Un incendiu puternic a izbucni pe un feribot în Marea Mediterana, cu 288 de persoane la bord. Un videoclip publicat de un site de știri grecesc arată un vas cuprins de flăcări uriașe. La bord erau și 29 de români.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, vineri, că printre persoanele care se aflau pe feribot erau 29 de români.
Toți au fost preluați în siguranță.
Ambasada României în Grecia a cerut informații despre identitatea și starea de sănătate a acestora.
Pe feribotul Olympia distrus de incendiu se aflau și cetățeni români. Au apărut imagini din timpul operațiunii de salvare a pasagerilor de pe vas.
Din primele informații ar fi vorba de o eroare umană care ar fi dus la izbucnirea incendiului. Focul ar fi pornit de la instalație frigorifică.
În prezent se încearcă să se stabilească exact câte persoane erau de fapt la bord, deoarece sunt suspiciuni că erau și oameni care călătoreau clandestin, pentru a ajunge în Italia sau Grecia.
Un singur pasager a avut dispnee și a fost dus la spital, a declarat la Digi24 Nikos Koudounis, medic în Atena. Nu s-au înregistrat persoane cu arsuri, fracturi sau alte probleme de sănătate, potrivit sursei citate.
Incidentul s-a produs pe pachebotul Euroferry Olympia.
Mai multe remorchere au fost trimise să ajute pasagerii de pe vasul care se îndrepta spre portul Brindisi din Italia.
Toți pasagerii sunt în siguranță acum. Ei au fost urcați în bărci de salvare, a anunțat secretarul grec pentru marina comercială, pentru presa din Grecia.
”Toţi pasagerii sunt sănătoşi şi în siguranţă în bărcile de salvare”, a declarat Kostas Katsafados, secretar de stat în Marina comercială greacă, pentru postul de radio grec Skai.
Focul a izbucnit vineri dimineață în timp ce feribotul era în apropierea insulei Corfu. Acolo sunt duși oamenii salvați de pe nava în flăcări. Paza de coastă elenă a spus că la bord se aflau 237 de pasageri și 51 de membri ai echipajului.
Nu se cunoaşte din ce cauză a izbucnit incendiul.
Parlamentul European a aprobat primele norme ale UE privind combaterea violenței asupra femeilor
Noile norme urmăresc să prevină violența de gen și să protejeze victimele, în special femeile și victimele violenței domestice.
Parlamentul a adoptat miercuri, cu 522 voturi pentru, 27 împotrivă și 72 abțineri, primele norme europene privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva solicită legi mai stricte împotriva violenței cibernetice, o asistență mai bună acordată victimelor și măsuri de prevenire a violului.
Noile norme interzic mutilarea genitală a femeilor și căsătoria forțată și includ orientări specifice pentru infracțiunile comise online, cum ar fi divulgarea informațiilor private și exhibiționismul cibernetic (cyber-flashing).
Noua legislație va include o listă mai cuprinzătoare a circumstanțelor agravante pentru infracțiunile pasibile de pedepse mai grave, cum ar fi infracțiunile împotriva personalităților publice, a jurnaliștilor sau a apărătorilor drepturilor omului. Pe lista circumstanțelor agravante se află și intenția de a pedepsi victimele în funcție de sexul lor, orientarea sexuală, culoarea pielii, religie, origine socială sau convingeri politice, precum și dorința făptuitorului de a-și menține sau recăpăta „onoarea”.
Servicii de sănătate sexuală și reproductivă la dispoziția victimelor
Siguranța și starea de bine a victimelor trebuie să aibă prioritate, inclusiv prin accesul la adăposturi sigure. Victimele ar trebui să beneficieze de acces la îngrijiri medicale, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă. Autoritățile statelor membre vor avea mai multe obligații în materie de raportare și de colectare a probelor. Ele vor trebui și să sensibilizeze publicul cu privire la faptul că actele sexuale neconsensuale sunt considerate infracțiuni.
Datorită insistențelor Parlamentului, Comisia va întocmi un raport o dată la cinci ani pentru a constata dacă normele trebuie revizuite.
Noile norme vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a pune în aplicare dispozițiile.
Raport SUA: Corupția rămâne larg răspândită în R. Moldova, iar mass-media este suprimată
Raportul, o analiză anuală a practicilor privind drepturile omului – cum ar fi drepturile individuale, civile, politice și ale lucrătorilor – a constatat că, deși autoritățile moldovenești a luat unele măsuri pentru a combate corupția, acestea au fost în mare parte nereușite.
“În ciuda faptului că guvernarea a luat măsuri pentru a combate corupția și pentru a crește independența sistemului judiciar și capacitatea agențiilor anticorupție, corupția a rămas endemică. Corupția în sistemul judiciar și în alte structuri de stat a fost larg răspândită”, se arată în raport.
Raportul susține că independența judiciară a rămas o problemă semnificativă din cauza corupției și a “justiției selective, în care legea nu a fost aplicată în mod egal pentru toți și a fost adesea aplicată în mod selectiv din motive politice”.
„Justiția selectivă a rămas o problemă, iar avocații s-au plâns de cazuri în care drepturile clienților lor la un proces echitabil au fost refuzate. Mai mulți politicieni proeminenți reținuți în cursul anului au invocat o justiție selectivă și abuzuri ale dreptului lor la un proces echitabil”, se arată în raport.
Activiștii pentru reforma judiciară au remarcat în raport că judecătorii amânau în mod obișnuit audierile pe termen nelimitat pentru inculpații bogați sau bine conectați și că această practică este considerată a fi legată de corupția personală a judecătorilor.
De asemenea, deținuții s-au confruntat cu tortură și tratamente inumane, în centrele de detenție administrate de stat, dar și în spațiile publice, de către poliție.
“Multe cazuri clasificate de autorități ca fiind suspecte de tortură au avut loc în spații publice, prin tratamente fizice sau psihologice abuzive din partea poliției, carabinierilor sau polițiștilor de frontieră care au întâlnit inițial indivizii, sau din partea agenților de aplicare a legii de urgență chemați la fața locului”, susține raportul.
Grupurile pentru drepturile omului au raportat supraaglomerare severă, iluminare și ventilație slabă, zgomot, îngrijire medicală inadecvată și personal medical și îngrijire medicală insuficiente în majoritatea centrelor de detenție. “Lipsa cronică de personal din închisori a dus la o dependență de ierarhii informale pentru a menține controlul asupra populației de deținuți, adesea prin violență”, se arată în raport.
Reprezentanții mass-media și ONG-urile și-au exprimat în raport îngrijorarea cu privire la limitările care au fost impuse în ceea ce privește accesul la datele de pe portalul informațional al instanței naționale, afirmând că, din cauza faptului că nu există o opțiune de căutare, nu pot găsi numele persoanelor implicate în cauzele judiciare sau nu pot determina cine a judecat sau a intentat un proces. Acest lucru duce la o deficiență semnificativă în ceea ce privește transparența judiciară. Revenind la subiectul violenței sexuale împotriva femeilor, inclusiv violul, Departamentul de Stat al SUA a declarat că aceasta rămâne o “problemă semnificativă”.
Raportul a remarcat faptul că supraviețuitorii violenței au fost adesea traumatizați din nou de poliție și de sistemul juridic și se simt supuși stigmatizării sociale.
„Lacunele legislative, stigmatizarea socială și teama de retraumatizare au contribuit la o cultură a impunității pentru autorii violenței sexuale. Ca urmare, apărătorii drepturilor femeilor au considerat că puține supraviețuitoare ale infracțiunilor sexuale au raportat aceste infracțiuni”, se arată în raport, menționând că poliția a depus rareori ordine de restricție împotriva soților abuzivi în familie.
Raportul notează că nu există încă sancțiuni penale sau căi de atac civile pentru hărțuirea sexuală la locul de muncă. Potrivit grupurilor societății civile, sistemul judiciar a arătat o preocupare inadecvată pentru siguranța supraviețuitoarelor hărțuirii sexuale și nu i-a tras la răspundere pe agresori pentru comportamentul lor.
În ceea ce privește antisemitismul, raportul notează că ura împotriva evreilor rămâne o problemă în țară și că discursul antisemit și discursul instigator la ură online și în mass-media sunt problematice.
“Experții societății civile au declarat că cunoștințele generale privind istoria comunității evreiești din țară și legile care reglementează infracțiunile bazate pe ură rămân la un nivel scăzut. Comunitatea Evreilor din Moldova a raportat că legile au fost aplicate rar, deoarece forțele de ordine nu au vrut să urmărească penal sau nu au înțeles comportamentul interzis de lege”, se arată în raport.
Raportul notează, de asemenea, că guvernarea nu a făcut niciun progres în ceea ce privește rezolvarea revendicărilor din perioada Holocaustului referitoare la proprietatea comună, inclusiv pentru cetățenii străini.
“Statul nu a returnat nicio proprietate comunală sau religioasă pe care comunitatea evreiască au procurat sau pe care încerca să o dobândească prin litigii. Grupurile evreiești au căutat o soluție cuprinzătoare de restituire a proprietăților comunale, în locul sistemului actual în care guvernul restituie clădirile individuale în mod fragmentat”, se arată în raport.
În martie 2023, Veronica Dragalin, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, a fost premiată în SUA. Acesteia i s-a acordat premiul Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023. Anunțul a fost făcut de Elena Dragalin, mama Veronicăi Dragalin, pe o rețea de socializare. „Momente de mândrie. Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023 se acordă Veronicăi Dragalin, șeful Procuraturii Anticorupție al Republicii Moldova”, a scris aceasta pe Facebook.
Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.
Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.
Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.
Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.
Noi reguli rutiere în UE! Șoferii care le încalcă vor fi depistați mai ușor
Parlamentul European a votat, miercuri, noi norme rutiere pentru țările UE. Eurodeputaţii au consolidat cooperarea transfrontalieră a statelor membre în investigarea încălcărilor normelor rutiere pentru a preveni comportamentul periculos la volan în străinătate, scrie digi24.ro.
A fost extinsă lista încălcărilor rutiere care declanşează investigaţii transfrontaliere, va fi o cooperare sporită între statele membre ale UE pentru aplicarea amenzilor şoferilor străini periculoşi. Ţara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziţie 11 luni de la data încălcării pentru a emite o notificare. În plus, la cererea statului membru în care a avut loc încălcarea, ţara de reşedinţă a autorului încălcării poate prelua colectarea amenzilor rutiere, cu condiţia ca suma să fie mai mare de 70 euro şi să nu fi fost plătită după epuizarea tuturor opţiunilor legale. În condiţiile în care aproximativ 40% din încălcările transfrontaliere ale normelor de circulaţie rămân în prezent nepedepsite, deputaţii europeni au actualizat normele pentru a determina ţările UE să coopereze mai mult şi să se ajute reciproc în găsirea conducătorilor auto străini care au comis o încălcare, arată un comunicat de presă al Parlamentului European.
Noile norme obligă autorităţile naţionale să răspundă fără întârziere cererilor din partea unei alte ţări din UE şi în termen de cel mult două luni de la colectarea informaţiilor necesare. În plus, la cererea statului membru în care a avut loc încălcarea, ţara de reşedinţă a autorului încălcării poate prelua colectarea amenzilor rutiere, cu condiţia ca suma să fie mai mare de 70 euro şi să nu fi fost plătită după epuizarea tuturor opţiunilor legale.
Ce tipuri de încălcări ale normelor rutiere sunt vizate.
Normele actualizate vor extinde lista încălcărilor rutiere comise de conducătorii auto nerezidenţi care declanşează cooperarea transfrontalieră şi care pot duce la o amendă. Pe lângă încălcările actuale (excesul de viteză, conducerea sub influenţa alcoolului sau neoprirea la semaforul roşu), lista va fi completată cu elemente noi precum parcarea periculoasă, depăşirea periculoasă, încălcarea unei linii continue şi părăsirea locului unui accident.
Termen clar şi interdicţie pentru colectorii privaţi de datorii
Ţara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziţie 11 luni de la data încălcării pentru a emite o notificare. Notificarea încălcării regulilor rutiere trebuie să includă momentul şi circumstanţele încălcării, precum şi informaţii privind modul de contestare a amenzii. La iniţiativa eurodeputaţilor, entităţilor private li se va interzice să ajute ţările UE să colecteze amenzi rutiere de la şoferii străini (după doi ani de la transpunerea normelor în legislaţia naţională).
Va fi înființat un portal online
Pentru a spori transparenţa şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme, Comisia are sarcina de a crea un portal online care să conţină informaţii precum noile normele, opţiunile de recurs şi amenzile rutiere relevante. „Pentru a spori siguranţa rutieră, ţările UE trebuie să coopereze şi să dispună de instrumente eficiente de pedepsire a celor care încalcă regulile de circulaţie din străinătate. Normele actualizate vor contribui la realizarea acestui obiectiv, dar sunt benefice şi pentru conducătorii auto, care vor primi informaţii într-un interval de timp strict, într-o limbă pe care o înţeleg şi cu o descriere a procedurii de recurs. Interzicerea utilizării unor companii private pentru a încasa amenzile va proteja în mod eficace conducătorii auto împotriva escrocheriilor şi a scurgerilor de date cu caracter personal”, a afirmat raportorul PE, Kosma Złotowski (CRE, Polonia), conform sursei citate. Noile norme legate de schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră au fost adoptate de către Parlamentul European cu 570 voturi „pentru”, 36 voturi „împotrivă” şi 24 abţineri. După ce şi Consiliul le va aproba, ţările UE vor avea la dispoziţie 30 de luni pentru a se pregăti pentru punerea lor în aplicare.
