Peste 130 de civili uciși în Makariv. Stare de asediu în Odesa. Zelenski cere un răspuns global după atacul de la gara din Kramatorsk

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se aşteaptă la o reacţie decisivă din partea comunităţii internaţionale, după atacul forțelor ruse asupra gării din Kramatorsk, soldat cu uciderea a peste 50 de persoane, dintre care cinci copii. În Odesa a fost declarată stare de asediu. În același timp, după retragerea forțelor ruse din nordul Ucrainei, continuă să iasă la lumină ororile comise în localitățile ocupate. La Makariv, oraș din regiune Kievului, primarul spune că rușii au omorât peste 130 de civili și au distrus complet aproape jumătate de oraș, scrie digi24.ro.

Stare de asediu în Odesa

08.35 Orașul Odesa din sudul Ucrainei, port la Marea Neagră, va institui starea de asediu de sâmbătă seară până luni seară, ca măsură preventivă împotriva unui eventual atac cu rachete, după bombardarea gării din Kramatorsk, scrie The Guardian.

132 de civili uciși în orașul Makariv (primar)

08.00 Forțele ruse au ucis 132 de civili în orașul Makariv, la 30 de kilometri vest de Kiev, thea declarat vineri primarul localității, Vadim Tokar, potrivit CNN.

Aproape întreaga infrastructură a orașului a fost distrusă, a mai arătat primarul, prcizând că blocurile de locuințe au fost bombardate, iar un spital distrus.

„De mai bine de o lună nu avem curent electric, apă, gaze, linii telefonice. Nu avem lucruri de strictă necesitate acasă”, a declarat Vadim Tokar.

Orașul este lovit de o „catastrofă medicală”, după ce toți medici au fost evacuați, a mai adăugat el, avertizîând că localnicii trebuie să fie atenți la minele lăsate în urmă de ruși.

„Zone întregi sunt pline de mine, astfel că mai întâi va trebui să lucrăm la deminarea lor și apoi ne putem apuca de reconstrucția infrastructurii.”

Înainte de invazie, orașul avea 15.000 de locuitori, iar acum au rămas mai puțin de 1.000, a spus primarul, arătând că oamenii încep să se întoarcă acasă.

Estimările preliminare arată că aproximativ 45% din Makariv a fost distrus, a mai declarat Vadim Tokar.

Zelenski: „Ne aşteptăm la o reacţie globală puternică”

07.20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se aşteaptă la o reacţie decisivă din partea comunităţii internaţionale, după atacul forţelor ruse asupra gării din Kramatorsk, soldat cu ucidere a peste 50 de persoane, dintre care cinci copii.

„Ne aşteptăm la o reacţie globală puternică la această crimă de război”, a spus vineri preşedintele ucrainean în mesajul său video zilnic, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

El a reiterat solicitările privind impunerea unui embargo energetic complet asupra Moscovei şi pentru ca băncile ruse să fie complet excluse din finanţele internaţionale.

Exporturile de energie reprezintă o parte importantă din profiturile Rusiei şi determină conducerea de la Moscova să creadă că lumea va ignora crimele de război ale armatei ruse, a mai spus preşedintele Zelenski.

Autorităţile ucrainene afirmă că 52 de persoane au fost ucise şi 109 au fost rănite într-un atac cu rachetă asupra gării din oraşul Kramatorsk din estul Ucrainei, unde mii de oameni aşteptau să fie evacuaţi. Moscova a negat orice responsabilitate.

Liderul de la Kiev a mai declarat că apreciază disponibilitatea UE de a oferi sprijin financiar şi tehnic pentru documentarea şi investigarea crimelor comise de forţele ruse în Ucraina.

În prezent, UE plăteşte aproximativ 15 milioane de euro pe zi pe cărbune, aproximativ 400 de milioane pe gaz şi 450 de milioane pe petrol din Rusia, potrivit think tank-ului Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Ce dau de pomană moldovenii și câți bani au cheltuit în acest an pentru Paștele Blajinilor

De Paștele Blajinilor, moldovenii își pomenesc rudele răposate. Tradiționalele pomeni, care includ căni, farfurii şi prosoape, sunt completate cu dulciuri și colaci.

„Dulciuri punem, vesela ceva, nu tare bogate, modest. Știți, eu vreau să vă spun, mi-a venit fiul din Rusia și el împreună cu fiica, ei au cumpărat pentru că eu nu merg. Două mii undeva s-au dus”, spun oamenii, transmite tvn.md. 

Pentru pomenile pe care le dau de sufletul răposaților, moldovenii au cheltuit în jur de 3.000 de lei.

„Colac, dulciuri, veselă trebuie să fie obligatoriu și apă. Asta este după regula bisericească. Așa ne-au învățat părinții și așa noi facem, asta dăm de pomană, dar nu cine știe ce. Dacă sunt foarte multe pomeni, la mulți răposați, se ridică cheltuielile la 2.000 de lei”. 

„Eu mă stărui să cumpăr, de obicei, ceva cu ce se folosește omul. Eu întreb ce îi trebuie cui vreau să dau de pomană, să nu fie bani aruncați în vânt. Cu o mie nici nu te duci la piață. Aici trebuie minim 3.000-4.000, așa”.

„Ceva pentru bucătărie, un ștergar, veselă, albituri, cam așa”. 

Mai mult decât pomana, este importantă rugăciunea pentru cei adormiți.

„Venim în această zi însemnată pentru fiecare dintre noi, de la mic până la mare să le aducem un omagiu și să le facem slujba de pomenire, fie la biserică, fie în cimitire”, spune protoereul Simion, Parohul Bisericii „Sf. Simeon Stîlpnicul”, Briceni. 

Nemo, prima persoană non-binară care câștigă Eurovision. Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare

Eurovision 2024 a fost câștigat de Elveția și de melodia The Code, interpretată de Nemo, în vârstă de 24 de ani, care folosește pronumele ei. Nemo este prima persoană non-binară care câștigă concursul Eurovision. Ediția din acest an, la care România nu a participat, a stat sub semnul protestelor din oraşul gazdă Malmo, faţă de participarea Israelului, din cauza războiului din Gaza.

Elveția a câștigat Eurovision 2024, care s-a desfășurat sâmbătă, 11 mai, la Malmo Arena, din Suedia, ediție la care România nu a participat, din cauza constrângerilor financiare. Marele premiu al ediției cu numărul 68 a fost adjudecat de Nemo, care a obținut 591 de puncte, cu melodia „The Code”. Pe locul al doilea s-a clasat Croația, cu 547 de puncte, iar pe locul trei, Ucraina cu 453.

„Vreau să vă mulțumesc foarte mult, sper că acest concurs își va putea respecta promisiunea și va continua să susțină pacea și demnitatea pentru fiecare persoană din această lume”, a spus Nemo, după ce a primit trofeul Eurovision, care a fost înmânat de Loreen, câștigătoarea Eurovision 2023.

Clasamentul final Eurovision 2024

Câșigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar a primit altul în schimb

Câștigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar acesta a fost cel mai mic incident dintre toate cele care au avut loc la ediția cu numărul 68.

Nemo a primit trofeul oficial din sticlă al concursului, care are forma unui microfon clasic, cu detalii pictate. Artistul a spart premiul fragil la scurt timp după ce i-a fost înmânat, dar a primit unul nou pentru a-l înlocui, notează News.ro.

„Nu am spart doar codul, am spart şi trofeul”, a spus Nemo, râzând, la conferinţa de presă de după victorie, referindu-se la versurile melodiei cu care a câştigat competiţia.

Nemo, supărat la conferința de presă

După ce și-a spart trofeul, acesta i-a criticat pe organizatori, spunând că și concursul are nevoie de „câteva reparații”. El a acuzat Eurovision de dublu standard, după ce nu s-ar fi permis intrarea în arena din Malmo cu steagul comunității non-binare.

Nemo este una dintre cele două persoane non-binare care au participat la ediția din acest an a Eurovision, pe lângă Bambie Thug, care a reprezentat Irlanda.

Cu toate acestea, Nemo, câștigătorul finale Eurovision 2024, acuză organizatorii de dublu standard și subliniază că acestui concurs nu i-ar strica „câteva reparații”.

„Este de necrezut. A trebuit să strecor pe furiș (n.r. steagul), pentru că Eurovision a spus nu, dar am făcut-o oricum. Sper că și alții au făcut asta. Dar este clar un dublu standard. Am spart codul și trofeul, poate trofeul poate fi reparat, poate și Eurovision are nevoie de puține reparații”, a spus Nemo la conferința de presă.

Cine este Nemo, câștigătorul Eurovision 2024

Câștigătorul Eurovision 2024, elvețianul Nemo, este prima persoană non-binară care câștigă marele premiu al concursului muzical, scrie bbc.com.

Nemo Mettler s-a născut la Biel/Bienne în 1999, lansând primul album „Clownfisch” în 2015 și câștigând o serie de premii până la vârsta de 18 ani. Acum, la 24 de ani, Nemo a lansat patru albume de studio, dar a fost în mare parte necunoscut în afara Elveției până la concursul Eurovision din acest an.

În noiembrie 2023, Nemo a ieșit în evidență ca fiind non-binar într-un interviu acordat presei elvețiene, unde a declarat că preferă să fie numit „they”/„ei” în limba engleză și să folosească prenumele în loc de pronume în limba germană, notează stirileprotv.ro.

Nemo, câștigătorul Eurovision 2024. Foto: Profimedia

Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare la Eurovision 2024

Melodia câştigătoare a lui Nemo, „The Code”, a fost scrisă de Benjamin Alasu, Lasse Midtsian Nymann, Linda Dale şi Nemo Mettler, şi îmbină opera, rap, pop. Piesa vorbește despre călătoria către înțelegerea și acceptarea identității non-binare. Versurile se referă la drumul parcurs de Nemo, descoperind că nu se identifică nici ca bărbat, nici ca femeie.

Într-un comunicat de presă trimis de postul de televiziune elvețian SRF, și citat de TVR, Nemo a spus: „Este o onoare incredibilă să pot reprezenta Elveția la ESC. Platforma Eurovision oferă o oportunitate imensă de a construi punți între diferite culturi și generații. De aceea este foarte important pentru mine, ca persoană queer, să mă implic pentru întreaga comunitate LGBTQIA+.

“The Code” este despre călătoria pe care am început-o cu în momentul în care am realizat că nu sunt nici bărbat, nici femeie. Să mă găsesc pe mine însumi a fost un proces lung și adesea dificil pentru mine. Dar nimic nu mă face să mă simt mai bine decât libertatea pe care am câștigat-o realizând că sunt non-binar”.

40 de elevi, premiați în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie

40 de elevi și eleve au fost premiați astăzi în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie, desfășurată în perioada 09 – 11 mai, la Liceul Teoretic „N. Gogol” din Chișinău.

Învingătorii competiției sunt discipoli ai unor instituții de învățământ din raioanele/municipiile: Anenii Noi, Bălți, Căușeni, Chișinău, Fălești, Edineț, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Ungheni și UTA Găgăuzia.

Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a felicitat elevii pentru performanța demonstrată în cadrul competiției.

Olimpiada Republicană la Geografie a fost organizată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației şi Cercetării și se înscrie în lista celor 21 de olimpiade și concursuri republicane care au loc în perioada 16 februarie – 27 mai 2024.

✅La ediția din acest an a olimpiadei au participat 169 de elevi ai claselor IX-XII, delegați din toate raioanele și municipiile republicii. Lista premianților poate fi accesată aici.

Rusia scoate în afara legii organizații pro-democrație și pentru drepturile omului
Articolul anterior
Radiații detectate în încăperile din centrala nucleară de la Cernobîl unde au stat soldații ruși: „Au luat praf radioactiv cu ei”
Articolul următor