Peste 1,5 milioane de moldoveni au plecat din țară în 33 de ani de Independență

24/08/2024

News

Republica Moldova, după 33 de ani de la declararea independenței, în ceea ce privește dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă, continuă să stă foarte prost. Nu a reușit să recupereze nivelurile pe care le-a avut în 1991.

„În acești 33 de ani a plecat peste hotare un milion și jumătate de moldoveni, au câștigat bani, i-au trimis acasă, investind în avuții. Unde a trebuit să facă ceva statul nu s-a făcut nimic”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 23 august, în cadrul ediției săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Despre evoluția nominală a Produsului Intern Brut (PIB), Veaceslav Ioniță a spus că în 1985 acesta a constituit 8,6 miliarde (mlrd) de ruble. În 1991 – 25,9 mlrd/ruble; 1993, când a fost aprobat leul moldovenesc – 2,2 mlrd/lei; 1995 – 6,5 mlrd/lei; 2000 – 16 mlrd/lei; 2010 – 86,3 mlrd/lei; 2015 – 145,8 mlrd/lei; 2020 – 199,7 mlrd/lei; 2024, prognozat – 342,1 mlrd/lei. „Din 1993 și până în prezent avem o creștere nominală a PIB-ului de peste 150 de ori”, a spus Veaceslav Ioniță.

Luând anul 1991 ca an de referință care vorbește despre statul Republica Moldova, despre valoarea reală a PIB-ului, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1960 acesta a reprezentat 24,5% din ceea ce a fost în 1991, în 1980 – 87,1% față de 1991; în 1989 – 123,8%, anul în care a atins maximum istoric; 1999 – 37,7% sau minimum de la independență; 2005 – 54,1%; 2015 – 76,8%; 2019 – 90,8%; 2020 – 83,3%; 2021 – 94,8%; 2024, estimativ – 92,1% din valoarea anului 1991. „Când și-a declarat independența, teritoriul Republicii Moldova economic deja se prăbușea cu viteză rapidă. În 1999 PIB-ul a ajuns la nivelul celui din 1965. Treptat a crecut, dar încă nu a ajuns la nivelul anului 1991. În ultimii cinci ani, Republica Moldova practic a bătut pasul pe loc din cauza celor trei crize pe care le-a avut”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analizând media anuală a PIB-ului, expertul susține că între 1961-1970 acesta a crescut cu 8,4%; între 1971-1980 – cu 4,7%; 1981-1989 – 4%; 1990-1999 – minus 11,2%; 2000-2010 – 4,8%; 2011-2019 – 4,1%; 2020-2023 – 0,3%. „În ultimii cinci ani Republica Moldova a stat pe loc”, spune expertul.

Cu referire la producția industrială, luând, la fel, anul 1991 ca an de referință, expertul a declarat că în 1960 a fost de 13,3% din valoarea anului 1991; 1980 – 75,6%; 1990 – 113,3%; 1999 – 35,8%; 2005 – 65,5%; 2010 – 53,5%; 2019 – 76,6%; 2023 – 74,2% din ceea ce a fost înregistrat 1991. „În perioada obținerii independenței, producția industrială a Republicii Moldova era deja în scădere. A scăzut continuu până în 1999. În perioada 2020-2024 industria Republicii Moldova a stagnat. Ritmul de creștere este unul destul de slab”, a declarat expertul.

Privind media anuală a producției industriale, expertul a mai declarat că între 1961-1970 aceasta a crescut cu 10.8%; între 1971-1980 – cu 7,4%; 1981-199 – 4,1%; 1991-1999 – minus 12%; 2000-2005 – 10,5%; 2006/2020 – minus 3,8%; 2011/2015 – 5,3%; 2016/2019 – 2,5%; 2020/2023 – minus 0,5%. „Industria Republicii Moldova are nevoie de mulți ani să ajungă unde a fost”, a mai declarat expetul.

Economistul afirmă că producția globală agricolă a fost în 1980 de 113,5% din valoarea anului 1991, an de referință pentru Republica Moldova. În 1987 – 134,4%; 2000 – 54,2%; 2010 – 60,9%; 2019 – 86%; 2020 – 62,7%; 2021 – 99,1%; iar în 2023 – 87,3%. „La noi producția agricolă, începând cu anul 1988, a început să scadă, când a început să fie practicată de către sectorul individual, care era mai mult una de supraviețuire, nu de dezvoltare. Agricultura noastră se dezvoltă anevoios”, constată economistul.

Vorbind despre media anuală a producției globale agricole în valori reale, economistul a mai afirmat că între 1981 și 1987 a crescut cu 2,4%; între 1988-1991 – a scăzut cu 7,1%; 1992-2000 – +6,6%; 2001-2005 – +2,8%; 2006-2010 – minus 0,4%; 2011-2015 – +1,5%; 2016-2019 – +7%; 2020-2023 – +0,4%. „Creșterea spectaculoasă din 2021 a fost anihilată complet de evoluția extrem de proastă din 2020, 2022 și 2023”, a mai afirmat economistul.

Descriind populația Republicii Moldova, analistul economic a menționat că în 1991 aceasta era de 4,34 de milioane de locuitori (mln/locuitori), dintre care 3,60 mln pe malul drept al râului Nistru. În 2000: 3,96 mln/locuitori, dintre care 3,37 mln pe malul drept. Cu 37 de mii mai puțini față de 1991, inclusiv minus 23 de mii în dreapta Nistrului. În 2010: 3,34 mln/locuitori în țară, dintre care 2,95 mln pe malul drept. Cu 99 de mii mai puțini în țară față de 1991, inclusiv cu 65 de mii mai puțini în dreapta Nistrului. În 2024: 2,72 mln/locuitori în țară, dintre care 2,42 mln pe malul drept al Nistrului. Cu 1,6 mln mai puțini în țară față de 1991, dintre care 1,18 mln a fost reducerea pe malul drept. „Populația Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului, a scăzut dramatic. Din nefericire suntem țara cu cea mai mare prăbușire a numărului populației din toată Europa”, a menționat analistul economic.

Potrivit expertului, în 1991, în Republica Moldova erau 1,5 milioane de salariați și 582 de mii de pensionari; în 1995 a scăzut la 1,2 milioane de salariați și la 566 de mii de pensionari. În 2000 s-a ajuns la 697 de mii de salariați și la 518 mii de salariați. În 2005 erau 660 de mii de salariați și 452 de mii de pensionari; 2010 – 598 de mii de salariați și 461 de mii de pensionari: 2015 – 601 mii de salariați și 519 mii de pensionari; 2020 – 602 mii de salariați și 524 de mii de pensionari; 2024, prognozat – 625 de mii de salariați și 530 de mii de pensionari. „Avem o scădere de 900 de mii de locuri de muncă, pe care nu le-a recuperat până astăzi. 600 de mii de locuri de muncă avem în ultimii 15 ani. Nu am găsit soluții pentru creștere economică și a angaja oamenii în câmpul muncii”, a spus expertul.

Vorbind despre salariile și pensiile din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a precizat că în 1970, salariul mediu era de 102,8 ruble, iar pensia – 28,7 ruble. În 1980: salariul – 138,3 ruble, pensia – 47,7 ruble; 1991: salariul – 434 de ruble, pensia – 210,3 ruble; 1995: salariul – 143,2 lei, pensia – 62,4 lei; 2000: salariul – 407,9 lei, pensia – 86,2 lei; 2005: salariul – 1319 lei, pensia – 367 de lei; 2010: salariul – 2972 de lei, pensia – 819 lei; 2015: salariul – 4538 de lei, pensia – 1156 lei; 2020: salariul – 1943 de lei, pensia – 1912 lei; 2024, estimat: salariul – 14200 de lei, pensia – 3850 lei.

Cu referire la salariul mediu lunar, în valori reale, Veaceslav Ioniță a mai precizat că în 1970 acesta a fost mai mare cu 121,1% față de ceea ce a fost în 1991; în 1980 – mai mare cu 139,5%; 1983 – cu 143%; în 1993 – 19,3% din valoarea anului 1991; 2000 – doar 38,7%; 2010 – deja a depășit valoarea reală din 1991 și a constituit 118,1%; 2020 –187,9%; 2023 –189% sau aproape de două ori mai mult decât în 1991. „Când am devenit independenți, bunăstarea cetățenilor moldoveni deja degrada rapid. S-a accelerat în 1991 și a ținut până în 1993. În acești trei ani, veniturile reale ale oamenilor au scăzut de 5 ori. Către 2008 s-a ajuns la nivelul anului 1991, iar astăzi veniturile moldovenilor sunt de două ori mai mari față de 1991, chiar mari mari decât în 1983, când a fost cel mai ridicat venit din perioada URSS. Totuși, în ultimii trei ani veniturile moldovenilor au stat pe loc, practic nu au crescut. Inflația, din cauza crizelor, a fost enorm de mare”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Despre salariul mediu pe economie, economistul a specificat că între 1961/1965 acesta a crescut cu 2,8% anual; 1966/1970 – +4,5%; 1971/1975 – +1,8%; 1976/1983 – +1%; 1984/1990 – minus 0,8%; 1991/1993 – minus 47,8% anual; 1994/2000 – +10,4%; 2001/2005 – +15,3%; 2006-2010 – +8,4%; 2011/2015 – +1,7%; 2016/2020 – +7,9%; 2021/2023 – +0,2%.

Potrivit analistului economic, în 1991 pe ambele maluri ale râului Nistru salariile medii lunare erau de 434 de ruble. În 1995: 143 de lei pe malul drept și 141 de lei pentru malul stâng. În 2000: 408 lei pentru malul drept și 398 de lei-malul stâng; 2005: 1319 lei-malul drept, 1575 de lei-malul stâng; 2010: 2972 lei-malul drept, 3377 de lei-malul stâng; 2015: 4538 de lei-malul drept, 6455 de lei-malul stâng; 2020: 7943 de lei-malul drept, 5226 de lei-malul stâng; 2024, estimativ: 14200 lei-malul drept, 7050 lei-malul stâng. „În prezent în dreapta Nistrului, salariul este de două ori mai mare decât pe malul stâng. Să vii din regiunea separatistă transnistreană să lucrezi la Chișinău este ceva similar cu situația moldovenilor care pleacă peste hotare la muncă”, a declarat analistul economic.

Analizând avuția persoanelor fizice, expertul susține că în 1991 aceasta a fost de 1,4 miliarde de dolari și erau investiții în bunuri imobiliare. În 1995 – 6,6 mlrd/dolari, dintre care 6,1 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 500 mln/dolari-resurse financiare; 2000 – 6 mlrd/dolari: 4,8 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 1,2 mlrd/dolari-resurse financiare; 2008 – 41 mlrd/dolari: 38 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 3 mlrd/dolari-resurse financiare; 2015 – 29,8 mlrd/dolari: 27 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 2,8 mlrd/dolari-resurse financiare; 2024, prognozat – 56,8 mlrd/dolari: 53,5 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 3,3 mlrd/dolari-resurse financiare. „Avem o creștere a avuției moldovenilor de circa 40 de ori, în dolari, comparativ cu anul 1991”, afirmă expertul.

Cu referire la autoturisme înmatriculate în Republica Moldova, economistul a specificat faptul că în 1970 erau 15,4 mii de unități sau 5 autoturisme la 1000 de locuitori. În 1980 – 90 de mii de unități sau 27 de autoturisme la 1000 de locuitori; 1991 – 155 de mii de unități sau 43 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2000 – 238 de mii de unități sau 71 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2010 – 404 mii de unități sau 137 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2020 – 678 de mii de unități sau 256 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2024, estimativ – 825 de mii de unități sau 344 de autoturisme la 1000 de locuitori.

„În ultimii patru ani, Republica Moldova a trecut prin trei crize. Nu a mai fost niciodată în istoria țării așa ceva. Republica Moldova s-a pomenit stat independent într-o criză profundă, care a început mult mai devreme de anul 1991. Noi suntem săraci nu că am devenit indepedenți, dar am devenit independenți deoarece s-a prăbușit sistemul economic sovietic care a ajuns într-o sărăcie extremă”, a conchis expertul.

Un milion de morţi şi răniţi ucraineni şi ruşi în doi ani şi jumătate de război în Ucraina şi consecinţe demografice grave pe termen lung

Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.

Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.

Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.

În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.

Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.

Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.

În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.

”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.

În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.

În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.

Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.

Dezastru în Ucraina! Armata rusă a bombardat puternic orașul Sumî, unde au fost puse la pământ un cămin de bătrâni și un orfelinat

Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia (zona Kursk) este bombardat intens de forțele militare ruse, aproape în fiecare zi. Un cămin de bătrâni și un orfelinat au fost puse la pământ doar în ultimele 24 de ore, scrie digi24.ro.

Forţele Rusiei au atacat un centru pentru vârstnici din oraşul Sumî din Ucraina şi au vizat sectorul energetic, într-un nou val de atacuri aeriene desfăşurat joi, provocând moartea a cel puţin unui civil, afirmă oficialii ucraineni, citaţi de Reuters.

Un organism de monitorizare al ONU afirmă că atacurile asupra reţelei de electricitate au încălcat, probabil, dreptul umanitar, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie a arătat, într-un raport, că deficitul de electricitate al Ucrainei în lunile critice de iarnă ar putea ajunge la o treime din vârful cererii estimate.

În timpul unui atac din timpul zilei asupra oraşului Sumî din nord, o bombă rusească ghidată a lovit o clădire cu cinci etaje, afirmă oficiali regionali şi militari. O persoană a murit şi 12 au fost rănite, a arătat Ministerul de Interne pe Telegram.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipele de salvarea încearcă să vadă dacă au rămas oameni prinşi sub dărâmături. Imaginile de acolo publicate odată cu postarea ministerului arată pacienţi în vârstă în timp ce sunt evacuaţi din clădirea avariată, fiind întinşi pe jos pe covoare şi pături.

În discursul său nocturn, Zelenski a afirmat că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore. Într-un alt bombardament a fost lovit satul Pavlivka, la 3 km distanță de graniță, în regiunea Sumî. Un bloc de locuințe și, un orfelinat și un Centrul de reabilitare pentru copii au fost lovite.

Un total de 18 persoane au fost rănite, 6 copii și 12 adulți. A fost incălcat dreptul umanitar internațional Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina afirmă că atacurile Rusiei au încălcat dreptul umanitar internaţional, punând în pericol servicii esenţiale, ameninţând sănătatea publică, educaţia şi economia, potrivit unui raport. Kievul spune că vizarea sistemului energetic este o crimă de război, iar Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru patru oficiali şi ofiţeri militari ruşi pentru bombardarea infrastructurii energetice civile.

Moscova susţine că infrastructura energetică este o ţintă militară legitimă şi respinge acuzaţiile ca irelevante. Sumî, o ţintă frecventă Moscova a atacat în mod repetat regiunea Sumî, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, locul unei incursiuni majore a ucrainenilor, în timp căreia Kievul afirmă că a cucerit peste o sută de localităţi.

Miercuri seară, bombardamentele ruse au ucis trei persoane în apropier de Krasnopillia, în regiunea Sumî, afirmă procurorii locali. Joi, alte bombardamente au rănit două persoane şi au avariat o instituţie medicală.

Ursula von der Leyen, din nou la Kiev: „Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit vineri la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni despre sprijinul Uniunii Europene în pregătirea pentru iarnă, consolidarea apărării și progresele în legătură cu împrumuturile G7, scrie adevărul.ro.

Ursula von der Leyen a ajuns pentru a opta oară la Kiev pentru a discuta sprijinul UE pentru Ucraina în pragul iernii, conform Reuters, relatează Agerpres.

„A opta mea vizită la Kiev are loc în contextul în care sezonul rece începe în curând, iar Rusia continuă să țintească infrastructura energetică. Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase. Am venit aici pentru a discuta despre sprijinul Europei. De la pregătirea pentru iarnă la apărare, la aderare și la progresele privind împrumuturile G7”, a scris Ursula von der Leyen pe rețeaua de socializare X.

Ursula von der Leyen a anunțat joi că 160 de milioane de euro din veniturile înghețate ale activelor rusești vor fi direcționate pentru a acoperi nevoile umanitare urgente ale Ucrainei în această iarnă.

Rusia a distrus aproximativ 9 gigawați (GW) din capacitatea de producție a infrastructurii energetice ucrainene, o pierdere pe care Ursula von der Leyen a descris-o ca fiind „echivalentul energetic al celor trei state baltice”.

Von der Leyen a adăugat că UE intenționează să restabilească 2,5 GW din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei și să crească exporturile pentru a furniza 2 GW de energie electrică Ucrainei.

Von der Leyen urmează să aibă o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt.