În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 7.985 traversări.
Potrivit Poliției de Frontieră, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 4.313 traversări persoane, dintre care 2.099 treceri la frontiera moldo-română, 1.181 treceri la frontiera cu Ucraina și 1.033 treceri aeriene.
Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei (intrare în Republica Moldova) au fost:
PTF Leușeni – 1 449 traversări persoane;
PTF Aeroport – 1 033 traversări;
PTF Otaci – 655 traversări;
PTF Giurgiulești – 350 traversări persoane;
PTF Sculeni – 297 traversări persoane.
Prin punctul de trecere Otaci a fost autorizată intrarea în țară a 435 cetățeni cu 36 mijloace de transport, care se întorceau din Federația Rusă, tranzitând teritoriul Ucrainei.
În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 7.985 de persoane și completate 4.313 fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19.
Ofițerii de la Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717), în decursul a 24 ore au înregistrat 137 apeluri de la cetățeni, unde s-au oferit consultații vizavi de situația de la frontiera de stat, condițiile de traversare și riscurile în contextul măsurilor aplicate privind diminuarea răspândirii COVID-19.
NOTĂ: Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal în continuare activează la capacitate în vederea diminuării riscului de răspândire a infecției de tip nou Coronavirus, în special la punctele de trecere a frontierei de stat, dar și respectă măsurile de protecție individuală a personalului din subordine.
Printre acțiunile întreprinse se numără:
– monitorizarea tuturor persoanelor sosite în țară,
– detectarea celor care prezintă simptome asociate cu infecția Coronavirus de tip nou,
– izolarea de celelalte persoane,
– solicitarea serviciului 112 pentru transportarea acestora în cadrul instituției specializate spitalicești.
La trecerea frontierei de stat, obligatoriu călătorii sunt supuși termometriei, pe sensul de intrare în țară se asigură ca aceștia completează corect fișele epidemiologice și se informează despre amenzile care vor fi aplicate persoanelor ce nu vor respecta măsurile de profilaxie în contextul coronavirusului.
Suplimentar, vor scrie pe partea verso a fișei Declarația pe propria răspundere privind respectarea regimului de autoizolare pentru o perioada de 14 zile în locurile determinate. Ca excepție, vezi Hotărârea nr.12 din 25 mai 2020 Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică.
În baza deciziei autorităților naționale competente și în coordonare cu structurile de frontieră și vamale din România și Ucraina, mai multe puncte de trecere a frontierei de stat au fost închise. Din 29 mai a.c. și până în prezent și-au reluat activitatea 10 puncte de trecere situate la frontiera cu Ucraina. Aici poți vedea harta punctelor de trecere a frontierei sistate și active.
Havuzurile din capitală vor fi puse în funcțiune de la 1 mai
Toate, cele 14 havuzuri funcționale sunt verificate, așa încât de sărbătorile pascale, acestea să fie pornite.
În prezent, specialiștii de la Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, cei ai preturilor și de la Direcția Generală Locativ-Comunală şi Amenajare, verifică echipamentele tehnice, cum ar fi pompele, robinetele și rețelele de distribuție și efectuează lucrări de amenajare și reparație a zonelor din preajmă, a fântânilor arteziene, acolo unde este cazul, anunță municipalitatea.
În centrul capitalei, verificări au avut loc la havuzul din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare şi Sfânt” și la fântânile din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”.
Lucrări de profilaxie au fost făcute și la havuzul din Complexul memorial ,,Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire” din sectorul Rîșcani şi la Scara Cascadelor din Parcul ,,Valea Morilor”.
De asemenea, verificări au fost realizate și la havuzurile din parcurile ,,Șipca”, din str. N. Dimo, ,,La Izvor” și ,,Alunelul”, din sectorul Buiucani, care au fost construite de la zero de Primăria Chișinău în ultimii trei ani.
Parlamentul European a aprobat primele norme ale UE privind combaterea violenței asupra femeilor
Noile norme urmăresc să prevină violența de gen și să protejeze victimele, în special femeile și victimele violenței domestice.
Parlamentul a adoptat miercuri, cu 522 voturi pentru, 27 împotrivă și 72 abțineri, primele norme europene privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva solicită legi mai stricte împotriva violenței cibernetice, o asistență mai bună acordată victimelor și măsuri de prevenire a violului.
Noile norme interzic mutilarea genitală a femeilor și căsătoria forțată și includ orientări specifice pentru infracțiunile comise online, cum ar fi divulgarea informațiilor private și exhibiționismul cibernetic (cyber-flashing).
Noua legislație va include o listă mai cuprinzătoare a circumstanțelor agravante pentru infracțiunile pasibile de pedepse mai grave, cum ar fi infracțiunile împotriva personalităților publice, a jurnaliștilor sau a apărătorilor drepturilor omului. Pe lista circumstanțelor agravante se află și intenția de a pedepsi victimele în funcție de sexul lor, orientarea sexuală, culoarea pielii, religie, origine socială sau convingeri politice, precum și dorința făptuitorului de a-și menține sau recăpăta „onoarea”.
Servicii de sănătate sexuală și reproductivă la dispoziția victimelor
Siguranța și starea de bine a victimelor trebuie să aibă prioritate, inclusiv prin accesul la adăposturi sigure. Victimele ar trebui să beneficieze de acces la îngrijiri medicale, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă. Autoritățile statelor membre vor avea mai multe obligații în materie de raportare și de colectare a probelor. Ele vor trebui și să sensibilizeze publicul cu privire la faptul că actele sexuale neconsensuale sunt considerate infracțiuni.
Datorită insistențelor Parlamentului, Comisia va întocmi un raport o dată la cinci ani pentru a constata dacă normele trebuie revizuite.
Noile norme vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a pune în aplicare dispozițiile.
Raport SUA: Corupția rămâne larg răspândită în R. Moldova, iar mass-media este suprimată
Raportul, o analiză anuală a practicilor privind drepturile omului – cum ar fi drepturile individuale, civile, politice și ale lucrătorilor – a constatat că, deși autoritățile moldovenești a luat unele măsuri pentru a combate corupția, acestea au fost în mare parte nereușite.
“În ciuda faptului că guvernarea a luat măsuri pentru a combate corupția și pentru a crește independența sistemului judiciar și capacitatea agențiilor anticorupție, corupția a rămas endemică. Corupția în sistemul judiciar și în alte structuri de stat a fost larg răspândită”, se arată în raport.
Raportul susține că independența judiciară a rămas o problemă semnificativă din cauza corupției și a “justiției selective, în care legea nu a fost aplicată în mod egal pentru toți și a fost adesea aplicată în mod selectiv din motive politice”.
„Justiția selectivă a rămas o problemă, iar avocații s-au plâns de cazuri în care drepturile clienților lor la un proces echitabil au fost refuzate. Mai mulți politicieni proeminenți reținuți în cursul anului au invocat o justiție selectivă și abuzuri ale dreptului lor la un proces echitabil”, se arată în raport.
Activiștii pentru reforma judiciară au remarcat în raport că judecătorii amânau în mod obișnuit audierile pe termen nelimitat pentru inculpații bogați sau bine conectați și că această practică este considerată a fi legată de corupția personală a judecătorilor.
De asemenea, deținuții s-au confruntat cu tortură și tratamente inumane, în centrele de detenție administrate de stat, dar și în spațiile publice, de către poliție.
“Multe cazuri clasificate de autorități ca fiind suspecte de tortură au avut loc în spații publice, prin tratamente fizice sau psihologice abuzive din partea poliției, carabinierilor sau polițiștilor de frontieră care au întâlnit inițial indivizii, sau din partea agenților de aplicare a legii de urgență chemați la fața locului”, susține raportul.
Grupurile pentru drepturile omului au raportat supraaglomerare severă, iluminare și ventilație slabă, zgomot, îngrijire medicală inadecvată și personal medical și îngrijire medicală insuficiente în majoritatea centrelor de detenție. “Lipsa cronică de personal din închisori a dus la o dependență de ierarhii informale pentru a menține controlul asupra populației de deținuți, adesea prin violență”, se arată în raport.
Reprezentanții mass-media și ONG-urile și-au exprimat în raport îngrijorarea cu privire la limitările care au fost impuse în ceea ce privește accesul la datele de pe portalul informațional al instanței naționale, afirmând că, din cauza faptului că nu există o opțiune de căutare, nu pot găsi numele persoanelor implicate în cauzele judiciare sau nu pot determina cine a judecat sau a intentat un proces. Acest lucru duce la o deficiență semnificativă în ceea ce privește transparența judiciară. Revenind la subiectul violenței sexuale împotriva femeilor, inclusiv violul, Departamentul de Stat al SUA a declarat că aceasta rămâne o “problemă semnificativă”.
Raportul a remarcat faptul că supraviețuitorii violenței au fost adesea traumatizați din nou de poliție și de sistemul juridic și se simt supuși stigmatizării sociale.
„Lacunele legislative, stigmatizarea socială și teama de retraumatizare au contribuit la o cultură a impunității pentru autorii violenței sexuale. Ca urmare, apărătorii drepturilor femeilor au considerat că puține supraviețuitoare ale infracțiunilor sexuale au raportat aceste infracțiuni”, se arată în raport, menționând că poliția a depus rareori ordine de restricție împotriva soților abuzivi în familie.
Raportul notează că nu există încă sancțiuni penale sau căi de atac civile pentru hărțuirea sexuală la locul de muncă. Potrivit grupurilor societății civile, sistemul judiciar a arătat o preocupare inadecvată pentru siguranța supraviețuitoarelor hărțuirii sexuale și nu i-a tras la răspundere pe agresori pentru comportamentul lor.
În ceea ce privește antisemitismul, raportul notează că ura împotriva evreilor rămâne o problemă în țară și că discursul antisemit și discursul instigator la ură online și în mass-media sunt problematice.
“Experții societății civile au declarat că cunoștințele generale privind istoria comunității evreiești din țară și legile care reglementează infracțiunile bazate pe ură rămân la un nivel scăzut. Comunitatea Evreilor din Moldova a raportat că legile au fost aplicate rar, deoarece forțele de ordine nu au vrut să urmărească penal sau nu au înțeles comportamentul interzis de lege”, se arată în raport.
Raportul notează, de asemenea, că guvernarea nu a făcut niciun progres în ceea ce privește rezolvarea revendicărilor din perioada Holocaustului referitoare la proprietatea comună, inclusiv pentru cetățenii străini.
“Statul nu a returnat nicio proprietate comunală sau religioasă pe care comunitatea evreiască au procurat sau pe care încerca să o dobândească prin litigii. Grupurile evreiești au căutat o soluție cuprinzătoare de restituire a proprietăților comunale, în locul sistemului actual în care guvernul restituie clădirile individuale în mod fragmentat”, se arată în raport.
În martie 2023, Veronica Dragalin, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, a fost premiată în SUA. Acesteia i s-a acordat premiul Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023. Anunțul a fost făcut de Elena Dragalin, mama Veronicăi Dragalin, pe o rețea de socializare. „Momente de mândrie. Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023 se acordă Veronicăi Dragalin, șeful Procuraturii Anticorupție al Republicii Moldova”, a scris aceasta pe Facebook.
Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.
Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.
Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.
Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.
