Peste 73% de angajați din Moldova au salarii de până la 10.000 de lei

13/12/2021

News

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10.000 de lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10.000 de lei, transmite Monitorul Fiscal.

Statisticele oficiale demonstrează că fiecare al doilea salariat (50,4%) a ridicat în septembrie 2021 un salariu mai mic de 7 mii lei, 22,8% au avut salarii cuprinse între 7 și 10 mii lei, 15,4% – între 10 și 15 mii lei, iar 11,3% – mai mari de 15.000 de lei.

Comparativ cu luna septembrie 2020, s-a micșorat ponderea salariaților care au salarii mai mici de 7 mii lei și, respectiv, s-a majorat ponderea salariaților cărora li s-au calculat salarii mai mari de 7 mii lei (cu 7,2 p.p.). A sporit cu 5,5% numărul salariaților care au avut salarii de peste 10 mii lei și cu 3,1% s-a diminuat și ponderea angajaților cu salarii de până la 3 mii lei.

Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu „salarii mici” în domenii precum activitățile de cazare și alimentație publică, unde 11,5% din salariați au un câștig mai mic de 3 mii lei, fiecare al doilea – cuprins între 3 mii și 5 mii lei, iar 21,7% – între 5 mii și 7 mii lei; artă, activități de recreere și de agrement: 15,5% din salariații au un salariu mai mic de 3 mii lei, fiecare al treilea –între 3 mii și 5 mii lei, iar 28,2% – de la 5 mii până la 7 mii lei; agricultură, silvicultură și pescuit, unde 9,3% din totalul salariaților ridică salarii mai mici de 3 mii lei, 37,1% – între 3 mii și 5 mii lei, iar 25,6% – între 5 mii și 7 mii lei.

Cele mai mari salarii ridică angajații din activitățile informații și comunicații: 86,6% din salariați au salarii peste 7 mii lei, inclusiv 70,8% – mai mari de 10 mii lei; activități financiare și de asigurări, unde 85,9% au salarii peste 7 mii lei, inclusiv 59,3% – mai mari de 10 mii lei; administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii: 67,4% din angajați cu salarii peste 7 mii lei, inclusiv 34,4% – mai mari de 10 mii lei.

Salariile femeilor sunt, în medie, cu 15 la sută mai mici în comparație cu cele încasate de bărbați: Femeile, preocupate mai mult de responsabilitățile familiale

Salariile femeilor sunt, în medie, cu 15 la sută mai mici în comparație cu cele încasate de bărbați. Decalajul apare, în mare parte, după ce femeile pleacă în concediul de îngrijire a copiilor, renunțând deseori la ambiția de a crește profesional, scrie vocea.md.

Sindicatele cred că, indiferent de sex, toți angajații trebuie să aibă șanse egale, iar pentru asta este important ca și bărbații să-și asume o parte din treburile casnice. Mai mult, se dorește ca și patronii să conștientizeze că munca nu poate fi mai presus decât familia. Acestea ar fi valorile stipulate în Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 156 privind egalitatea de șanse și egalitatea de tratament pentru lucrători și lucrătoare cu responsabilități familiale, pe care trebuie să o ratifice și Republica Moldova în drumul ei spre Uniunea Europeană.

Promovarea ratificării Convenției a fost subiectul unei mese rotunde organizate recent de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) în colaborare cu OIM. Evenimentul a reunit conducerea CNSM, reprezentanți ai OIM, președinți ai centrelor sindicale național-ramurale, ai Comisiei de Femei a CNSM, reprezentanți ai Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), Oficiului Avocatului Poporului, Consiliului pentru Egalitate, UN Women Moldova.

Femeile preocupate mai mult de responsabilitățile familiale

Este cunoscut faptul că responsabilitățile familiale constituie unul dintre motivele inactivității în rândul femeilor. Conform datelor Biroul Național de Statistică (BNS), 53,8% dintre femei în vârstă de 25-54 de ani sunt inactive din cauza responsabilităților familiale de îngrijire a copiilor sau a altor membri ai familiei, care le revin. Concomitent, în anul 2023, circa 30 de mii de femei au desfășurat activitate salarială în condițiile timpului de muncă parțial, dintre care 58,5% au activat cu un program de muncă sub 20 de ore săptămânal.

De fapt, lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor, mai cu seamă de vârstă fragedă sau lipsa acestora la prețuri accesibile, precum și oportunitățile scăzute de angajare în zonele rurale, sunt printre factorii principali care contribuie la inactivitatea sporită a femeilor, fapt pentru care femeile înregistrează și valori duble în rândul tinerilor NEET în comparație cu bărbații.

„Din acest motiv, considerăm că crearea unui mediu de lucru care să sprijine activ integrarea acestor persoane pe piața muncii este crucială. Implementarea unor politici și măsuri care să răspundă nevoilor lor este o soluție eficientă care poate contribui la reducerea inegalităților. Este cert că sindicatele nu pot rămâne indiferente față de provocările cu care se confruntă salariații cu responsabilități familiale și se pronunțăferm pentru ratificarea Convenției nr. 156. În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 12 aprilie anul curent, am venit cu propunerea de examinare a posibilității ratificării Convenției respective și ne exprimăm recunoștința pentru susținerea OIM în acest sens, inclusiv prin elaborarea analizei de compatibilitate a cadrului legal național la prevederile Convenției și organizarea acestei mese rotunde, care întrunește partenerii sociali, experții OIM și alte părți implicate în promovarea reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie”, a menționat în discursul său președintele CNSM, Igor Zubcu.

Magia Anului Nou la Chișinău: Festivalul Luminilor ”Lights & Dreams” a început la CIE ”Moldexpo”

La Chișinău, pe teritoriul CIE «Moldexpo» , a început festivalul de lumini de Anul Nou, «Lights & Dreams», cu un show de lumini și zeci de instalații.

Vizitatorii sunt așteptați într-un parc tematic unic de ilumiinații și instalații de lumini de până la șapte metri înălțime. Fiecare locație te introduce într-o poveste fascinantă despre o lume paralelă, locuită de zâne, elfi, dragoni și alte ființe magice. Oaspeții festivalului pot explora «Pădurea zânelor și a elfilor», «Tunelul îndrăgostiților» , «Pisicile magice» , «Călăreții stelari» , «Pasărea Phoenix» și multe alte compoziții uimitoare.

Aproape 50.000 de lămpi, două kilometre de mătase naturală și LED-uri special alese au creat o adevărată poveste de Crăciun pe teritoriul CIE «Moldexpo». Pe lângă instalațiile de lumini, organizatorii oferă vizitatorilor diverse distracții: zone interactive, colțuri foto tematice, food court-uri stilizate, dar și spectacole de animație și un impresionant show cu foc.

Biletele pot fi cumpărate de pe site-ul oficial al festivalului „Lights & Dreams” în Moldova sau de la casa de bilete de la intrarea în parc. Detalii suplimentare pe Instagram și Facebook ale evenimentului. Festivalul va dura până pe 26 ianuarie și va fi deschis zilnic între orele 15:30 și 22:00.

Adresă: MoldExpo (str. Giocelilor, 1, Chișinău)
Program: zilnic între 15:30 și 22:00
Preț bilet: adult – 200 lei, copii – 180 lei

O fabrică de vinuri din Fălești a ajuns în insolvență, după ce a înregistrat pierderi de circa 4,3 milioane lei anul trecut

Fabrica de vinuri Mold-Nord SA din Fălești a ajuns în proces de insolvabilitate, ca urmare a datoriilor faţă de o cooperativă agricolă, transmite mold-street.com. Potrivit deciziei din 3 decembrie, a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea introductivă a fost înaintată de creditorul CAP „Glia”, o cooperativă agricolă din raionul Cantemir, una dintre cele mai mari gospodării agricole din regiune.

Instanţa a desemnat în calitate de administrator al insolvabilității fabricii de vinuri Mold-Nord din Fălești pe administratorul autorizat Vitalie Roșca, care este obligat să notifice pe creditori, privind intentarea procedurii de insolvabilitate şi intrării debitorului în proces de insolvabilitate.

S-a stabilit că cererile de admitere a creanţelor pot fi depuse până pe 17 ianuarie 2025 inclusiv, în vederea întocmirii tabelului definitiv, iar cel de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului definitiv, până pe 1 februarie 2025. Şedinţa de validare a creanţelor a fost fixată pentru 4 martie 2025.

Datele publice arată că SA Fabrica de Vinuri „Mold-Nord” Fălești are datorii faţă de bugetul de stat de peste jumătate de milion de lei. Fabrica cunoscută în special prin producţia de rachiu sub marca Crideni şi de vinuri Denovi, Tandrini şi Casa Petru Vin (fără alcool) este administrată de Piotr Chirmici, care deţine şi pachetul majoritar prin firma rusească OOO Viktoria din regiunea Belgorod, Rusia. Întreprinderea cu un capital social de 40,66 milioane lei, a finalizat anul trecut cu venituri de 69,4 milioane lei, în scădere cu circa 43 milioane lei faţă de 2022, şi cu pierderi de circa 4,3 milioane lei, mai scrie sursa citată.

De notat că în luna noiembrie 2024, CAP „Glia” a reuşit să iniţieze procedura de insolvenţă şi în privinţa Vinăria Hînceşti SRL, deţinută de Serghei Cebotari şi Olga Vizir. Vinăria Hînceşti SRL a reuşit însă să scape de procedură, achitând operativ datoriile estimate la 3,3 milioane lei, faţă de CAP „Glia” şi să anuleaze măsurile de asigurare aplicate prin încheierea Judecătoriei Hînceşti.