O majoritate covârșitoare a ucrainenilor, peste 80%, se declară împotriva oricăror concesii teritoriale în favoarea invadatorilor ruși în schimbul unui acord de pace, potrivit unui sondaj publicat, marți, de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev.
În timp ce 82% dintre persoanele chestionate consideră că în niciun caz nu ar trebui făcute concesii de această natură chiar şi cu riscul prelungirii războiului, 10% cred că se poate „renunţa” la unele teritori” pentru a se ajunge la pace mai rapid sau pentru a păstra independenţa Ucrainei, potrivit sondajului, transmite Digi24.ro.
Procentul variază însă în funcţie de regiune, iar în estul ţării, scena unor lupte intense, 68% dintre cei intervievaţi se opun cedării de teritorii, în timp ce 19% susţin această posibilitate.
Sociologii ucraineni subliniază că dintre persoanele care locuiesc în teritoriile ocupate de armata rusă după începutul agresiunii militare din 24 februarie, 77% sunt împotriva concesiilor teritoriale, în timp ce 18% se exprimă pentru o astfel de posibilitate. Dintre persoanele care au fugit din teritoriile ocupate după începerea războiului declanşat de Rusia, doar 5% sunt în favoarea concesiilor teritoriale.
Sondajul, realizat pe un eşantion reprezentativ de 2.000 de persoane – toate cu reşedinţa în teritoriile controlate de Ucraina înainte de 24 februarie, cu excepţia peninsulei Crimeea şi a unei părţi din regiunile Doneţk şi Lugansk – a fost desfăşurat între 13 şi 15 mai, conform sursei citate.
Rusia a renunţat la organizarea unui „referendum” în regiunea ocupată Herson, cu scopul anexării acesteia, întrucât nu a găsit sprijin în rândul populaţiei locale, a declarat şeful spionajului militar ucrainean Kirilo Budanov într-un interviu apărut, marţi, în publicaţia Ukrainska Pravda.
În prezent, ocupanţii ruşi lucrează la alte opţiuni pentru anexarea regiunii Herson, care să nu necesite un referendum, a afirmat Budanov.
Presa ucraineană şi internaţională a relatat, marţi, că administraţia colaboraţionistă, instalată la Herson de către trupele ruse, a sugerat Moscovei să instaleze o bază militară în regiunea cu aceeaşi nume, după ce a început introducerea în circulaţie a rublei ruseşti în zonă.
Fostul președinte Igor Dodon, alături de mezinul său pe muntele Athos: ”Ne vom ruga pentru țară”
Fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a plecat într-un pelerinaj de câteva zile pe muntele Athos.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Igor Dodon a scris că a ajuns pe muntele Athos alături de fiul său mai mic, menționând că vor urma câteva zile de liniște și discuții cu călugării, transmite Știri.md.
„Am ajuns la muntele Athos, împreună cu feciorul cel mic. Vor urma câteva zile de liniște, discuții cu călugării și reflecții. Ne vom ruga pentru Moldova. Să fie pace și normalitate în țară”, a scris Igor Dodon.
De menționat că, în ultimii ani, fostul șef de stat a mers în mai multe pelerinaje pe muntele Athos, iar de fiecare dată, Igor Dodon a declarat că în timpul pelerinajului s-a rugat pentru poporul R. Moldova.
În Moldova se pregătește să fie introdusă o sărbătoare nouă
În Republica Moldova se pregătește să fie introdusă o sărbătoare nouă. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat inițiativa de a institui “Ziua Antreprenorului”, scrie realitatea.md.
„Proiectul are drept scop aprecierea de către stat a importanței antreprenorilor în creșterea și dezvoltarea economiei naţionale, manifestarea de respect și recunoștință pentru antreprenorii onești care își dezvoltă afacerile în Republica Moldova, creează locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”, precizează autoritatea.
Evenimentul urmează să fie marcat anual, pe data de 21 august.
Potrivit Ministerului Economiei, în Republica Moldova există aproximativ 60.000 de întreprinderi, care angajează peste 70% din totalul muncitorilor din Republica Moldova, sau aproximativ 613.000 persoane. Autoritatea susține că instituirea sărbătorii va aprecia contribuția oamenilor de afaceri la progresul economic al Republicii Moldova.
Recensământul 2024 NU are nicio legătură cu o eventuală mobilizare militară în țară! Mituri despre acest proces
Biroul Național de Statistică informează că, la finele zilei de ieri, 16 aprilie, în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) au fost recenzate circa 290 de mii de locuințe (inclusiv cele neocupate) și circa 402 de mii de persoane (numărul populației recenzate include atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită).
În contextul în care au apărut diverse falsuri privind acest exercițiu, BNS a demontat zece mituri despre Recensământul 2024, transmite Știri.md.
Mitul nr. 1. Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale.
BNS menționează că în cadrul recensământului nu vor fi colectate date despre valoarea casei sau apartamentului în care trăiești și nici nu vei fi întrebat(ă) dacă ai contract de chirie sau nu. Recenzorii vor colecta date privind materialele din care sunt construiți pereții, anul construcției clădirii, precum și date privind principalele comodități.
Mitul nr. 2. Recensământul se face pentru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.
Recensământul nu are nicio legătură cu o mobilizare militară. Acesta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare zece ani.
Mitul nr. 3. Nu este nevoie de recensământ, pentru că toată informația deja există în alte surse.
BNS menționează că, este adevărat că biroul poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente, cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statisticile necesare și, în plus, sunt deseori incomplete.
Mitul nr. 4. Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mâinile escrocilor.
Confidențialitatea datelor personale este garantată de lege. Este practic imposibil ca datele personale comunicate recenzorilor să nimerească pe mâinile persoanelor terțe. După ce recenzorul va completa chestionarele, el va transmite datele colectate către un server securizat. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului
Mitul nr. 5. Recensământul se face pentru a fura banii publici.
Recensământul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani. Pentru recensământ, din bugetul de stat al Moldovei, vor fi alocate în total 329 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor va acoperi remunerarea personalului temporar angajat. Trebuie de menționat că nu toate cheltuielile de recensământ vor fi achitate din banii statului.
Mitul nr. 6. Prin recensământ, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre.
În primul rând, statul deja are informații despre veniturile și proprietățile noastre. De asemenea, chestionarele de recensământ nu conțin întrebări despre avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor.
Mitul nr. 7. Dacă participi la recensământ, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.
Statul deja știe care sunt veniturile tale. Informația despre dotarea locuinței cu diferită tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.), precum și despre numărul de membri ai gospodăriei, se colectează pentru a evalua condițiile de trai ale populației în medie, nu pentru a estima bunăstarea ta personală.
Mitul nr. 8. Participarea la recensământ nu este obligatorie.
Participarea la recensământ este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar această obligație.
Mitul nr. 9. Recensământul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.
Recensământul populației și locuințelor este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani, indiferent de evenimentele politice, cum ar fi alegerile, și indiferent de partidul care se află la guvernare în perioada desfășurării recensământului.
Mitul nr. 10. Nu are rost să participi la recensământ pentru că vor fi publicate doar rezultatele care îi convin guvernării, cum a fost în 2014.
Rezultatele recensământului precedent (2014) au fost publicate cu o întârziere mare (în anul 2017), cauzată în principal de tehnologia de colectare a datelor folosită atunci (pe suport de hârtie), precum și de necesitatea de a completa din alte surse datele care nu au reușit să fie colectate în cadrul recensământului. Ca acest lucru să nu se mai întâmple, pentru recensământul din 2024, a fost aleasă o altă tehnologie de colectare a datelor (electronică), care va permite o prelucrare mai rapidă, precum și o detaliere mai mare a informației.
