Petiție: IMM solicită Guvernului și Parlamentului măsuri imediate pentru a oferi suport mediului de afaceri

Multe țări deja au anunțat măsuri economice menite să amortizeze impactul epidemiei de coronavirus (COVID-19) asupra activității economice. Aceste măsuri cuprind facilități fiscale, economice și monetare: reducerea ratelor dobânzilor și scutirea de impozite pentru o perioadă determinată de timp.

separator
În acest context AIM, AFAM, COR și MĂR în numele membrilor săi, dar şi a tuturor IMM-urilor solicităm adoptarea unui pachet de măsuri de suport pentru IMM-uri pentru a ajuta companiile să atenueze impactul economic al extinderii epidemiei de coronavirus Covid-19 și susținerea economiei naționale:

,,1. Reeșalonarea plăților sau prelungirea termenului de calculare și achitare a TVA, și a impozitului pe venit;
2. Scutirea sau reeșalonarea impozitelor aferente plăților salariale pentru perioada de carantină;
3. Prelungirea termenului de calculare și achitare a obligațiilor fiscale, fără aplicarea penalităților și majorărilor de întârziere;
4. Înghețarea plăților privind rambursarea împrumuturilor și creditelor către băncile comerciale și organizațiile de creditare nebancară, precum și amânarea plății dobânzilor aferente creditelor și împrumuturilor, inclusiv neaplicarea penalităților și majorărilor pentru întârziere;
Intervenția și suportul pentru reeșalonarea plăților către arendatori și furnizorii de servicii comunale fără sistarea serviciilor comunale;
5. Suport pentru achitarea salariilor angajaților care se află în concediu forțat legat de carantina. O soluție poate fi utilizarea contribuțiilor sociale de stat datorate de angajator pentru achitarea acestor compensații;
6. Negocierea cu instituțiile financiare privind scăderea ratei dobânzii la credite;
7. Crearea unui fond de stat pentru compensare de urgență a pierderilor suferite de companie urmare a carantinei impuse de codul roșu;
8. Acordarea de împrumuturi pentru IMM-ri cu dobânda zero pentru companiile aflate în dificultate și garantate prin fondul de garantare al ODIMM;
9. Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale anuale (pentru anul 2019), lunare și trimestriale, precum și a situațiilor financiare (pentru anul 2019) și a dărilor de seamă statistice, fără aplicarea sancțiunilor;
10. Abordarea ținând cont de specificul sectoarelor în elaborarea măsurilor de suport pentru cele mai afectate industrii care au fost nevoite să sisteze total activitatea conform Hotărârii Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică nr. 7 din 13 martie 2020

Pe măsură ce avansăm în această perioadă de incertitudine, înțelegem că COVID-19 va aduce pierderi imense economiei la nivel global, inclusiv Republicii Moldova. Recunoaștem că prioritatea guvernului trebuie să fie sănătatea cetățenilor și a societății în general, în același timp trebuie să luăm în considerație problemele grave cu care se confruntă contribuabilii – întreprinderile și angajații acestora la moment și impactul acestora pe termen lung. Credem că este necesară o reacție colectivă, iar Guvernul și

Parlamentul trebuie să ia măsuri imediate pentru a oferi suport mediului de afaceri.

Cel mai puternic va fi lovit sectorul IMM-urilor. Luând în considerație vulnerabilitatea IMM-lor, impactul asupra acestora poate fi irecuperabil. Multe din ele vor suferi pierderi majore, unele își vor sista parțial sau complet activitatea, altele riscă să falimenteze. În special vor avea de suferit industriile de servicii și agrement, turism, horeca, comerț cu amănuntul, organizatorii de evenimente, și multe alte industrii afectate de carantină și măsuri preventive în vigoare.

Vă rugăm să vă alăturați pentru a solicita Guvernului Republicii Moldova și Parlamentului să ia măsuri acum! Citiți scrisoarea oficială adresată Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova aici.

Alăturați-vă astăzi Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova pentru că împreună suntem mai puternici și ne putem face vocea auzită!”, se arată în comunicat. Semnează petiția aici.

Un general rus dezvăluie următoarea țintă: „După alimentarea cu energie, rachetele ar trebui să vizeze sistemul bancar ucrainean”

Un general rus a sugerat că Rusia ar putea viza infrastructura bancară a Ucrainei în viitoarele atacuri cu rachete, în speranța de a arunca țara în haos.

Generalul Andrei Gurulev, care este și membru al Dumei de Stat a Rusiei, a adăugat că țintirea infrastructurii bancare a Ucrainei ar lăsa Kievul în imposibilitatea de a plăti salariile oamenilor săi și ar pune capăt războiului, conform unui clip partajat pe Telegram de jurnalistul ucrainean Andrei Tsaplienko.

„După loviturile asupra instalațiilor energetice, ar trebui să aibă loc distrugerea infrastructurii bancare. Scopul este de a semăna haos, de a-i lăsa pe ucraineni fără locuri de muncă sau mijloace de trai. Naziștii ruși nu ascund faptul că trebuie să aducă cât mai multă suferință populației”, a scris Tsaplienko în postarea în care a distribuit clipul.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a declarat că, în cele nouă luni de război, Rusia a lansat peste 16.000 de rachete asupra Ucrainei, iar 97% dintre țintele ruşilor au fost civile.

În ultimele săptămâni, Rusia a început să lanseze atacuri masive cu rachete care au vizat infrastructura critică ucraineană, inclusiv instalații energetice. Atacurile recente au aruncat mai multe teritorii ucrainene în întuneric, lăsând locuitorii fără electricitate și încălzire în timpul iernii.

Pe lângă infrastructura critică, armata rusă a provocat pagube la cel puțin 32.000 de obiective civile de la începutul războiului, inclusiv case private și clădiri de apartamente, a relatat CNN, citându-l pe diplomatul ucrainean Evghenii Ienin. Oficialul ucrainean a mai precizat că doar 3% din toate bombardamentele rusești au vizat instalații militare.

sursa

Țările NATO au adoptat o declarație prin care condamnă cruzimea Rusiei contra Ucrainei. Mențiunea despre Republica Moldova

Șefii diplomațiilor din ţările membre NATO, reuniți la București, au adoptat o declarație prin care condamnă cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Declarația NATO, are cinci puncte, potrivit b1tv.ro.

„Ne-am reunit la București, aproape de țărmurile Mării Negre, într-un moment în care invazia în curs a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a Dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU”, este primul punct al declarației.

„Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile de bază. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol cele mai vulnerabile țări și popoare ale lumii.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violență sexuală, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți – inclusiv Belarus – cei care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, consideră liderii țărilor membre NATO.

„Îl salutăm astăzi pe ministrul de Externe Kuleba, suntem solidari cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii și pământului lor și aducem un omagiu tuturor acelor vieți pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, se arată în al doilea punct.

„Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU. Vom continua și vom intensifica sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii ruse și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar.

În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările care au aceleași opinii. În baza sprijinului oferit până acum, vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența, să-și protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.

Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare.

Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își avansează aspirațiile euro-atlantice”, se arată într-un comunicat al NATO.

„Finlanda și Suedia participă astăzi ca state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO, mai puternică, iar zona euro-atlantică, mai sigură. Securitatea acestora este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare”, se menționează în al treilea punct.

„Reamintind că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce NATO își consolidează sprijinul pentru construirea integrității și rezilienței lor, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice”, este al patrulea punct.

„Ne susținem cu fermitate angajamentul față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”.

„NATO este o Alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment”, se precizează în al cincilea punct.

„Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.

Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și ne solidarizăm cu Turcia, îndurerată pentru pierderea de vieți omenești după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a competitorilor strategici din toate direcțiile strategice.

Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și, în conformitate cu Conceptul strategic, implementăm o nouă linie de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități pregătite pentru luptă.

Toți acești pași vor consolida substanțial descurajarea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților.

Orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât. Suntem împreună, uniți si solidari, și reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică”, subliniază NATO.

Fondatorul Alibaba, miliardarul chinez Jack Ma, se ascunde în Japonia din cauza președintelui țării Xi Jinping

Miliardarul Jack Ma s-ar ascunde în Tokyo împreună cu familia sa de teama represiunii regimului de la Beijing împotriva firmelor tehnologice chineze şi a celor mai puternici şi bogaţi oameni de afaceri chinezi.

Ma, fondatorul gigantului de comerţ electronic Alibaba, care până la prigoana lui Xi Jinping decisă împotriva companiilor de tehnologie era cea mai bogată persoană din China, a fost rar văzut în public de când a criticat atitudinea autorităţilor chineze de reglementare, în urmă cu doi ani, la un eveniment în Shanghai, relatează cotidianul Financial Times, citat de The Guardian, scrie News.ro.

Pe lângă o apariţie online de 48 de secunde la începutul anului trecut, descrisă de un analist ca fiind asemănătoare unui „videolip cu ostatici”, o scurtă călătorie în Ţările de Jos şi apariţia superiahtului său Zen, lung de 88 de metri, surprins vara trecută acostând în largul insulei spaniole Mallorca, miliardarul de 58 de ani şi-a menţinut secretă viaţa privată, trăind în afara Chinei.

Marţi, cotidianul Financial Times, care este deţinut de compania media japoneză Nikkei, a dezvăluit că Ma locuieşte în ultima vreme în Japonia. Citând surse anonime, cotidianul scrie că de aproape şase luni, fostul profesor de engleză locuieşte la Tokyo împreună cu familia. El şi-a petrecut timpul îmbinând afacerile şi distracţia cu vizite la onsen (izvoare termale) şi staţiuni de schi din mediul rural japonez, precum şi cu excursii regulate în SUA şi Israel.

Ma, a cărui avere netă s-a redus la mai mult de jumătate, de la aproape 50 de miliarde de dolari la 21,7 miliarde de dolari, şi-a menţinut activităţile publice la un nivel minim. El şi-a adus serviciile personale de securitate şi bucătarul în Japonia, mergând în câteva cluburi private exclusiviste, dintre care unul este popular în rândul chinezilor bogaţi.

Un savant moldovean a găsit medicamentul împotriva cancerului
Articolul anterior
Regula de aur care vă protejează de coronavirus atunci când mergeți la cumpărături în supermarket
Articolul următor