Planul ambițios al Guvernului pentru următorii an: Automobile electrice și construcția de noi centrale electrice

Republica Moldova își propune, pentru următorii ani, să asigure independența energetică a țării și aprovizionarea cetățenilor cu energie accesibilă – atât ca sursă, cât și preț – până în 2050, anunță Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Surse: Remanieri în Guvernul Gavrilița sau demisia în corpore

Obiectivul este fixat în conceptul Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în anul 2050 – un document de politici în care este redată viziunea Guvernului și care stabilește prioritățile în sectorul energiei către mijlocul secolului, ținând cont de provocările actuale globale și din regiune, transmite Mold-street.com.

Mix energetic cu hidrogen și energie nucleară la scară mică

„Avem un scop clar: crearea unui sector energetic competitiv și durabil. Moldova are nevoie de un plan pentru a face din energie o sursă de dezvoltare economică și nu o povară la buzunarul cetățeanului și a mediului de afaceri”, a declarat vicepremierul Andrei Spînu.

Potrivit ministrului Infrastructurii, creșterea economică a țării nu poate fi atinsă dacă aprovizionarea cu resurse energetice este supusă unor întreruperi permanente și dacă prețurile energiei sunt instabile și inaccesibile. În continuare, pentru consolidarea securității sale energetice, Republica Moldova va trebui să folosească oportunitățile pe care le-au adus:

  • construcția gazoductului Iași-Chișinău, care a interconectat sistemul de transport al gazelor naturale cu cel din România;
  • recenta sincronizare cu sistemul electroenergetic continental european (ENTSO-E); și
  • acordarea statutului de candidat la UE, care creează noi premise și oportunități pentru dezvoltarea sectorului energetic.

Referitor la Conceptul Strategiei Energetice a Republicii Moldova 2050, secretarul de stat, Constantin Borosan, a explicat că documentul va avea la bază cinci obiective strategice:

  • sporirea securității energetice;
  • dezvoltarea unor piețe energetice competitive și integrarea regională;
  • promovarea eficienței energetice;
  • dezvoltarea energiei regenerabile durabile;
  • protecția consumatorilor.

„Conform strategiei, urmează să construim noi centrale electrice pe teritoriile aflate sub control deplin. Va fi reconsiderat mixul energetic și promovată utilizarea surselor de energie regenerabilă. Va fi promovată integrarea deplină – tehnică, de infrastructură și de piață – în rețeaua europeană. Pentru asta vor trebui dezvoltate servicii de echilibrare și auxiliare. Pe termen lung, este recomandată includerea în mixul energetic a hidrogenului și a energiei nucleare la scară mică”, a spus secretarul de stat.

La fel, Constantin Borosan a subliniat că principiul de bază al strategiei, aplicat și la nivelul Uniunii Europene, este eficiența energetică, el enumerând mai multe măsuri luate în considerare pentru noua strategie:

  • promovarea eficienței energetice în clădiri și a conceptului de clădiri cu energie aproape zero;
  • îmbunătățirea utilizării surselor de energie regenerabilă în mediul construit;
  • reglementări de implementare pentru certificarea performanței energetice a clădirilor;
  • implementarea regulilor de audit energetic;
  • stabilirea și atingerea obiectivelor pentru rata anuală de renovare a clădirilor publice;
  • promovarea eficienței energetice în sectorul transporturilor.

Potrivit lui Borosan, Strategia energetică va fi structurată în 5 capitole cu numeroase priorități, unele dintre care au fost și în precedentele strategii, dar care nu au fost realizate.

Centrală de cogenerare, pe baza tehnologiei flexibile cu o capacitate de 250 MW

Astfel, Capitolul 1 se va referi la Creșterea securității energetice și se va axa pe priorități, precum:

  • construcția unei centrale electrice, bazată pe tehnologia flexibilă cu motoare cu ardere internă, cu o capacitate între 80 și 100 MW, pentru creșterea capacităților de echilibrare / balansare a sistemului electroenergetic și integrarea unei capacități mai mari a surselor regenerabile de energie;
  • construcția unei centrale electrice de cogenerare, pe baza tehnologiei flexibile, bazată pe ciclu combinat gaze-abur, cu un randament electric de peste 55% și o capacitate de cel puțin 250 MW;
  • creșterea interconectivității energetice cu țările vecine, prin finalizarea construcției liniei electrice aeriene 400 kV Vulcănești-Chișinău;
  • construcția unei noi linii electrice aeriene dinte Moldova și România LEA 400 kV Bălti–Suceava;
  • analiza fezabilității proiectelor de interconexiune dintre Moldova și România LEA Vulcănești – Smârdan și dintre Moldova și Ucraina, circuitul doi al LEA Bălți – CHE Dnestrovsk;
  • consolidarea sistemului național de transport al gazelor naturale și facilitarea tranzitului de gaze către depozitele de stocare din Ucraina;
  • dezvoltarea infrastructurii de stocare a combustibililor de rezervă pentru centralele electrice;
  • crearea stocurilor strategice / de securitate de gaze naturale;
  • crearea stocurilor strategice / de securitate de produse petroliere.

Capitolul 2. Dezvoltarea piețelor competitive de energie și integrarea regională

  • Finalizarea procesului de separare și independență (unbundling) al Operatorului Sistemului de Transport pentru a asigura accesul garantat nediscriminatoriu al furnizorilor alternativi la rețeaua de transport al gazelor naturale;
  • desemnarea unui operator comercial al pieței de energie electrică;
  • lansarea piețelor organizate competitive pentru ziua următoare și a piețelor pe parcursul zilei în domeniul electroenergetic;
  • utilizarea platformelor dezvoltate de ENTSO-E pentru schimbul de servicii de echilibrare și de sistem.

Capitolul 3 al Strategiei se va referi la Promovarea eficienței energetice

  • Reabilitarea energetică a câte circa 400.000 metri pătrați suprafață de clădiri rezidențiale pe an;
  • reabilitarea energetică a câte circa 170.000 metri pătrați suprafață de clădiri publice pe an;
  • electrificarea sectorului de încălzire prin eliminarea treptată a cazanelor pe bază de gaze naturale, dispozitivelor de încălzire cu radiatoare rezistive, precum și a sobelor pe biomasă ineficiente și înlocuirea acestora cu pompe de căldură;
  • implementarea sistemelor de contorizare inteligentă / smart meterig;
  • modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, inclusiv prin promovarea punctelor termice individuale și a distribuției pe orizontală a agentului termic;
  • crearea de inițiative pentru a sprijini creșterea numărului de automobile electrice până la circa 500.000 în anul 2030;
  • crearea de inițiative pentru a sprijini trecerea transportului public urban sau a transportului de marfă la vehicule hibride sau electrice;
  • implementarea auditurilor energetice obligatorii pentru companiile mari și aplicarea standardelor de management energetic.

Capitolul 4 Promovarea durabilității, a energiei regenerabile și a emisiilor reduse

  • Construcția parcurilor fotovoltaice cu o putere totală de circa 200 MW;
  • construcția parcurilor eoliene cu o putere totală de circa 250 MW;
  • construcția centralelor electrice pe bază de biogaz și biomasă cu o putere totală de 65 MW;
  • construcția centralelor electrice de valorificare energetică a deșeurilor cu o putere totală de 20 MW;
  • construcția sistemelor de stocare a energiei electrice cu baterii cu o capacitate de 85 MW până în anul 2035;
  • dezvoltarea durabilă a sectorului biomasei prin promovarea înființării plantațiilor de plante energetice;
  • transpunerea și implementarea dispozițiilor privind comunitățile de energie regenerabilă;
  • introducerea facturării nete (net billing) și facilitarea racordării centralelor electrice industriale, care produc pentru consumul propriu.

Capitolul 5 Protecția consumatorilor și reducerea sărăciei energetice

  • Reducerea impactului crizelor energetice și a poverii energetice;
  • protejarea consumatorilor vulnerabili prin ajutoare sociale adecvate, cum ar fi compensații pentru consumul de gaze naturale, energie termică și electrică;
  • instituirea de programe publice de izolare termică a clădirilor pentru comunitățile afectate de sărăcia energetică etc.

Administrația MIDR susține că propunerile pe Conceptul Strategiei Energetice au fost colectate în cadrul celor 5 ateliere de lucru / workshop-uri tematice, organizate în perioada 27 mai 2022 și 24 iunie 2022 cu participarea părților interesate și a experților în domeniul energiei.

De notat că în proiectul documentului nu este menționat ce volum de finanțare va fi necesar pentru realizarea acestor obiective.

Un preot moldovean, șofer de autobuz în Italia: ”Lucrez pentru a-mi întreține familia”

Preotul moldovean Ion Grebănosu, liderul comunității ortodoxe moldovenești din Trentino și protopop – paroh al Bisericii Ortodoxe a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, prezent în Rovereto din 2008, își completează veniturile lucrând de mai mult timp ca șofer pe autobuz.

Această situație neobișnuită vine ca o necesitate, având în vedere că preoții ortodocși nu beneficiază de un salariu fix, ceea ce îl obligă pe părintele Grebănosu să găsească alte surse de venit pentru a-și întreține familia, relatează presa italiană citată de rotalianul.com. „Înainte lucram ca șofer cu normă întreagă, acum am un program mai flexibil”, a mărturisit el.

Preotul Grebănosu are 54 de ani, este căsătorit cu Tatiana și are trei copii: două fiice, Ionela 30 de ani, Aleftina de 27 și un fiu, Teopemt, de 28 de ani.

„Deoarece preoții noștri nu au un tip de remunerație fixă, majoritatea dintre noi caută un loc de muncă în zilele lucrătoare pentru a acoperi diverse cheltuieli și pentru a-și susține familiile”, a explicat preotul moldovean.

El a fost nevoit să devină șofer de autobuz, o meserie pe care o practică periodic prin intermediul unui contract flexibil, ce îi permite să intervină când colegii șoferi sunt bolnavi sau în vacanță.

În august 2023, compania pentru care lucra ca șofer a pierdut un contract important cu Trentino Trasporti, iar sănătatea sa a devenit precară din cauza problemelor de inimă și a efectelor post-COVID de care a suferit.

Această situație l-a forțat să reducă orele de muncă și să se adapteze la un program mai flexibil.

„Am lucrat ca șofer cu normă întreagă, chiar dacă uneori a fost puțin greu să împac munca cu rolul meu de ghid spiritual care trebuie să răspundă diferitelor nevoi din biserică și din comunitate.

A fi preot paroh este o misiune care trebuie să aibă prioritate, dar, datorită înțelegerii încheiate cu compania de a avea weekendul liber pentru a celebra liturghia și a fi la dispoziție credincioșilor, am reușit mereu”, a afirmat el.

Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, situată într-o fostă mănăstire restaurată în 2009 cu ajutorul enoriașilor, nu doar că servește nevoile spirituale ale credincioșilor, dar joacă un rol vital în integrarea moldovenilor în Italia.

Aceasta oferă cursuri de limbă, cateheză, desen și dansuri tradiționale pentru copii, precum și suport pentru adulții în căutare de locuri de muncă sau locuințe.

Amestecarea rolurilor religioase și civile evidențiază adaptabilitatea și dedicarea preotului moldovean în servirea comunității sale.

El continuă să fie o figură centrală pentru mulți, oferind nu doar îndrumare spirituală, dar și suport concret în viața de zi cu zi.

Un TIR încărcat cu semințe de floarea-soarelui s-a răsturnat la Bălți

Un TIR încărcat cu semințe de floarea soarelui s-a răsturnat la Bălți. Potrivit poliției, șoferul a fost transportat la spital, scrie unimedia.info.

Totul s-a întâmplat ieri, 15 aprilie, în jurul orei 20:00.

Potrivit poliției, un bărbat de 50 de ani fiind la volanul unui autocamion de model MAN cu semiremorcă, încărcat cu floarea soarelui, la un moment dat a pierdut controlul asupra volanului și s-a tamponat într-un parapet metali), după care vehiculul s-a răsturant. 

Șoferul a fost transportat la spital.

Alte circumstanțe se stabilesc.

Inteligenta artificiala ar putea afecta 40% din locurile de munca la nivel global

Inteligenţa artificială ar putea afecta 40% din locurile de muncă la nivel global. Estimarea aparţine Fondului Monetar Internațional. Cert este că revoluția adusă de inteligența artificială pe Piața muncii a început deja, scrie ziare.com.

Revoluția a început, însă nu este clar spre ce se va îndrepta. Sunt voci care spun că în următorul an inteligența artificială o va depăși pe cea umană, un proces ireversibil.

Cu peste 40% dintre locurile de muncă la nivel global care vor dispărea odată cu revoluția inteligenței artificiale, toată lumea se intreabă ce îi asteaptă pe oameni, unde vor lucra, pe ce salarii.

Experții prevăd că inteligența artificială va automatiza multe sarcini efectuate în prezent de oameni, ducând la pierderi semnificative de locuri de muncă. Soluția discutată acum la nivel înalt este un instrument care se cheamă venitul universal garantat.

Conceptul propune ca toți cetățenii să primească o sumă lunară fixă de la guvern, indiferent de venitul sau statutul lor de angajare, scrie tvrinfo.ro.

Susținătorii venitului universal garantat consideră că ar putea oferi o plasă de siguranță pentru cei care își pierd locul de muncă din cauza inteligenței artificiale, permițându-le să-și satisfacă nevoile de bază și să-și caute noi oportunități.

Acesta idee are suținători puternici în rândul bogaților care dețin giganții internetului. Câteva figuri proeminente din Silicon Valley, cum ar fi Elon Musk, Mark Zuckerberg și Sam Altman, au susținut ideea venitului universal garantat că o modalitate de a atenua impactul negativ al inteligenței artificiale asupra pieței muncii.

„Venitul universal va fi necesar în timp, dacă AI preia majoritatea locurilor de muncă umane”, spunea Elon Musk.

Americanii au implementat chiar un program pilot, în Stockton, California, unde 125 de rezidenți au primit 500 USD lunar timp de doi ani. Rezultatele au arătat o îmbunătățire a sănătății mentale și fizice a participanților, precum și o creștere a ratei de angajare.

Atenție, ceea ce propun acum toți acești oameni este ca fiecare, indiferent dacă este angajat sau nu, să primească o sumă fixă, lunar. Cine va dori ceva suplimentar, va trebui să muncească.

Și de aici încep problemele pentru acesta idee. Opoziția la acest venit universal garantat vine adesea din partea celor care consideră că ar descuraja munca sau ar fi prea costisitoare de implementat. Alte provocări includ stabilirea nivelului adecvat al venitului și identificarea surselor de finanțare.

Ca o notă persoanala, ideea nu este nouă, o propunea și Martin Luther King Junior în anii 60. Sunt multe țări care au un venit minim garantat pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv România. Avem Venitul Minim de Incluziune (VMI), care include atât Sprijin pentru incluziune – care înlocuiește Venitul Minim Garantat acordat până în 2024 și Sprijin pentru Familiile cu Copii – care înlocuiește Alocația pentru Susținerea Familiei, ajutor social acordat până în 2024.

Sunt peste 160 de mii de români care primesc aceste tipuri de ajutor. Însă, ceea ce propun acum mai marii lumii se referă la un venit minim pentru toată lumea.

S-a semnat o declaraţie privind aderarea Ucrainei la UE şi la NATO
Articolul anterior
Cum și-au testat Cleopatra Stratan și Edward Sanda relația, înainte de căsătorie
Articolul următor