Poliția de Frontieră va beneficia de 30 de autovehicule de teren de model Toyota Hilux și echipamente speciale oferite de către Ministerul Federal de Externe, scrie diez.md.
Contractul de donație a fost semnat săptămâna trecută, în cadrul unei întrevedere oficiale, de către șeful IGPF Rosian Vasiloi și însărcinatul cu afaceri interne al Ambasadei Republicii Federale Germane la Chișinău Ullrich Kinne.
Cei doi oficiali și-au exprimat dorința consolidării relațiilor moldo-germane, cu referire la identificarea noilor mecanisme ce vizează preluarea bunelor practici și implementarea acestora conform standardelor UE.
În context, Rosian Vasiloi a evidențiat susținerea acordată de partea germană, care are o implicare remarcabilă în ceea ce-i privește dezvoltarea continuă a Poliției de Frontieră, în special de a pune în aplicare noul sistem de supraveghere a frontierei de stat cu utilizarea dronelor.
La rândul său, Ullrich Kinne a salutat dinamica pozitivă a cooperării bilaterale, subliniind dorința dezvoltării acesteia în domenii de interes comun.
Astăzi, 13 septembrie, în punctele de trecere a frontierei, fluxul de persoane a constituit 48 565 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 25 291 traversări persoane.
O delegație a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului a oferit ajutor pentru deținuții din Cahul
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului a transmis joi, 18 aprilie, un ajutor umanitar pentru deținuții din penitenciarul din Cahul, Republica Moldova.
Donația constă în 60 de perechi de încălțăminte și 60 de cărți de rugăciune, care vor ajunge la persoanele private de libertare din penitenciarul Cahul.
Transportul umanitar a fost realizat de o delegație a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, formată din pr. Vlad Țuțurlan, inspector eparhial și pr. Cornel Iftimie, slujitor al parohiei Măgura II.
Reprezentanții Episcopiei Basarabiei de Sud au întâmpinat oaspeții din România la centrul eparhial, mulțumindu-le pentru darul și grija față de cei aflați în suferință.
Menționăm că această acțiune s-a desfășurat în baza parteneriatului dintre Episcopia Basarabiei de Sud și Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.
Republica Moldova va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani
Republica Moldova, reprezentată de Asociația de Turism Medical, va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani. O decizie în acest sens a fost luată în cadrul Adunării Generale a GHTC.
Potrivit Asociației de Turism Medical de la Chișinău, din cei trei candidați, Germania, Arabia Saudită și Republica Moldova, ultima a obținut majoritatea voturilor. La adunare au participat reprezentanți ai peste 50 de state ale lumii, dintre care 22 de state au avut drept de vot.
„Angajamentul nostru se bazează pe trei piloni: expansiune, inovație și accesibilitate. Ne propunem să construim un ecosistem global al turismului medical care să fie inclusiv, etic și sustenabil. La fel de important este să promovăm cele mai noi tehnologii și metode de tratament, să sprijinim cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical”, a declarat Natalia Ciobanu, președintele Asociației de Turism Medical din R. Moldova.
„Funcția de președinte a GHTC este un pas important în promovarea turismului medical în Republica Moldova, dar și în creșterea vizibilității statului la nivel internațional. Statul nostru are un potențial uriaș în domeniul turismului medical, care trebuie să fie și un motor al dezvoltării economice a Republicii Moldova”, a subliniat Andrei Revenco, directorul executiv al Asociației de Turism Medical din R. Moldova.
Republica Moldova are patru domenii medicale pentru care este atractivă pacienților străini și apreciată la nivel internațional: stomatologia, Fertilizarea In Vitro, chirurgia plastică și cardiologia.
Asociația de Turism Medical din R. Moldova a fost fondată acum doi ani, întrunind mai multe clinici private, agenții de turism și facilitatori din domeniul turismului medical.
Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană
Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.
Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.
Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).
Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.
Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.
„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.
„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.
„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.
Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.
