Politicieni europeni: a sosit vremea introducerii săptămânii de lucru de 4 zile

Marea Britanie, Germania, Spania şi alte ţări ar trebui să adopte o săptămână de lucru de 4 zile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină de pe urma pandemiei de coronavirus, potrivit unui grup de politicieni de stânga şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Europă, notează The Guardian.

separator

O săptămână de lucru de patru zile ar ajuta în lupta cu criza economică generată de pandemie, potrivit unei scrisori trimise lui Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sanchez şi altor lideri, transmite Tvr.ro.

Scrisoarea evidenţiază „oportunitatea“ regândirii modelelor de lucru, cât şi a reducerii consumului de energie, un avantaj în eforturile de combatere a crizei climatice.

„De-a lungul istoriei, programul redus de lucru a fost folosit în vreme de criză şi recesiune economică“, se arată în scrisoare. „Pentru progresul civilizaţiei, a sosit momentul de a profita de această oportunitate şi a merge către săptămâna redusă de lucru“.

Propunerile de instituire a unei săptămâni de lucru de patru zile au suscitat interes în creştere în ultimii ani graţie unui număr redus, dar în creştere, de companii care susţin că această măsură a dus la creşterea productivităţii, dar şi la o mai bună sănătate mintală a angajaţilor.

În Marea Britanie, un studiu recent indică faptul că o săptămână de lucru de patru zile în sectorul public ar crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă şi ar ajuta la limitarea creşterii ratei şomajului pe următoarele luni.

Cercetătorii arată că pandemia accelerează adoptarea acestei idei, multe dintre beneficiile acestui program suprapunându-se teoretic cu avantajele muncii de acasă.

Totuşi, ideea este în acelaşi timp ferm respinsă de unele grupuri de business şi politicieni de centru dreapta. The Confederation of British Industry, cel mai mare grup de lobby pentru businessul britanic, argumenta în 2019 că oficializarea unei săptămâni de lucru de patru zile ar fi „un pas în direcţia greşită“. Unii economişti de centru dreapta cred că munca mai puţină ar afecta nivelurile de trai.

În vară, sindicatul german IG Metall, cel mai mare din Germania, făcea apel pentru introducerea săptămânii de lucru de patru zile pentru salvarea a mii de locuri de muncă din sectorul auto în contextul crizei.

Însă, la scurt timp după acest apel, şeful pe relaţii cu forţa de muncă din cadrul Volkswagen declara recent că nu vede necesitatea introducerii unei săptămâni mai scurte de lucru la fabricile companiei pentru protejarea locurilor de muncă.

Româncele sunt la putere! Cea mai frumoasă femeie din lume a fost aleasă o bihoreancă de 28 de ani

Tânăra Iolanda Anamaria Babău, originară din Beiuș, județul Bihor, este cea mai frumoasă femeie din lume după ce a câștigat titlul de Miss World Next Top Model 2022. Atrăgătoarea brunetă în vârstă de 28 de ani și-a făcut o adevărată tradiție din câștigarea concursurilor de frumusețe. În plus, Iolanda Anamaria Babău este și deșteaptă foc, tânăra fiind fiind licențiată în Relații Internaționale și având un master în diplomație, relatează presa de peste Prut.

Iolanda Anamaria Babău cea mai frumoasă femeie din lume

Frumoasa brunetă Iolanda Anamaria Babău a marcat o super reușită și a câștigat titlul de Miss World Next Top Model 2022. Nu este primul premiu pe care frumoasa bihoreancă îl obține: anul trecut a fost Miss Europa 2021 first runner up și Miss Elite World – Popularitate 2021. Anul acesta, Iolanda Anamaria Babău s-a luptat cu 28 de concurente din Rusia, Ucraina, Grecia, Algeria, Egipt, Macedonia, Franța, Nigeria și Bulgaria, însă a fost favorita juriului la toate cele patru probe.

Tânăra în vârstă de 28 de ani nu este la prima reușită, având în vedere că anii trecuți strângea zeci de mii de voturi online. Iolanda este din Beiuș, județul Bihor, și a terminat Academia de Studii Economice din București, fiind licențiată în Relații Internaționale. Pe cât de frumoasă, pe atât de deșteaptă, bihoreanca a lucrat o bună perioadă de timp în domeniu, dar a apoi a decis să devină antreprenor.

În perioada studenției, Iolanda a fost implicată activ în diverse activități, ajungând chiar vicepreședintele AIESEC România. După absolvirea Academiei de Studii Economice, și-a continuat studiile cu un master în diplomație. Pentru o perioadă, mai precis timp de patru ani, a lucrat în administrația publică.

Astfel, mai întâi Iolanda a fost angajată la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 4. După care a fost director de Cabinet la Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, dar și consilier în Ministerul Economiei şi în cel al Sănătăţii.

În paralel, a făcut modelling, având apariţii pe coperta din ianuarie 2022 în L’Officiel Arabia şi coperta revistei US Fashion, ediţia februarie 2022. În prezent, frumoasa bihoreancă are propria firmă şi se ocupă de organizarea de evenimente internaţionale.

sursa

Liste cu victimele deportărilor sovietice din Basarabia, făcute publice

Numele victimelor regimului sovietic, care au fost deportate în Siberia în perioada 6-9 iulie 1949, au fost făcute în premieră publice.

Se împlinesc 79 de ani de la primul val de deportări sovietice din  Basarabia și Nordul

Potrivit lui Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova, listele, pe eșantioane și vagoane, pot fi găsite pe site-ul instituției, relatează InfoPrut.ro.

Mai exact, în listele respective apare o bună parte din cei care au fost deportați în Siberia în cadrul Operațiunii „SUD” din 6-9 iulie 1949.

„În total, în liste apar 35 mii 144 persoane. După un raport al poliției politice sovietice din iunie 1952, numărul total al celor deportați a fost de 35 mii 796 persoane, dintre care 14 033 femei, 11 899 copii și 8 864 bărbați. Prin urmare, listele pe care le oferim acum în premieră publicului larg conțin aproape 99 la sută din cei care au fost deportați. Puteți descărca toate listele în format pdf și găsi în câteva clipe printr-o căutare simplă, pe nume sau localitate, informația care vă interesează. Alternativ, puteți folosi opțiunea de căutare direct pe site după nume, prenume, localitate, anul de naștere”, a subliniat directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova.

Amintim că la 6 iulie 2022 se împlinesc 73 de ani de la cel de-al doilea val de deportare în masă din RSSM, cunoscut sub denumirea codificată Operaţiunea „Sud”. Noaptea din 5 spre 6 iulie 1949 a fost una dintre cele mai dramatice din istoria românilor basarabeni, desemnând cea mai masivă deportare a familiilor din aceste ținuturi cu oameni harnici, vrednici și iubitori de neam.

Primul val al deportărilor sovietice a fost cel din 12 și 13 iunie 1940. Datele oficiale arată că atunci au fost deportate aproximativ 25 de mii de persoane. Au urmat alte doua valuri, – în 1949 și 1951, – în urma cărora au avut de suferit alte aproape 40 de mii de persoane.

Doliu! Decanul Facultății Urbanism și Arhitectură de la UTM s-a stins din viață

Durere nemărginită la Universitatea Tehnică din Moldova! La doar 36 de ani, s-a stins subit din viață Ruslan Bodros, decanul Facultății Urbanism și Arhitectură. Colegii acestuia au transmis un mesaj de condoleanțe:

,,O tristețe nemărginită ne-a lăsat fără grai la vestea fulgerătoarei treceri în neființă a tânărului nostru coleg, decanului Facultății Urbanism și Arhitectură – lector universitar, doctor în științe inginerești, Ruslan Bordos.

Ne vei lipsi mult, dragă colega. Mereu cu zâmbetul pe buze și inima deschisă, ne lași acum cu un gol imens în suflet, având drept tămadă doar speranța că acolo, sus, în ceruri, steaua ta va străluci mereu și ne va aminti că un suflet mare și bun ca al tău e de nestins…

Drum lin către stele. Condoleanțe familiei, prietenilor, colegilor și tuturor care te-au cunoscut…”.

Maia Sandu: Oamenii își doresc alegeri anticipate, întrucât actualul parlament nu mai reprezintă votul cetățenilor
Articolul anterior
Ludovic Orban, discuție amicală la telefon cu Maia Sandu: ,,Ai surprins aproape toată Europa”
Articolul următor