Polonezii au început să extragă cărbune din păduri, parcuri sau propria grădină

În Polonia sunt probleme în aprovizionarea cu cărbune. Invazia din Ucraina a dat peste cap piaţa energetică, iar sancţiunile impuse Rusiei de UE au dus la scăderea drastică a importurilor de cărbune ale Poloniei, ţară în care 37% dintre gospodării îl folosesc pentru a se încălzi. Asta a dus la înflorirea unei afaceri ilegale – mineritul. 

Polonezii au început să extragă cărbune din păduri, parcuri sau propria grădină

Un bărbat a recunoscut în faţa jurnaliştilor de la Bloomberg că a renunțat la taximetrie pentru că banii pe care îi câștigă din mineritul în grădină sunt mult mai mulți. Grzegorz spune că telefonul său sună tot timpul, fiind foarte solicitat pentru serviciile sale, însă ceea ce vor oamenii de la el nu este o călătorie cu taxiul, scrie Bloomberg.

În jurul casei sale, amplasată în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară, stratul de cărbune este amplasat la un metru adâncime în câmpuri, parcuri şi grădini.

O echipă formată din patru oameni poate scoate la suprafaţă o tonă de cărbune într-o oră şi poate câştiga 1.000 de zloţi (220 de dolari) pentru fiecare în jumătate de zi, adică echivalentul a 60% din câştigul mediu al unei persoane într-o săptămână.

„Soţia mea nu este de acord şi îşi face griji pentru mine, însă ca taximetrist nu aş fi putut câştiga aceşti bani”, spune Grzegorz, în timp ce ridică o găleată de cărbune dintr-o grapă săpată la marginea unei zone rezidenţiale, în timp ce doi colegi continuă să sape cu târnăcopul.

Edilii oraşului au început să trimită patrule pentru a verifica zonele care sunt renumite pentru mineritul ilegal. Cu toate acestea, Grzegorz, care nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie, spune că este tentat de oportunitatea de a face nişte bani frumoşi, dar şi de faptul că ajută la rezolvarea celei mai grave crize energetice cu care se confruntă Polonia în ultimele decenii.

În întreaga lume, cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, cunoaşte o relansare pe măsură ce Rusia limitează livrările de gaze naturale necesare pentru a produce electricitate.

Criza este şi mai acută în Polonia, pentru că un număr foarte mare de gospodării depind în continuare de cărbune pentru a se încălzi, iar Guvernul are probleme în a acoperi problemele de aprovizionare.

iar odată ce temperaturile au coborât, unii polonezii au început să ia tot felul de măsuri pentru a se încălzi. Unii au început să ardă deşeuri, ceea ce a înrăutăţit calitatea aerului. Asta în condiţiile în care Varşovia, Cracovia şi Wroclaw sunt deja în topul celor mai poluate zece oraşe din lume.

sursa

O centrală electrică fotovoltaică a fost construită într-un sat din raionul Ungheni

În satul Bușila din raionul Ungheni a fost construită o centrală electrică fotovoltaică, care va alimenta stația de aprovizionare cu apă din localitate. Proiectul a fost implementat în cadrul Programului național „Satul european”.

Centrala are o capacitate de 80 de kW, suficientă pentru alimentarea stației cu aprovizionare cu apă, de care beneficiază cei aproximativ 1800 de locuitori ai satului. Datorită centralei, se vor economisi în jur de 180 de mii de lei pe an. 

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a mers vineri în satul Bușila pentru a vedea cum funcționează, cu atât mai mult că până în 2025, autoritățile și-au propus ca cel puțin 30% din energia consumată în Moldova să fie produsă din surse regenerabile proprii.

„Important acum să fie extins acest proiect și la instituțiile publice, începând cu cele de sănătate sau de învățământ. Să folosim ceea ce ne oferă natura”, a subliniat Grosu.

Ulterior, oficialul a mers în satul Todirești din raionul Ungheni, unde a discutat diverse subiecte de actualitate cu oamenii de acolo.

„Le-am vorbit despre prioritățile pentru 2023 și că planificăm să majorăm fondul de subvenționare în agricultură, să indexăm pensiile, în funcție de posibilitățile financiare și să dezvoltăm instituțiile de învățământ și sănătate. Totodată, integrarea europeană rămâne o prioritate a guvernării”, a menționat Igor Grosu.

Prin intermediul Programului „Satul European”, în raionul Ungheni au fost implementate 19 proiecte, care vizează construcția sistemelor de apeduct și canalizare, renovarea clădirilor publice și iluminatul stradal.

Cel mai bogat câine din lume a moștenit o avere de 365 de milioane de dolari. Femeia nu a avut moștenitori, așa că viața și-a dedicat-o animalului său de companie

Cel mai bogat câine din lume este considerat Gunther al-VI-lea, după ce a moștenit averea unei contese. Femeia nu a avut moștenitori, așa că viața și-a dedicat-o animalului său de companie.

Povestea incredibilă a unui câine a devenit virală, după ce animalul de companie  a ajuns să fie singurul moștenitor al unei contese.

Pe numele său, Gunther al VI-lea, locuiește în Germania. Acesta se bucură de condiții speciale, deoarece toate bunurile i-au fost lăsate lui.

Contesa nu are moștenitori sau alte rude apropiate

Karlotta Liebenstein a lăsat toată averea sa animalului de companie. Aceasta nu are moștenitori, nici rude cărăra să lase toată averea.

Singurul sprijin a fost cățelul său. Averea se ridică la suma de 365 de milioane de dolari. După moartea acestuia, Gunther al VI-lea a moștenit bunurile contesei. 

Karlotta Liebenstein a construit un imperiu. Grija sa cea mai mare a fost cea a câinelui. Înainte de a muri, le-a explicat oamenilor care se ocupă de el, că Gunther al VI-lea va avea o viață de lux, după ce ea nu va mai fi.

Unul dintre apropiați se ocupă de câinele contesei. Afacerile au fost construite în jurul animalului său de companie.

Câinele este de rasă ciobănesc german. El are un bucătar privat și este permanent păzit de o echipă de securitate. Una dintre activitățile mai puțin cunoscute, este cea că are o echipă de relații publice.

Ce se va întâmpla cu averea, după ce câinele va muri?

Pentru a duce mai departe numele câinelui, apropiații contesei au fondat un grup de companii care îi poartă binele, scopul principal fiind acela de a-i asigura bunăstarea lui Gunther al VI-lea. Printre proprietățile lăsate moștenire de contesă se numără o vilă la Miami, o casă în Toscana, dar și în Florența și Milano.

Contesa s-a asigurat și ce se va întâmpla cu averea, după ce Gunther al VI-lea va muri. Bunurile vor fi transferate către descedenți, căci animalul de companie face parte din prima „dinastie canină” din lume, fondată de Karlotta Liebenstein, în 1991.

sursa

Ce i-a răspuns Putin unui lider occidental care l-a întrebat dacă vrea să îl omoare pe Zelenski

Fostul premier israelian Naftali Bennett a jucat un rol de mediator la scurt timp după declanșarea invaziei în Ucraina, el fiind și unul dintre puținii lideri occidentali care s-a întâlnit cu președintele rus, Vladimir Putin în ultimul an.

În martie 2022, el a făcut o vizită fulger la Moscova, dând detalii acum despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele rus.

Bennett a declarat că în martie că președintele rus, Vladimir Putin, l-a asigurat că nu îl va ucide pe omologul său din Ucraina, potrivit The Guardian.

”Stiam că Zelenski era în pericol, amenințat, într-un buncăr… L-am întrebat pe Putin: Intenționați să-l ucideți pe Zelenski?”, a povestit el într-un interviu.

El a răspuns: ”Nu îl voi omorî pe Zelenski”.

Bennet i-a adresat întrebarea din nou: ”Trebuie să înțeleg. Îmi dați cuvântul că nu-l veți ucide?”

Președintele rus a repetat că nu îl va ucide pre președintele Ucrainei, potrivit fostului premier israelian.

Imediat după întâlnirea cu Putin, care a durat trei ore, Bennett l-a sunat pe Zelenski.

”Ascultă, am ieșit de la o întâlnire (cu Putin, n.n), nu te va ucide. El m-a întrebat: „ești sigur?” I-am spus „100% că nu te va ucide””, a mai relatat el, potrivit Adevărul.

Bennett a spus că, în timpul medierii sale, Putin a renunțat la jurământul său de a urmări dezarmarea Ucrainei, iar Zelenski a promis că nu va adera la NATO.

Mare parte din Londra va fi sub apă în 2100. Harta roșie a orașelor europene în pericol să fie înghițite de mare în acest secol
Articolul anterior
Dodon condamnă războiul și mulțumește României pentru energia livrată
Articolul următor