Butoi cu pulbere la granița Uniunii Europene. Polonia şi Ţările Baltice cer ajutorul NATO în criza migranţilor de la frontiera cu Belarusul. Nu mai pot face faţă singure asaltului refugiaţilor şi şantajului regimului de la Minsk.

Azi, într-un nou episod dramatic, sute de migranţi au asediat frontiera. În replică, Uniunea Europeană a decis să impună noi sancţiuni Belarusului, transmite observatornews.ro.
Este momentul în care Belarus deschide larg graniţa şi lasă sute de imigranţi să treacă spre punctul de trecere a frontierei cu Polonia.
Refugiaţii o iau la fugă cu speranţa că îi vor înduplecat pe polonezi să îi lase să îşi continue drumul spre Occident. Numai că aici îi aşteaptă un cordon gros de poliţişti echipaţi ca pentru război.
Urmează ore în şir de aşteptare încordată, timp în care imigranţii şi forţele de ordine se privesc în ochi, dar niciuna dintre tabere nu vrea să facă pasul în spate. Polonezii sunt determinaţi să apere graniţa cu orice preţ, iar imigranţii nu mai au unde să se întoarcă pentru că bieloruşii au închis graniţa în urma lor.
Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarusului: Nu au la ce să se întoarcă aici. Nu au ce să facă aici.
Ceea ce nu spune dictatorul de la Minsk, cum singur se alintă, este că toate aceste mii de refugiaţi joacă într-un scenriu pus de el la cale pentru a şantaja Uniunea Europenă.
Şi, deocamdată, cea mai la îndemână armă a Occidentului sunt sancţiunile împotriva regimului Lukaşenko.
Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de Externe: Trebuie să interzicem zborurile pe aeroportul din Minsk, cel puţin pentru moment.
Rusia profită de criza migranților de la frontiera Poloniei cu Belarus
Este o situaţie care îl face pe Vladimir Putin să jubileze. Liderul de la Kremlin încearcă să joace rolul mediatorului. Promite că nu va lăsa regimul de la Minsk să închidă livrările de gaz şi că este gata să ajute la rezolvarea situaţiei de la graniţa bieloruso-poloneză. Concomitent însă, mobilizează soldaţi şi tehnică militară atât în Belarus, cât şi în estul Ucrainei.
Jens Stoltenberg, Secretarul-General al NATO: Trebuie să fim realişti. Această mobilizare militară reduce timpul de avertizare în cazul unei decizii a Rusiei de a începe o acţiune militară agresivă.
Copleşită de situaţie, dar şi pentru că se teme de o invazie, Polonia a anunţat că, împreună cu Lituania şi Letonia, vor să ceară consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.
Potrivit acestuia orice aliat poate solicita ajutor dacă, în opinia lui, integritatea sa teritorială, independenţa politică sau securitatea sa sunt ameninţate.
Un număr de 200 de copii, inclusiv nou-născuți și bebeluși, precum și 600 de femei dintr-un grup de aproximativ 2.000 de migranți suferă în prezent de foame și frig în zona punctului de trecere a frontierei Bruzghi-Kuznica, de la granița dintre Belarus și Polonia, scrie digi24.ro cu referire la CNN.



Sursa scrie că temperaturile vor coborî sub zero grade Celsius în nopțile următoare și, pe deasupra, mai sunt anunțate și ploi în regiune. Migranții – care provin din Orientul Mijlociu (Irak sau Siria) ori Asia (Afganistan)- sunt nevoiți să taie lemne și să facă focuri în pădurile din zonă pentru a se putea încălzi.
Puțini dintre migranți se bucură de „luxul” unui cort. Cei mai mulți încearcă să doarmă în adăposturi rudimentare, improvizate din crengi și tufișuri, blocați în la granița dintre Belarus și Polonia, în cel mai mare dezastru umanitar de la granița UE din ultimii ani, unde mii de oameni se luptă, la propriu, pentru o bucată de pâine.
Printre aceștia se află și părinții unui băiat de patru ani cu picioarele paralizate, care au plecat din Kurdistanul irakian și care speră să ajungă în Germania pentru a-și opera copilul, se arată în materialul CNN.
Autoritățile bieloruse estimează că numărul migranților din zona de frontieră va ajunge la 5.000 în următoarele zile.
„Mi-e foame, mi-e foame”, a declarat pentru CNN o tânără migrantă aflată în tabăra improvizată.
Miile de migranți care vor să intre cu forța pe teritoriul polonez au ajuns prizonieri între trupele celor două țări. În fața lor, polonezii nu au de gând să cedeze, iar din spate îi presează trupele lui Lukașenko.
2000 de dolari – „costul” unei călătorii din Irak până în Belarus
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat de orchestrarea crizei migranţilor la frontiera de est a UE ca represalii la sancţiunile impuse de Bruxelles regimului său. Lukașenko ar fi autorizat persoane aflate din zone de criză sau de conflict să vină la Minsk cu avionul pentru ca apoi să-i redirecţioneze către ţările membre ale UE de la frontiera cu Belarus.