Povestea de Iarnă, a 4-a ediție, vine cu surprize: 3 zile de concert la Palatul Național “Nicolae Sulac”

Pentru prima dată în istoria proiectului Povestea de Iarnă, la Palatul Național “Nicolae Sulac” vor avea loc 3 concerte de Crăciun consecutive. Datorită faptului că nici la o lună distanță de la eveniment majoritatea biletelor au fost vândute, organizatorii au decis să facă un cadou spectatorilor, oferindu-le ocazia să petreacă timpul cu familia și prietenii și pe data de 24 decembrie.

Media Show Grup împreună cu Lupii lui Calancea, GUZ și Baletul Național “JOC” pregătesc un spectacol de excepție într-un nou format și concepție, dar cu tradiționalul element de caritate care rămâne neschimbat din primele ediții. Pentru a procura biletele la concertele din 22, 23 sau 24 decembrie accesați site-ul https://povesteadeiarna.md/ și pășiți încrezut în Povestea de Iarnă. 

Povestea de Iarnă se află în a 4 ediție, proiectul luând start în 2020 din studioul Media Show Grup de unde a fost transmis live. Restricțiile de carantină nu au pus piedici în lansarea proiectului, emisia live fiind vizionată de zeci de mii de spectatori.

Deja în următoarea ediție, Media Show Grup în colaborare cu Alex Calancea au lucrat activ pentru a prezenta publicului larg un concert spectaculos. Începând cu anul 2021 concertele în sala Palatului Național “Nicolae Sulac” au devenit o tradiție. 

Fiecare detaliu legat de Povestea de Iarnă este gândit și lucrat de o echipă mare de profesioniști. Media Show Grup, Line Production, MS-Prod și ArtGarage în colaborare cu Alex Calancea și artiștii invitați au grijă de fiecare detaliu începând cu conceptul spectacolele până la cea mai mică decorațiune din scenă. Povestea de Iarnă a produs anume acel impact la care se așteptau organizatorii, spectatorii fiind copleșiți de emoții pozitive și amintiri care miroase a brad și turtă dulce. 

A doua etapă sensibilă sunt Drumețiile care formează elementul caritabil al proiectului. Echipa Media Show Grup împreună cu Lupii lui Calancea se deplasează la case de copii, aziluri de bătrâni și alte locații unde se află persoane social-vulnerabile pentru a oferi daruri și mici spectacole de muzică și dans. Zâmbetele și cuvintele calde demonstrează de fiecare dată că toate eforturile depuse și donațiile din partea partenerilor și a persoanelor generoase nu au fost în zadar. 

Anul acesta Povestea de Iarnă se reîntoarce pentru a aduce căldura și puritatea sărbătorilor de iarnă în sufletul tuturor. Toți doritorii de a contribui cu o donație pot accesa site-ul https://povesteadeiarna.md/#drumetii

Organizatori: MEDIA SHOW GRUP și ALEX CALANCEA

Cu suportul: MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA

Partener Media General: TVR MOLDOVA

Partener Radio General: RADIO ROCKS

Parteneri Media: REALITATEA.MD, PRIME, PRIVESC.EU, RADIO STUDENTUS, RADIO ZUM, JURNAL FM, DIEZ, UNIMEDIA, AGORA, ZIARUL DE GARDĂ, ZUGO, UNICA.MD.

Cum era sărbătorit Paștele Blajinilor acum 80 de ani?

Fotografia de mai jos arată cum era sărbătorit Paștele Blajinilor în urmă cu aproape un secol. Fotografia datează din anul 1941 și a fost făcută într-un cimitir din Bucovina.

separator

Cele mai frumoase femei erau cele care purtau ii brodate și costume tradiționale. De asemenea, broboadele erau un veșmânt obligatoriu.

Pe morminte poți vedea doar 24 de pomene, din cozonac, ou roșu și o lumânare, care ar simboliza cele 24 de vămi, iar mormintele nu sunt îngrădite precum se obișnuiește în prezent.

18077403_1958297821060268_836938435483462234_o

Pagina de Facebook Casa Mare a publicat această imagine rară. Iată ce se arată în descrierea ei:

 ,,Paștele Blajinilor, 1941. Moldoveni români din regiunea Bucovinei.
Atrageti atenție ce au pe morminte; 24 de pomene care simbolizează cele 24 de vămi, ele fiind strict tradiționale, din pască, ou roșu și o lumină! Atât!

Oul roșu pus pe mormânt simbolizează Paștele, iar cozonacul — trupul lui Iisus Hristos. Asupra cozonacului punem o lumânare din ceară, nicidecum din altă materie, pentru că ceara este adunată de cea mai curată ființă de pe pământ — albina, din mireasma florilor, cea plăcută lui Dumnezeu, precum și mirul cel mirositor adus de femeile mironosițe”.

„Pomenile erau date doar celor nevoiași, nu între rude, ca pomana să nu să se întoarcă de unde a pornit. Fără mese copioase și chiar fără mese, fără îngrădiri din metal, ca să ai pe unde păși. Și, ca în imagine, să te vezi cu oamenii… iarba pe morminte nu beton!”, mai scrie sursa, făcând o comparație între felul în care este marcat acum Paștele Blajinilor și cum era marcat în anul 1941.



Proteste masive în Georgia: Zeci de mii de persoane au cerut anularea legii controversate privind „influenţa străină”

Circa 50 000 de manifestanţi au ieşit în stradă sâmbătă seara la Tbilisi, în Georgia, transmite Reuters. Oamenii protestează împotriva unui proiect de lege controversat privind „influenţa străină”, susţinut de guvern, însă criticat de Statele Unite şi Uniunea Europeană, relatează Agerpres cu referire la AFP.

În mulţime, care s-a îndreptat spre Piaţa Europei, manifestanţii au fluturat steaguri ale Georgiei şi ale Uniunii Europene, la care Tbilisi vrea să adere, în pofida acestui text pe care detractorii săi îl consideră similar cu legislaţia rusă folosită împotriva opoziţiei.

„Georgia! Georgia!”, au scandat manifestanţii care au mărşăluit de-a lungul malului fluviului Kura, pe o ploaie torenţială.

Printre cei prezenţi, Mariam Meunargia a declarat că a venit să arate că ţara ei doreşte „pur şi simplu să facă parte din societatea europeană”. „Ne protejăm viitorul European”, a spus ea.

Manifestaţii care au mobilizat uneori zeci de mii de persoane împotriva acestui text zdruncină Georgia de la începutul lunii aprilie.

Acest text, iniţiativă a partidului aflat la putere „Visul Georgian”, a provocat mânia unei părţi a populaţiei, care îl consideră contrar aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucazul de Sud.

Proiectul de lege prevede să impună oricărei organizaţii neguvernamentale sau media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”.

Guvernul georgian susţine că această măsură este destinată să asigure „transparenţa” asupra finanţării organizaţiilor.

Criticat de asemenea de ţările occidentale, proiectul este inspirat dintr-o lege utilizată de mai mulţi ani de Kremlin pentru a reprima vocile disidente în Rusia.

Cum a votat publicul din Moldova la Eurovision 2024

Chiar dacă Republica Moldova nu a reușit să se califice în finala Eurovision 2024, publicul și juriul din țara noastră a avut ocazia să voteze concurenții celorlalte țări participante. Astfel, spectatorii și juriul din Moldova au acordat punctaj maxim – câte 12 puncte – prestației reprezentantelor țării vecine Ucraina. 

Potrivit site-ului Eurovision, la ediția concursului muzical din 2024, publicul din Moldova a acordat Ucrainei 12 puncte, Israelului – 10, Suediei – 8, Croației – 7, Franței – 6, Elveției – 5, Italiei – 4, Greciei – 3, Irlandei – 2, iar Armeniei – 1.

La rândul său, juriul din țara noastră a acordat Ucrainei 12 puncte, Italiei – 10, Croației – 8, Elveției – 7, Franței – 6, Lituaniei – 5, Portugaliei – 4, Israelului – 3, Luxemburgului – 2, iar Suediei – 1, scrie Newsmaker.

Precizăm că Eurovision Song Contest, ediția 2024, a avut loc în perioada 7 – 11 mai, în orașul Malmo, Suedia.

Elveția a câștigat concursul muzical din acest an. Țara a fost reprezentată de interpretul Nemo, cu piesa „The Code”, despre indentitatea nonbinară. Croația, reprezentată de Baby Lasagna, cu piesa „Rim Tim Tagi Dim”, a completat podiumul liderilor, clasându-se pe locul doi. Pe locul trei s-a clasat Ucraina, reprezentată de interpretele alyona alyona & Jerry Heil cu piesa „Teresa & Maria”.

Interpreta Natalia Barbu, care a reprezentat Republica Moldova în acest an, nu a reușit să se califice în finala concursului Eurovision.

Cel mai bun rezultat pe care l-a obținut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey Mamma, s-a clasat pe locul 3.

Familia moldoveanului ucis în Israel, tată a 3 copii, ar putea primi 300.000 lei ajutor de la stat
Articolul anterior
O gheretă din Capitală, mistuită de flăcări. Două echipaje de pompieri au intervenit la fața locului
Articolul următor