Povestea unui soldat de 21 de ani, înmormântat singur la 900 de kilometri de casă

24/03/2022

News

Dmitro Kotenko, soldat în armata ucraineană, a murit în sudul Ucrainei în a treia zi a invaziei rusești. Niciun membru al familiei lui Kotenko nu a fost prezent la înmormântarea sa. Părinții lui, care se numără printre oamenii pe care Putin a pretins că îi salvează de sub jugul asupririi ucrainene, sunt în regiunea Sumî din estul țării, asediată de armata Rusiei, și nu vor putea să depună nicio floare la mormântul fiului lor.

Părinții lui Kotenko nu au auzit focurile de armă care au fost trase deasupra mormântului său. Nu au văzut nici panglica legată de crucea sa de lemn și nici lopata de pământ aruncată peste sicriul în care se găsește corpul său neînsuflețit. Cel mai probabil, părinții lui Kotenko nici nu știau că fiul lor era înmormântat în cimitirul Liciakiv din Liov, scrie BBC.

Cu aproape o lună în urmă, aceștia, împreună cu cei doi frați ai lui Kotenko, erau la 900 de kilometrii distanță în apropierea orașului Sumî din estul Ucrainei, care era bombardat atât de intens de forțele rusești că a devenit complet rupt de restul lumii. Părinții lui Kotenko au apucat să afle că fiul lor a murit pe front înainte ca semnalul telefonic din zona lor să se piardă complet.

Kotenko a murit pe 26 februarie, a treia zi a invaziei rusești, lângă orașul Herson din sudul țării. Era prima sa operațiune militară. Avea doar 21 de ani. La două zile după ce a murit, părinții lui au primit un apel de la prietenul din copilărie al lui Kotenko, Vadim Yarovenko, un artilerist care le-a spus știrea tragică.

I-a luat toată noaptea lui Yarovenko pentru a-și găsi curajul să îi sune pe părinții lui Kotenko. O noapte lungă și neliniștită pe care a petrecut-o singur în patul din unitatea sa militară din Liov.

Yarovenko și Kotenko erau doar niște copii de 15 ani când s-au cunoscut, îmbrăcați în uniformele școlare pentru prima lor zi la școala militară. Momentul în care au descoperit că proveneau din sate învecinate a fost începutul prieteniei care ar fi putut să țină o viață de om.

Tatăl lui Kotenko era șofer de camion, iar mama sa lucra la o fermă din localitate. „Să te alături armatei a fost o onoare”, a spus Yarovenko. „Cred că asta a fost parte din motivul pentru care Dmitro s-a înrolat”.

Familia Kotenko era o familie săracă formată din doi părinți și trei fii care locuiau într-o casă modestă dintr-un sat mic de la granița cu Rusia. Ei erau acei oameni pe care Vladimir Putin a pretins că trebuie să îi salveze de sub jugul asupririi ucrainene.

Anexarea Crimeei din 2014 și războiul de atriție care i-a urmat au fost încă un motiv pentru care Kotenko s-a alăturat armatei. „Știam că ceva de genul ăsta se putea întâmpla”, a spus Yarovenko, „și că va trebui să mergem să ne apărăm patria.”

Când a fost întrebat de săteni de ce vrea să se alăture armatei pe timp de război, Kotenko a zis: „Dacă nu eu, cine?”

Tatăl lui Yarovenko a condus și el un camion, iar la școala militară din Sumî prietenia celor doi băieți s-a format în jurul dragostei lor pentru mașini. Yarovenko, singur la părinți, l-a văzut pe Kotenko ca pe un frate.

„Niciunuia dintre noi nu ne plăceau distracțiile de oraș, cluburile și așa mai departe”, a povestit Yarovenko. „Ne plăcea să ne petrecem timpul liber în natură, la pescuit, vânătoare, picnic. Ne plăcea să stăm la marginea râului cu prietenii.” Cel mai probabil, părinții lui Kotenko au rămas blocați în Sumî. Invazia le-a răpit mai întâi fiul și, apoi, dreptul de a fi alături de el atunci când a fost coborât în pământ – singurul lucru care poate le-ar mai fi putut alina durerea. Foto: Profimedia Images

Yarovenko a vrut să se alăture unei unități de artilerie, dar visul lui Kotenko a fost să devină parașutist. După doi ani la academie, au fost separați – Yarovenko, în orașul Liov din vestul țării, pentru a se antrena ca artilerist, iar Kotenko, în Odesa, pentru a se antrena ca parașutist.

„Ne dădeam mesaje toată ziua”, a spus Yarovenko. „Vorbeam despre toate lucrurile. Chestii de zi cu zi, ce mai faci? Ce se mai întâmplă, unde ești? Eram prieteni buni, vorbeam și noi.”

În a treia zi de război, soldatul Kotenko nu a mai răspuns la telefon

Pe 31 decembrie, familiile celor doi s-au reunit pentru a sărbători Anul Nou, iar o lună mai târziu Kotenko a venit la Liov pentru a-l vizita pe Yarovenko înainte să fie detașat pentru o operațiune în sudul țării.

Au stat până seara târziu, la o vorbă și un pahar de tărie. De-a lungul graniței cu Rusia, forțele rusești era comasate în așteptarea ordinului de a invada, dar în Liov viața era normală și războiul părea departe de ei.

Dimineața următoare, Kotenko și Yarovenko și-au luat rămas bun. Kotenko a plecat spre sudul Ucrainei. Au continuat să își dea mesaje în fiecare zi. Pe 26 februarie, Kotenko nu a mai răspuns, iar Yarovenko s-a temut de ce era mai rău.

Într-un final, s-a adresat comandantului lui Kotenko la telefon, iar acesta i-a spus că prietenul său a fost omorât de un obuz de mortier. „Nu am toate detaliile încă”, a spus Yarovenko. „Au fost bombardamente, a fost o explozie, Dmitro a murit.” Tot ce i-a mai rămas lui Yarovenko a fost speranța de a vorbi cu părinții lui Kotenko cât mai curând și amintirea fiului lor pe care o va purta cu el în timp ce își așteaptă rândul pentru a se alătura luptelor. Foto: Profimedia Images

Când a format numărul părinților lui Kotenko, mai exista conexiune telefonică, iar în urma unei conversații scurte le-a spus că fiul lor a pierit. Când a încercat să îi sune mai târziu cu privire la funeralii, bombardarea orașului Sumî s-a intensificat și conexiunea prin telefon a picat.

A încercat în continuare să îi contacteze, dar linia telefonică a rămas moartă. Corpul lui Kotenko a fost adus în Liov și îngropat fără ca părinții săi să fie prezenți.

sursa: www.digi24.ro

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.