Anunț oficial: Cine sunt cetățenii moldoveni care pot intra în România fără carantină?

România a exclus Republica Moldova din lista statelor cu risc epidimiologic crescut. Chiar și așa, nu toți cetățenii moldoveni pot intra fără restricții în țara vecină. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova a făcut mai multe precizări cu referire la excepțiile care rămân în vigoare.

separator

„Atragem atenția că, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 856 din 14 octombrie 2020 (art. 2 alin (1) pct. 2 din Anexa nr. 3), prin care starea de alertă a fost extinsă începând cu data de 16 octombrie 2020, pentru o altă perioadă de 30 de zile, este menținută interdicția de intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini (inclusiv a cetățenilor Republicii Moldova) şi apatrizilor, cu o serie de excepții menționate în cuprinsul aceluiași articol”, menționează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit Ambasadei României la Chișinău se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, definiţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România cu cu următoarele excepţii:

a) membri de familie ai cetățenilor români;

b) membri de familie ai cetățenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori ai Confederației Elvețiene, cu rezidență în România;

c) persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autorități ori un document echivalent acestora emis de autoritățile altor state, potrivit legislației Uniunii Europene;

d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de ședere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, transportatorii și alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;

e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și al organizațiilor internaționale, precum și membrii familiilor acestora care îi însoțesc în misiuni permanente pe teritoriul României, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;

f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției consulare;

g) pasageri care călătoresc din motive imperative;

h) persoane care au nevoie de protecție internațională sau din alte motive umanitare, persoane care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, precum și persoane returnate în baza acordurilor de readmisie;

i) străinii și apatrizii care călătoresc în scop de studii;

j) străinii și apatrizii, lucrători înalt calificați, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfășurată în străinătate;

k) străinii și apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri, personal navigant maritim și fluvial;

l) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii;

m) membrii echipelor de filmare a producțiilor cinematografice sau audiovizual, personalul tehnic și artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe teritoriul României, în baza unor relații contractuale dovedite sau a unor documente justificative.

Măsura stabilită mai sus nu se mai aplică cetăţenilor străini şi apatrizilor originari din sau rezidenţi în state terţe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricţiilor temporare asupra călătoriilor neesenţiale către Uniunea Europeană, în absenţa unor reglementări contrare la nivel naţional.

Cetățenii Republicii Moldova, ca și ai altor state, care nu se încadrează în categoriile de excepții enumerate mai sus nu au dreptul de a intra pe teritoriul României, pe durata stării de alertă.

Exceptarea de la măsura carantinei

Persoanele care au dreptul de a intra în România și care, înaintea sosirii în România, NU au petrecut ultimele 14 zile anterioare, consecutiv, într-una sau mai multe zone/ țări pentru care nu este instituită această măsură (nu se află în Anexă), sunt exceptate de la măsura carantinei dacă se încadrează în următoarele categorii:

a) –

b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c) care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;

f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;

g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;

m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/ reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;

n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;

o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;

p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în afara ţării;

q) elevii/ studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;

r) elevii/ studenții care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din afara tării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;

s) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii, oficialii forurilor sportive internaționale care organizează aceste competiții, arbitrii delegați precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;

t) sportivii români, care își desfășoară activitatea în alte state și care sunt convocați la loturile naționale pentru a reprezenta România la competiții sportive organizate în condițiile legii, membrii delegațiilor sportive românești care se întorc în România de la competiții sportive internaționale, oficialii și arbitrii români care au fost delegați la competițiile internaționale precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;

u) sportivii străini legitimați la cluburile din România care revin pe teritoriul țării ca urmare a participării la o competiție internațională oficială a echipelor lor naționale și urmează a-și relua activitatea sportiva la clubul la care sunt legitimați, cu condiția ca aceștia să aibă încheiat un contract valabil cu un club sportiv din România;

v) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă, în domeniul asistenţei sociale în țările membre ale UE, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național;

w)echipele de filmare care desfășoară activități profesionale pe teritoriul României în baza unui contract sau document doveditor al necesității prezenței în țară, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național;

x) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

y) persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie, returnate în procedură accelerată;

z) angajații/ reprezentanții operatorilor economici din România care efectuează deplasări în afara teritoriului României în scopul negocierii/semnării unor contracte/ acorduri comerciale, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, precum și un document justificativ de participare la negociere sau contractul/acordul comercial semnat.

Excepția de la măsura carantinei se aplică și persoanelor care sosesc în România din țările/ zonele de risc epidemiologic ridicat, dacă rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național.

Persoanele care sosesc în România din țările/ zonele de risc epidemiologic ridicat și intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, pot ieși din carantină după a 10-a zi, dacă efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în a 8-a zi de carantină, iar rezultatul acestuia este negativ și nu prezintă simptomatologie specifică.

Testele SARS-CoV-2 solicitate trebuie efectuate la laboratoare autorizate, iar rezultatele este necesar să conțină inclusiv datele de identificare ale persoanelor pentru care au fost efectuate testele.

Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/ tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare (ex: afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică – în program de hemodializă), preschimbare documente de identitate, părăsirea țării, poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative, cu prezentarea testului COVID-19, realizat în condițiile de mai sus. Suspendarea se dispune prin decizie cu caracter individual, emisă de Direcția de Sănătate Publică teritorială.

Ambasada recomandă tuturor persoanelor să se informeze permanent doar din surse oficiale cu privire la intrarea și șederea pe teritoriul României, înainte de începerea călătoriei, tocmai pentru a evita deplasarea până în punctul de trecere al frontierei și refuzul intrării.

„Toate persoanele care tranzitează România și nu prezintă simptomatologie specifică infecției cu noul coronavirus, indiferent de țara de proveniență sau destinație, sunt exceptate de la măsura carantinei. Pentru a fi permisă tranzitarea României, persoanele trebuie să probeze faptul că scopul călătoriei este unul justificat și că li se va permite continuarea călătoriei în celelalte state de tranzit, dacă este cazul, respectiv că li se va permite intrarea în țara de destinație.

Dovada scopului călătoriei se poate face în baza unui drept de ședere, dacă sunt impuse astfel de limitări de către statele de tranzit/ destinație (viză, permis de ședere, carte de rezidență etc.). De asemenea, tranzitul trebuie să fi realizat neîntrerupt, în maxim 24 de ore, utilizând coridoarele umanitare special create în acest sens (informații concrete vor fi oferite de către Poliția de Frontieră)”, mai anunță Ambasada.

Cum a ajuns un actor falimentar, care locuia într-un cort, să construiască un imperiu media de unul singur. A creat un serial de succes

Taylor Sheridan, creatorul seriei de succes Yellowstone şi a prequel-ului său, 1883 şi 1923, a dovedit că sfatul pe fiecare scriitor primeşte: ‘Scrie despre ceea ce cunoşti’, este bine de urmat, după cum scrie Daily Mail, într-un articol despre parcursul său atipic, scrie businessmagazin.ro.

El a scris despre viaţa emoţionantă a unui cowboy – una cu care el este foarte familiar. Este o viaţă pe care a trăit-o în fiecare zi, nu doar ca un copil, ci şi acum – în ciuda faptului că este unul dintre cele mai mari nume din Hollywood.

El, soţia sa de 10 ani, Nicole, şi fiul lor, Gus, trăiesc în Texas, unde deţine mai multe ferme, unde îşi creşte caii şi vitele.

Conexiunea lui Sheridan cu acest mod de viaţă fără îndoială oferă o inspiraţie nesfârşită pentru spectacolul său despre Duttons, o familie de fermieri care administrează cea mai mare fermă din SUA. Actorul-scenarist dovedeşte că poţi transforma viaţa de zi cu zi pe care o duci în recunoaştere critică, în armate de fani şi în venituri de sute de milioane de dolari.

Yellowstone a fost ignorat la premiile Golden Globe din momentul lansării sale din 2018, dar drama western modernă a fost finalmente nominalizată pentru o statuetă în ultimul an, iar Kevin Costner a şi câştigat premiul pentru „Cel mai bun actor într-o serie de dramă” pentru rolul său ca John Dutton, patriarhul familiei.Serialul a fost inclus în lista celor mai urmărite pe platformele de streaming. În acelaşi timp, în clasamentul transmisiunilor TV, Yellowstone a luat primul loc, învingând America’s Got Talent, iar 1923 a ajuns pe locul şapte.

Toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără parcursul atipic al scenaristului seriilor. 

Sheridan s-a născut în Cranfills Gap, un orăşel situat la sud-vest de Dallas, cu o populaţie de sub 300 de locuitori, unde familia sa avea o fermă. După divorţul părinţilor săi, mama sa a vândut ferma şi s-a mutat în Wyoming, potrivit revistei Fort Worth Magazine. Şi-a petrecut verile şi weekend-urile călărind caii. În anii ‘90, Sheridan a studiat teatrul la Texas State University, deşi se spune că şi-a dorit să devină şeriful oraşului său natal, dar a renunţat şi s-a mutat în Austin.

Acolo tundea peluze şi vopsea case pentru bani, când a fost descoperit de o agenţie de talent din Chicago, în timp ce căuta un loc de muncă într-un mall. Aceştia i-au cumparat un bilet de avion, dar el l-a vândut şi a folosit banii pentru a conduce camionul său până în Chicago, deoarece nu-i plăcea să zboare, potrivit Austin American-Statesman.

Cariera lui ca actor l-a dus la New York şi apoi la Los Angeles, unde a continuat să aibă dificultăţi financiare. În acea perioadă, nu câştiga mulţi bani, aşa că a locuit într-un camion şi a închiriat un cort pe o rezervaţie unde locuiau prietenii lui, la nord de LA. „Am fost foarte sărac, dar am ales să nu renunţ şi să nu mă întorc acasă”, a spus Sheridan. Este o schimbare radicală faţă de acum, când generează mai mult de 1 miliard de dolari în show-uri TV, potrivit Australian Financial Review.

Lituania a reușit! Se întorc în țară tot mai mulți lituanieni plecați la muncă în străinătate

Ministrul adjunct al Securitățîi Sociale și Muncii din Lituania, Vytautas Silinskas, a anunțat că, în ultima vreme, tot mai mulți cetățeni se întorc în Lituania în loc să o părăsească, informează Delfi. El a precizat că rată actuală de ocupare a forței de muncă în țară este cea mai ridicată din ultimii 24 de ani.

Lituania, la Repubblica dell'Innovazione dove il Made in Italy trova  Terreno Fertile

Pentru al treilea an consecutiv, numărul lituanienilor care se întorc depășește numărul celor care pleacă. Guvernul ar dori să îi atragă înapoi pe lituanienii plecați.

„Din ce în ce mai mulți lituanieni se întorc să trăiască în Lituania. Conform datelor preliminare, anul trecut au fost aproximativ 14.000 de astfel de persoane”, a declarat Edita Urbanovic, managerul de proiect al „I Choose Lithuania”.

Alți aproximativ o jumătate de milion de lituanieni ar dori să se întoarcă acasă.

„Primim din ce în ce mai multe solicitări din Marea Britanie, Norvegia, Germania, SUA și chiar din America Latină”, a declarat Urbanovic.

Prim-ministru, din 2020, este Ingrida Simonyte, o politiciana independența care a deținut anterior postul de ministru de finanțe.

sursa

Dosar penal pentru mama celor trei copii de 2, 3 și 6 ani morți în incendiu. Ce s-a întâmplat înainte de tragedie

Moartea celor trei frați de 2, 3 și 6 ani a șocat România! Mama minorilor este cercetată de autorități într-un dosar penal pentru ucidere din culpă. Ce s-ar fi întâmplat înainte de tragedie. Micuții au sfârșit în incendiul puternic.

Potrivit primelor informații, mama celor trei copii se afla în locuință atunci când a izbucnit incendiul și a stins focul înainte ca pompierii să ajungă la fața locului. În urma cercetărilor făcute, femeia a fost dusă în fața autorităților la audieri la Poliția Capitalei.

Mama celor trei copii morți în incendiu, dosar penal pentru ucidere din culpă

Serviciul Omoruri se ocupă de cercetarea cazului, totul sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Investigațiile sunt făcute sub aspectul săvârșirii de ucidere din culpă.

În urma unor cercetări, oamenii legii iau în calcul și ideea că fiul cel mare al femeii s-ar fi jucat cu o brichetă, moment în care ar fi dat foc saltelei, motiv pentru care ar fi izbucnit incediul puternic care le-a adus sfârșitul, potrivit romaniatv.net

În timp ce s-ar fi întâmplat totul, mama copiilor dormea într-o altă cameră și s-ar fi trezit și a sesizat că era fum. Când și-a dat seama că ar putea fi un pericol, femeia a mers să vadă dacă cei mici sunt în siguranță.

Până în momentul în care au intervenit pompierii în ajutorul lor, cei trei frați s-au stins din viață, fiind intoxicați cu fum.

Medicii, nevoiți să constate decesul

După ce au fost sesizați, oamenii legii au intervenit de urgență la fața locului. Medicii au făcut tot posibilul pentru a-i ajuta pe micuți, însă a fost prea târziu și au fost nevoiți să constate decesul, în ciuda manevrelor de resuscitare.

„La data 31 ianuarie 2023, în jurul orei 5:37, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 19 au fost sesizați, prin 112, cu privire la faptul că la o locuință, din Sectorul 5, ar fi izbucnit un incendiu. La fața locului s-au deplasat echipaje de pompieri, precum și polițiști din cadrul secției menționate, care au demarat investigațiile. Din nefericire, după lichidarea incendiului, trei minori, cu vârste cuprinse între 2 și 6 ani, au fost declarați decedați”, a transmis Poliția Capitalei.

Mama copiilor este devastată de durere și trece prin clipe de coșmar de azi dimineață. Femeia avea o familie frumoasă alături de soțul ei, însă fericirea le-a fost răpită de această

Studiu: cum se ia coronavirus în autobuz. Sfaturi esențiale pentru evitarea infectării
Articolul anterior
Premieră absolută pentru Moldova! A fost lansat primul punct de reciclare a ambalajelor cosmetice
Articolul următor