Presa internațională, despre rezultatele alegerilor din România: Un rezultat cutremurător și șocant

25/11/2024

News

„Șocant” și „reușită surpriză” sunt termenii folosiți de presa internațională în primele relatări despre alegerile prezidențiale din România. BBC, The Guardian, France 24, The Associated Press, Reuters și AFP l-au caracterizat pe Călin Georgescu drept „un candidat pro-rus” și o „surpriză” care a produs „un cutremur” în peisajul electoral din România.

„Un populist de extremă dreapta surprinde la alegerile prezidenţiale din România, urmând să intre în turul doi”, scrie agenția The Associated Press (AP) despre Călin Georgescu, precizând la momnentul transmiterii știrii că acesta se va confrunta probabil cu premierul Marcel Ciolacu în turul doi. Este „un rezultat care a cutremurat peisajul politic al ţării”, adaugă AP, preluată de News.ro. “Un populist de extremă dreapta puţin cunoscut a trecut în frunte la alegerile prezidenţiale din România, arată datele electorale, şi se va confrunta probabil cu premierul de stânga Marcel Ciolacu în turul doi, peste două săptămâni, un rezultat care a cutremurat peisajul politic al ţării. Georgescu, 62 de ani, a candidat independent şi nu era foarte cunoscut. El a depăşit majoritatea sondajelor locale, provocând o undă de şoc în mediul politic românesc în timp ce urca în top”, scrie AP, preluată de News.ro.

France 24 notează că “un candidat pro-rus şi premierul se vor înfrunta în turul al doilea” al alegerilor prezidenţiale din România şi menţionează că Georgescu îşi datorează scorul campaniei virale de pe TikTok. “Un candidat pro-rus a reuşit o surpriză în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Duminică, 24 noiembrie, Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, devansându-l pe premierul proeuropean Marcel Ciolacu. După numărarea a 98,66% din buletinele de vot, Călin Georgescu a obţinut 22,59% din voturi, faţă de 19,55% pentru Marcel Ciolacu. Dacă această tendinţă se menţine, cei doi bărbaţi se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin programat pentru 8 decembrie, între timp alegerile parlamentare urmând să aibă loc peste o săptămână. Călin Georgescu îşi datorează scorul unei campanii TikTok care a devenit virală, axată pe necesitatea opririi ajutoarelor pentru Ucraina”, menţionează France24.

“Şoc în România: Călin Georgescu, criticul de extremă dreaptă al NATO, preia conducerea în alegerile prezidenţiale”, a titrat The Guardian după scrutinul de duminică. “Georgescu, care a numit scutul antirachetă balistic al NATO o „ruşine a diplomaţiei”, se va confrunta probabil în turul doi cu premierul de stânga Marcel Ciolacu. Un populist de extremă dreapta puţin cunoscut a preluat conducerea în alegerile prezidenţiale de duminică din România, potrivit datelor electorale, şi se va confrunta probabil cu premierul de stânga Marcel Ciolacu într-un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni, un rezultat care a zguduit peisajul politic al ţării”, menţionează The Guardian.

“Un candidat de extremă-dreapta conduce şocant în scrutinul prezidenţial din România”, notează şi BBC. Un politician „de extremă-dreapta, pro-rus, a preluat un avans surprinzător în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, rezultatele preliminare plasându-l pe rivalul său pro-european pe locul al doilea. Rezultatul solid al lui Georgescu, care nu are un partid propriu şi a făcut campanie în mare parte pe platforma de socializare TikTok, a fost cea mai mare surpriză a alegerilor. El este acum pe cale să îl înfrunte pe Ciolacu în finala pentru preşedinţie de la 8 decembrie. Aceasta ar reprezenta o dilemă pentru milioanele de români care au votat pentru alţi candidaţi. O opţiune ar fi să îl susţină pe social-democratul populist Ciolacu, o figură a establishmentului care ar continua calea pro-occidentală a României. Susţinerea lui Georgescu, care a promis suveranitatea României, este alternativa. Georgescu, care nu aparţine niciunui partid, a jurat, de asemenea, să pună capăt la ceea ce el numeşte servilism faţă de Uniunea Europeană şi NATO, în special în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina. El a condamnat scutul balistic antirachetă al NATO de la Deveselu”, comentează bbc.com.

Șoc la bordul unui avion după ce un vultur a trecut prin parbriz

Pilotul transporta 5 pasageri către Eirunepe, Brazilia în ziua de joi, 5 decembrie, când vulturul a penetrat cabina avionului, ceea ce s-a soldat cu moartea viețuitoarei, scrie adevarul.ro.

În fotografiile realizate după ce avionul a aterizat, se poate vedea gaura neormă produsă de vultur în partea stângă a parbrizului și sângele împrăștiat în cabină.

Niciunul dintre pasageri nu a fost rănit, iar filmările îi arată pe pilotul și copilotul vizibil șocați, povestind situația pasagerilor.

„A fost pe-aproape! Este vina gropii de gunoi de lângă aeroport, care atrage o cantitate mare de vulturi în zonă”, spune unul din piloți. Păsările care caută prin gunoaiele din zonă reprezintă un risc permanent pentru avioanele care se apropie de aeroport, scrie presa locală.

Un pasager a spus: „Ne-am gândit că nu vom scăpa cu viață. A fost un miracol să aterizăm cu asta în fața pilotului.”

12% dintre tineri aleg să nu-și continue studiile după absolvirea gimnaziului

12% dintre tineri decid să nu-și continue studiile după absolvirea învățământului gimnazial, arată datele Biroului Național de Statistică. Alți 45% își continuă studiile în licee, 27% aleg învățământul profesional tehnic post-secundar, iar 16% optează pentru învățământul profesional tehnic secundar, transmite IPN.

Aceleași date arată că numărul instituțiilor de învățământ primar și secundar general este în descreștere: de la 1255 de instituții în anul școlar 2019-2020, la 1201 – în 2023-2024.334,4 mii de elevi își făceau studiile în aceste instituții în anul de studii 2023-2024, cifra fiind în descreștere față de anul precedent, când erau 336,7 mii de elevi.În anul școlar 2023-2024 instituțiile erau frecventate de 9,1 mii copii cu cerinţe educaţionale speciale, dintre care 94% mergeau la ore în instituții de învățământ general, iar 6% – în instituţii de învăţământ special.

Cel mai mare număr de elevi la un cadru didactic în învățământul primar și secundar general în anul de studii 2023- 2024 este în raioanele Strășeni, Ialoveni, în municipiile Chișinău și Bălți.

Solstițiul de iarnă 2024: Când este cea mai lungă noapte din an

Solstițiul de iarnă este evenimentul cunoscut și drept cea mai scurtă zi din an ori începutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2024, solstițiu de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie. Începând de la această dată și până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea. Evenimentul astronomic cunoscut sub denumirea de solstițiu este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Solstițiu de iarnă mai este denumit, în unele zone ale țării, și „solstițiul hibernal” sau „mijlocul iernii”, scrie digi24.ro.

De ce este cea mai lungă noapte din an de solstițiul de iarnă “Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor”, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Așadar, la data solstițiului de iarnă, 21 decembrie, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. Însă, la momentul amiezii, Soarele urcă de 45° – la numai 21° față de orizont.

Solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie 2024, la ora 11:21 Durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Ce înseamnă solstițiu Cuvântul solstițiu provine din latinescu “solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”. De aici și definiția cuvântului prin “soare nemișcat”. În fiecare an au loc două solstiții: unul în luna iunie, solstițiu de vară care marchează începutul verii astronomice și altul în decembrie, care marchează cea mai lungă zi la nord de Ecuador și cea mai scurtă zi la sud. În momentul în care, în emisfera nordică se produce solstițiul de iarnă, în emisfera sudică se produce solstițiul de vară.

Tradiții și obiceiuri de solstițiul de iarnă

Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga, iar cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român” de Ion Ghinoiu. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile și avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an. Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din anul 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.