Președinta Maia Sandu, discurs cu prilejul Zilei Naționale a României

Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate a INI,  de comun cu procurorii din cadrul PCCOCS,  au anunțat reținerea unui membru al organizației criminale „Patron,” care a șantajat un cetățean al Moldovei cu afacere în Franța, de la care au pretins returnarea unei datori fictive de 9000 de euro, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fapta a avut loc în luna mai 2024, atunci când învinuitul din Călărași cu vârsta de puțin peste 40 de ani îl contacta pe bărbat inclusiv prin apeluri video pe aplicația telefonică Whatsapp și-l amenința cu răpirea și omorul acestuia și al apropiaților lui ori cu distrugerea bunurilor lui.

Iar pentru ca să fie mai convingător, bănuitul efectua apelurile video cu un membru al aceleași organizații criminale denumit „sportsman,” anunțat în căutare tot pentru șantaj. Anterior, liderul celor doi și al întregii organizați criminale (specializate în contrabandă cu țigări, omoruri la comandă) – Ivan Gușan a fost documentat de autoritățile din Moldova, România și Franța în cadrul unei operațiuni de amploare, care a inclus cercetarea acțiunilor membrilor organizației criminale menționate: racket, estorcări de bani, contrabandă de țigări, trafic de droguri. Drept urmare, autoritățile din Franța au emis mandat european de arestare a acestuia.

Este de menționat, autorul șantajului cetățeanului moldovean din Franța a fost condamnat de Judecătoria Strășeni (prin sentința din 8 aprilie 2024) – cu doar o lună până ca acesta să comită acest șantaj – la 6,6 ani închisoare pentru viol și conducerea mașinii beat și fără permis. Așa cum inculpatul nu a fost de acord cu condamnarea, urmează să se pronunțe Curtea de Apel Chișinău.

Totuși, la o lună de la debutul șantajului, victima a revenit din Franța în vizită în Moldova și a depus o plângere penală. Urmare a cercetării penale inițiate, oamenii legii au acumulat probele necesare, după care la începutul săptămânii au descins cu percheziții la autorul șantajului, pe care l-au și reținut. Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a depus demers de aplicare a arestului preventiv în privința învinuitului, la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana).  

Urmărirea penală continuă, timp în care persoana beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Continuarea căii proeuropene sau un salt în necunoscut: România ar putea alege duminică primul său preşedinte de extremă dreapta, o alegere crucială pentru viitorul acestui stat membru al UE şi al NATO, vecin cu Ucraina, scrie AFP, citată de digi24.ro.

Proeuropeana Elena Lasconi și suveranistul Călin Georgescu sunt candidații din turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Candidatul naţionalist Călin Georgescu, un fost înalt funcţionar public în vârstă de 62 de ani, care a luat prin surprindere pe toată lumea ajungând pe primul loc în primul tur, se confruntă cu Elena Lasconi, primarul de centru-dreapta al unui orăşel, cu zece ani mai tânără decât el. În încercarea de a infirma previziunile, această jurnalistă devenită politician, care a mers să se roage la mănăstirea „democraţiei”, insistă asupra mizei alegerilor. Este vorba de o „bătălie existenţială”, spune ea: „o confruntare” între cei care vor să „păstreze democraţia tânără a României”, născută în urma Revoluţiei din 1989, şi cei care vor să „revină în sfera de influenţă rusă”.

Ţara est-europeană traversează o perioadă agitată, cu o succesiune de alegeri, renumărări, temeri că scrutinul ar putea fi anulat, acuzaţii de interferenţă rusă şi suspiciuni de tratament dezechilibrat al candidaţilor de către aplicaţia TikTok, reţeaua preferată a lui Georgescu. Reacţionând la declasificarea, miercuri, a unor documente care indicau rolul platformei în campanie, premierul social-democrat demisionar Marcel Ciolacu i-a acordat Elenei Lasconi sprijinul său, după cel deja acordat de liberali. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient. Sondajele realizate înainte de acest anunţ o plasau la 42%, mult în urma rivalului său (58%), estimări care trebuie totuşi citite cu precauţie. Acuzat de detractorii săi că ar fi pro-rus, Călin Georgescu evită acum să răspundă la întrebări despre părerea sa despre Vladimir Putin, pentru care şi-a manifestat admiraţia în trecut. Critic al UE şi al NATO, el spune că nu vrea să iasă din aceste organisme, ci vrea să „repună România pe harta lumii” şi se opune ajutorului militar acordat Ucrainei, declarându-se inspirat de idolul său Donald Trump. În una dintre cele mai sărace ţări din UE, retorica sa naţionalistă mistică a atins o coardă sensibilă pe reţelele sociale. Dar provoacă îngrijorare pe continent. Teama: că acest stat, care a devenit strategic de la începutul războiului din Ucraina, ar putea să se alăture blocului dreptei dure şi să submineze unitatea europeană în faţa Rusiei.

„Turul al doilea este văzut ca un referendum asupra viitoarei direcţii a politicii externe a ţării”, a declarat pentru AFP Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich. Dacă România este astăzi „o ţară fiabilă şi previzibilă pentru Occidentul liberal, o victorie a lui Călin Georgescu ar alinia ţara cu Ungaria şi Slovacia”, ai căror lideri Viktor Orban şi Robert Fico „caută să limiteze influenţa supranaţională a Uniunii Europene”. Scrutinul este urmărit îndeaproape la Bruxelles, dar şi în Republica Moldova vecină, unde Maia Sandu, lidera ţării şi deţinătoare a unui paşaport românesc, a transmis un mesaj video în care face apel la „o Românie puternică, europeană şi liberă”. În Georgia, unde manifestaţiile continuă, şeful de stat pro-occidental Salome Zurabişvili i-a adresat Elenei Lasconi speranţa de victorie. Preşedintele României ocupă o funcţie esenţialmente ceremonială, dar are o autoritate morală şi o influenţă importante în politica externă. El joacă, de asemenea, un rol-cheie în formarea guvernului, complicată de o adunare naţională fragmentată, fără o majoritate clară în urma alegerilor legislative de duminica trecută. Ţara pare acum divizată. Partidul Social Democrat poate fi cea mai mare forţă din Parlament, dar extrema dreaptă a câştigat o treime din voturi. De la căderea comunismului încoace, România nu a mai cunoscut un asemenea progres, alimentat de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori faţă de dificultăţile economice, războiul de dincolo de graniţă şi o clasă politică tradiţională considerată arogantă şi depăşită. Într-un apel comun lansat miercuri seara, patru partide pro-europene cu majoritate absolută în Parlament au semnat un acord pentru formarea unui viitor guvern de „unitate naţională”, făcând apel la cetăţeni să respingă duminică „izolaţionismul, extremismul şi populismul”.

Jumătate dintre femeile trecute prin procesul nașterii au fost supuse violenței obstetrice, manifestată fie verbal, fie fizic. Mai multe voci, cunoscute pentru promovarea egalității de gen și a nașterii fără violență, au lansat un apel public prin care condamnă fenomenul.

Apelul a fost lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare prin vocile următoarelor femei:

• Stela Moldovanu – fondatoarea comunității „Măiestria”
• Nata Levițchi – CEO „Mămica Alăptează”
• Diana Guja – editorialistă AGORA
• Ana Smolnițchi – creatoare de conținut, organizatoarea Marșului Nașterii
• Alina Andronache – specialistă în Advocacy, lobby civic și comunicare.

Iată mesajul acestora:

Nașterea este, probabil, unul dintre cele mai importante momente din viața multor femei. Totuși, pentru multe dintre noi, această experiență este umbrită de violența obstetrică și ginecologică, prezentă în unele instituții medicale.

Jumătate dintre femeile trecute prin procesul nașterii s-au confruntat cu violență obstetrică în timpul travaliului, al nașterii sau al examinării ginecologice.

Peste o treime dintre femeile din Moldova au fost supuse unor manevre obstetrice fără a fi informate sau fără a li se cere consimțământul – cum ar fi metoda Kristeller, epiziotomia, administrarea oxitocinei sau chiar nașterea prin cezariană.

În plus, multe femei care nasc nu primesc sprijinul necesar într-un timp rezonabil sau sunt presate să accepte intervenții pe care nu le doresc.

Și nu doar atât. Cel puțin una din zece femei s-a confruntat cu diferite forme de abuz: 14% – cu abuz verbal în timpul nașterii, 8% – cu cel puțin o formă de abuz sexual, iar 3% – cu o formă de abuz fizic în timpul îngrijirii obstetrice. Poate fi vorba despre ruda, colega, prietena noastră sau chiar noi. 

Doar 6% dintre cazurile de violență obstetrică și ginecologică au fost raportate.

Deși multe femei ar dori să denunțe violența obstetrică și ginecologică, teama de a fi judecate, rușinea sau frica de a-și pune în pericol sănătatea și siguranța proprie și a copilului le împiedică să facă acest pas. Doar un mic procent dintre ele reușesc să își facă vocea auzită.

Violența obstetrică și ginecologică este o realitate dureroasă, un fenomen ascuns care afectează profund viețile femeilor. Ce poți face în astfel de cazuri? Este esențial să raportezi abuzul la instituția în cauză, la Ministerul Sănătății, la Poliție, la Procuratură sau în instanțele de judecată. Știm că nu este ușor, dar fiecare pas contează!

Femeile însărcinate își pot crea un plan al nașterii împreună cu medicul lor, pentru ca acest moment important să fie întâmpinat cu blândețe și siguranță. Iar viitorii tați joacă un rol crucial în oferirea sprijinului necesar.

Grija vindecă ceea ce frica distruge!  Alătură-te campaniei sociale privind violența obstetrică și ginecologică!

Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AGORA, a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.