,,S-a stins un mare Literat și plânge Literatura, s-a stins un mare Scriitor și plânge Uniunea Scriitorilor, s-a stins un mare Intelectual și plânge întreaga Lume Cultă, s-a stins un mare Academician și plâng Academia Moldovei și Academia Română, s-a stins un mare Om și plânge toată Omenirea. Dar, când acest Literat, Scriitor, Intelectual, Academician și Om este și un Mare Patriot Român, plânge întreaga Fire Românească, iar atunci jalea devine copleșitoare”, afirmă președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.
,,Atunci, „jale duce Mureșul și duc tustrele Crișuri”, iar Prutul și Nistrul se-înfioară și „plânge Mănăstirea Putna”, ca de amintirea unui Titan, implorând: „Cui ne lași pe noi, Stăpâne?”. Simțim o tot mai mare lipsă de patrioți, care se mută de la noi tot mai des, sub ochii noștri, iar Nicolae Dabija a fost un astfel de patriot român rar, dăruit limbii noastre, alfabetului latin, dangătului Căprianei, „literaturii și artei”, părinților și buneilor, tuturor celor care ne-au hărăzit pe lumea asta ca neam. Suntem pe zi ce trece mai săraci și numai Dumnezeu știe cum vom apăra de-acum „limba vechilor cazanii,/ care-o plâng și care-o cântă/ pe la vatra lor țăranii”.
Ne pierdem și ne rătăcim tot mai mulți dintre noi și nu mai avem har, ca Nicolae Dabija, ca să îndepărtăm răul, să veștejim deportările, să dăm în vileag cotropirile și să ne împărtășim din „acel farmec sfânt”, privilegiind eterna iubire pe pământ. Nicolae Dabija s-a dus spre o lume mai bună și îl rugăm să ne vegheze cu drag și dor, de acolo din înalturi și să pogoare asupra noastră duhul binelui, binecuvântând pământul nostru și națiunea noastră, „în veacul vecilor”. Să-i fie țărâna ușoară și amintirea binecuvântată și veșnică!”.
Irina Vlah își lansează propriul partid
Irina Vlah anunță despre constituirea unei noi formațiuni politice, care se va numi Partidul Republican „Inima Moldovei”. Anunțul a fost făcut astăzi, în cadrul unui briefing. Potrivit Irinei Vlah, denumirea partidului a fost sugerată de mai mulți cetățeni, și, totodată, este o continuare a cursului ales în alegerile prezidențiale la care Vlah a participat, având simbolul electoral – inima, scrie moldova1.md.
„În perioada imediat următoare vom demara procedurile prevăzute de legislație în acest sens. Ne vom mișca înainte cu un proiect politic, să devină funcțional cât mai repede posibil și să purcedem la implementarea tuturor acțiunilor pe care le așteaptă oamenii (…) Ne angajăm să facem altfel de politică – o politică care să reiasă din interesele reale ale țării, ale cetățenilor, politică orientată direct spre oameni, pentru oameni și sunt sigură că vom reuși (…) Alăturați-vă echipei noastre”, a menționat Irina Vlah.
Precizăm că, la turul întâi al alegerilor prezidențiale din țară, pentru Irina Vlah au votat 5,38% dintre cetățeni, ceea ce constituie 83193 voturi.
În perioada 2015-2023, Irina Vlah a fost în funcția de guvernatoare în UTA Găgăuzia, fiind prima femeie care a ajuns în funcția de bașcană a autonomiei găgăuze.
O profesoară din Bălți a întors toate scaunele la Vocea României
O profesoară de limba engleză din Bălți a făcut senzație la show-ul de peste Prut, Vocea României și a întors patru scaune, scrie tvn.md.
Este vorba despre Elizaveta Ivasiuc, o tânără de 22 de ani, care a interpretat piesa „Feel it still”.
Toți antrenorii i-au lăudat vocea și i-au făcut propuneri generoase, iar ea, a ales să facă parte din echipa Irinei Rimes. Aceasta va putea fi ascultată în etapa confruntărilor.
Vedeți momentul mai jos.
Zi decisivă în SUA. Americanii decid azi pe cine trimit în următorii patru ani la Casa Albă
Americanii decid marți, pe 5 noiembrie, la alegerile prezidențiale SUA, pe cine trimit la Casa Albă pentru următorii patur ani. Bătălia se dă între Kamala Harris și Donald Trump, însă sistemul electoral american este diferit de al altor țări. Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect într-un singur tur de scrutin, scrie voceabasarabiei.md.
Mai mult decât o simplă zi de alegeri, 5 noiembrie marchează sfârşitul votului. Este, de fapt, ultima zi în care alegătorii îşi pot exprima votul, pentru că în 47 de state este posibil să se voteze anticipat de ceva timp. Secţiile de votare sunt deschise în avans, la ore care variază în funcţie de localitate. Acest lucru oferă flexibilitate calendarului electoral, mai ales că ziua alegerilor este întotdeauna într-o marţi. (Încă din anul 1845, Congresul Statelor Unite a stabilit ca alegerile prezidențiale din SUA să se defășoare în prima marți după prima luni din noiembrie). La 3 noiembrie, cu doar două zile înainte de ziua alegerilor, peste 51 de milioane de persoane votaseră deja. De asemenea, este posibil ca americanii să voteze prin corespondenţă, adică fără a fi necesar să se meargă la o secţie de votare, ci prin trimiterea unui plic cu buletinul de vot completat.
Bătălia electorală se va da, și de această dată, în așa-numitele „state-cheie”, sau state americane în care alegătorii nu sunt în mod tradițional deciși să voteze preponderent cu un anumit partid și care „oscilează” în opțiunile de vot (de unde și denumirea de „swing states”). Astfel, în statele Arizona, Georgia și Carolina de Nord, sondajele i-au dat câștigători ori pe Harris, ori pe Trump, de la începutul lunii august și până în prezent Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a intrat în cursa pentru președinția SUA în luna iulie 2024, după ce actualul președinte, Joe Biden, a decis să se retragă din cursa electorală, o decizie considerată a fi „în cel mai bun interes al partidului și al țării”. Donald Trump a fost președinte al Statelor Unite între anii 2017-2021, iar în urma alegerilor prezidențiale din 2020, Trump a pierdut în fața lui Biden. A refuzat atunci să admită înfrângerea și a făcut o serie de acuzații nefondate de fraudă electorală.
Votul universal sau sufragiul universal reprezintă unul dintre principiile de bază ale democrației și are drept scop oferirea posibilității fiecărui cetățean adult și cu discernământ de a-și exercita dreptul la vot.
Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect într-un singur tur de scrutin. Alegătorii marchează pe buletinul de vot sau pe o maşină de vot căsuţa corespunzătoare candidatului la preşedinţie pe care îl aleg (şi vicepreşedintele său). În 2024, ei pot alege între Donald Trump sau Kamala Harris, dar şi alţi candidaţi marginali, precum candidata Partidului Verde, Jill Stein, sau Robert Kennedy Jr, independent care îl susţine pe Donald Trump. În realitate, însă, americanii nu votează direct pentru aceste nume, ci pentru cei 538 de electori care alcătuiesc ceea ce se numeşte Colegiul Electoral.
Colegiul electoral este un ansamblu de electori desemnaţi de fiecare din cele 50 de state componente ale uniunii (la care se adaugă 3 electori pentru districtul federal), care aleg, în mod formal, preşedintele şi vicepreşedinte Statelor Unite ale Americii. Fiecare stat are un număr de electori raportat la numărul de reprezentanţi pe care îi are în Congres: 100 de senatori, doi pentru fiecare stat, şi 435 de reprezentanţi, distribuiţi în funcţie de populaţia statului. Rezultă astfel un total de 535 de electori, la care se adaugă trei alocaţi Washington D.C., capitala ţării, care nu are niciun reprezentant în Congres.
Pentru a fi ales preşedinte, un candidat trebuie să obţină voturile a cel puţin 270 dintre aceştia. Toate statele, în afară de două, Nebraska și Maine, care distribuie votul electoral în mod proportional între candidați, în funcție de procentajul de sufragii obținut de fiecare, au un sistem denumit “winner-take-all”, mai exact “câștigătorul ia totul”. În acest sistem, candidatul care obţine majoritatea voturilor într-un anumit stat câştigă toate voturile reprezentative alocate statului respectiv în Colegiul Electoral. Odată ce un candidat are majoritatea în toate statele, rezultatul este deja anticipat. Colegiul Electoral este folosit doar pentru a-l alege pe președinte și pe vicepreședinte.