Prețurile la carne, ouă, lactate și medicamente au crescut în luna septembrie. Ce s-a ieftinit?

Biroul Naţional de Statistică informează că în luna septembrie 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 2,32%, inclusiv la produse alimentare 5,91%, mărfuri nealimentare (-0,39%) și servicii prestate populaţiei 0,68%.

25120488 – lady pushing a shopping cart in the supermarket.

Totodată, preţurile medii de consum în luna septembrie faţă de luna august 2020 s-au redus cu 0,26% (informativ: în luna septembrie 2019 faţă de august 2019 acestea au crescut cu 0,85%). Descreșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,61 la sută, la mărfurile nealimentare cu 0,04 la sută și la serviciile prestate populației cu 0,03 la sută (Tabelul 1).

Prețurile medii de consum în luna septembrie 2020 față de decembrie 2019 s-au diminuat cu 0,21 la sută (informativ: în septembrie 2019 față de decembrie 2018 acestea s-au majorat cu 4,88 la sută). Reducerea prețurilor medii de consum în nouă luni ale anului 2020 a fost determinată în principal de scăderea prețurilor la mărfurile nealimentare (cu 1,41 la sută).

În luna septembrie faţă de luna august 2020 au scăzut preţurile la fructe proaspete – cu 4,9% (în special: struguri – cu 19,3%, fructe de livadă sămânțoase – cu 12,5%, fructe exotice – cu 4,0%, citrice – cu 2,2%), legume proaspete – cu 4,8% (în special: morcovi – cu 14,2%, varză – cu 9,4%, usturoi – cu 7,1%, tomate – cu 7,0%, vinete – cu 6,2%, castraveți – cu 4,1%, pepeni verzi și galbeni – cu 3,4%,  sfeclă roșie – cu 3,1%, dovlecei – cu 2,7%, ardei grași – cu 2,6% și ceapă uscată – cu 1,9%), cartofi – cu 3,3%, crupe – cu 0,6%, făină de grâu – cu 0,4%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate creşteri de preţuri la următoarele produse alimentare: fructe de livadă sâmburoase – cu 11,8%, ulei de floarea soarelui – cu 2,6%, carne de porc – cu 1,5%, carne de oi – cu 1,1%, ouă de găină și boboase – cu a câte 1,0%, lapte și produse lactate – cu 0,7% (în special: smântână și brânză din lapte de vacă – cu 1,1% și respectiv 1,0%,  cașcaval – cu 0,8%, lapte integral – cu 0,3%), miere de albine – cu 0,6%.

În luna septembrie față de august 2020 preţurile la mărfurile nealimentare s-au diminuat cu 0,04%. Au fost înregistrate reduceri de preț mai accentuate (până la 6,7%) la îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilă, electrocasnice, combustibili, detergenți și alte mărfuri chimice de uz casnic.

Concomitent, în perioada de raport au fost înregistrate unele creșteri de preț la medicamente, accesorii pentru scris, obiecte de sanitărie și igienă, elemente pentru interiorul apartamentului, unelte de muncă electrice, țigări – până la 2,0%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna septembrie faţă de luna august 2020, a fost înregistrată majorarea tarifelor la: cursuri de limbi străine – cu 12,6%, cheltuieli legate de cultură și sport (în principal serviciile bazinelor de înot) – cu 11,1%, plata pentru chiria în cămine studențești – cu 7,6%, serviciile transportului aerian de pasageri – cu 4,4%, serviciile taximetrelor – cu 3,3%, serviciile pentru igiena personală – cu 1,2%, serviciile stomatologice – cu 1,1%.

În perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preț la serviciile de turism peste hotarele țării – cu 10,3% și la serviciile pentru energie electrică – cu 1,7%.

Străinii care au probleme cu legea nu vor mai putea evita extrădarea

Cetățenii străini care au probleme cu legea nu vor mai putea să se folosească de tertipuri juridice pentru a evita extrădarea din Republica Moldova și eschivarea de la răspundere penală. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură de către 59 de deputați.

Potrivit autorilor proiectului, în prezent termenele de deținere în arest a persoanelor în vederea extrădării și termenele prevăzute pentru emiterea unei decizii irevocabile privind cererile de azil nu corespund. Din această cauză, este imposibil să se asigure deținerea persoanei extrădabile în arest până la predarea către statul solicitant, transmite Știri.md.

Astfel, autorii propun majorarea de la 180 de zile la 12 luni a termenului maxim de deținere în arest preventiv a persoanei în vederea extrădării. 

Totodată, legea privind azilul în țara noastră va fi completată cu o nouă categorie de cereri care trebuie examinate în procedură rapidă. 

„Este vorba despre cererile persoanelor în privința cărora a fost inițiată procedura de extrădare. În așa fel, se va reduce termenul de examinare a cererilor de azil depuse de aceste persoane”, se explică într-un comunicat.

De asemenea, se mai propune modificarea termenelor de examinare și a căilor de atac aplicabil hotărârilor emise de instanțele judecătorești privind contestațiile împotriva deciziilor Inspectoratului General pentru Migrație. 

„Respectiv, decizia de respingere a cererii de azil va putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ, fără procedură prealabilă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării. Hotărârea instanței de judecată privind menținerea sau anularea deciziei de respingere a cererii de azil va putea fi atacată la Curtea de Apel, iar hotărârea Curții de Apel nu va putea fi supusă niciunei căi de atac, fiind irevocabilă. De menționat că vor fi modificate doar termenele care vizează cererile de azil examinate de Inspectoratul General pentru Migrație în procedură rapidă”, se mai arată în comunicat.

De menționat că proiectul de lege urmează a fi propus pentru examinare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

În context, amintim că, la începutul acestei săptămâni, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități au organizat audieri cu instituțiile statului, după ce, la data de 10 iulie, o persoană a fost asasinată în timp ce se afla la terasa unui local din sectorul Râșcani al capitalei. 

Grigore Belostecinic, fostul rector al ASEM, va candida la alegerile prezidențiale din toamnă

Partidul Social Democrat European (PSDE) – fostul PDM – și-a anunțat candidatul la alegerile prezidențiale. Este vorba despre fostul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Grigore Belostecinic, scrie ziar.md.

Economist de profesie, Belostecinic a fost rector al ASEM în perioada 2001 – 2022. În 2012, a fost ales vice-preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), responsabil de domeniul educației.

Grigore Belostecinic a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Acesta și-a depus mandatul pentru a-și continua activitatea în calitate de rector.

Astfel, Belostecinic devine al cincilea politician care și-a anunțat în mod oficial candidatura la alegerile prezidențiale din toamnă. În cursa prezidențială va mai concura președinta Maia Sandu, fostul ministru de Externe în Guvernul Filip  – Tudor Ulianovschi, politicianul Andrei Năstase, fostul premier Vlad Filat, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, fosta bașcană Irina Vlah și jurnalista Natalia Morari.

Anterior, atât fostul premier Ion Chicu, cât și ex-primarul de Bălți Renato Usatîi au declarat că intenționează să candideze la funcția de șef al statului. În timp ce cei doi politicieni nu au luat o decizie definitivă, edilul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din toamnă.

O bătrânică pierdută în Sankt Petersburg a reușit să-și găsească rudele din Moldova după 18 ani

O poveste care îți dă pielea de găină s-a întâmplat într-un azil din Sankt Petersburg, unde o femeie singuratică, oarbă, în vârstă de 84 de ani, care se numește cu un nume fals, a petrecut ultimele două luni. S-a dovedit că timp de 18 ani rudele din Moldova au căutat-o pe bătrâna dispărută, scrie portalul NevaToday.

Pensionara fusese internată într-un spital din Sankt Petersburg și nu avea documente cu ea. Căutările rudelor pacientei nu au dat rezultat – femeia în vârstă nu a putut oferi nici adresa, nici numele apropiaților. Ea s-a prezentat Elena Pavlovna.

După ce a primit tratament, femeia a ajuns în azilul din Pokrovskaya, unde sunt îngrijite persoanele cu dizabilități fără adăpost. Acolo, persoanele sunt, de asemenea, ajutate în căutarea rudelor, dacă există o astfel de cerere. Elena Pavlovna dorea cu adevărat să-și găsească familia, a plâns tot timpul și a cerut ajutor.

La început, Elena Pavlovna a pus personalul pe o cale greșită, spunând că fiicele ei lucrau în Sankt Petersburg, dar această informație nu a fost confirmată.

Ea și-a amintit ulterior numele satului de baștină. Cei de la azil l-au ontactat pe preotul din sat și l-a întrebat despre Elena Pavlovna.

Preotul a trimis un videoclip și o fotografie cu ea, iar 15 minute mai târziu a spus că bătrâna a fost recunoscută! Numele ei s-a dovedit Maria Tomovna. Vestea bună a fost că și apropiații locuiesc în același sat.

S-a dovedit că în Moldova, Maria Tomovna a fost dată dispărută acum 18 ani.

Rudele au trimis scanări ale documentelor femeii dispărute, iar voluntarii LizaAlert au ajutat la contactarea Ambasadei Republicii Moldova. Acum sunt pregătite actele, astfel încât bătrâna să poată veni acasă.

România revine la sistarea evenimentelor private sau organizarea acestora cu maximum 20 de persoane
Articolul anterior
Muzicianul David Foster va deveni tătic la 70 de ani
Articolul următor