Potrivit presei din Rusia, prezentatorul TV Ivan Urgant va deveni tătic pentru a treia oară.
La premiera filmului „Знаешь, мама, где я был?“, showmanul a venit împreună cu soția sa, Natalia Kiknadze. Jurnaliștii au observat că burtica acesteia este rotunjită.
Natalia a ales să poarte haine largi, dar nu a putut ascunde sarcina. Jurnalistul încă nu a comentat aceste afirmații.
Ivan Urgant și Natalia Kiknadze au împreună două fete, Nina, de 9 ani și Valeria, de 2 ani.
Utilizatorii serviciilor de Internet fix de mare viteză din țara noastră beneficiază de cele mai mici prețuri din lume, arată studiul realizat de platforma Cable.co.uk din Marea Britanie, scrie goodnews.ro.
Studiul a cuprins analiza a 3 703 pachete de oferte pentru Internet în bandă largă din 219 țări și a fost realizat în perioada 2 ianuarie 2023 – 1 martie 2023. Astfel, Republica Moldova ocupă locul 3 în lume în clasamentul țărilor cu cel mai ieftin Internet fix în bandă largă, cu un abonament mediu lunar de 7,03$ pe lună, după Sudan, care a înregistrat un abonament lunar de – 2,3$ și respectiv, Kazahstan – cu 5,11$.
La cealată extremă, locuitorii din Burundi achită cel mai scump abonament de Internet la un preț mediu de 383,79$ pe lună.
De remarcat este faptul că, țările din Europa de Est se bucură de cele mai mici prețuri, media fiind de 19,22$ per lună, având concomitent și cea mai mare acoperire cu FTTP. Țările din Europa de Vest oferă abonamente lunare la un preț mediu de 50,87$, iar ofertele pentru utilizatorii Americii de Nord urcă 104,33$ per lună.
Autorii studiului au constatat că ”Deși penetrarea Internetului fix în bandă largă în Republica Moldova este mult mai mică decât în țările europene comparabile, rămâne un spațiu enorm de creștere, iar numărul abonaților la Internetul fix de mare viteză înregistrează o creștere constantă”.
Mai mulți vinificatori din Republica Moldova participă în această săptămână la expoziția ProWein-2023, care se desfășoară în orașul german Düsseldorf, transmite moldpres.md.
Cele mai bune vinuri ale 41 de producători autohtoni sunt prezentate la standul vinificatorilor din Republica Moldova. Evenimentul întrunește zeci de mii de oameni de afaceri, mii de standuri ale producătorilor și regiunilor vitivinicole pentru a expune produsele vitivinicole și a relata despre noutățile și tendințele de dezvoltare a pieței globale a vinului, conform Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).
„Ne bucurăm nespus de mult să fim aici, la acest eveniment extrem de important pentru lumea vinificației. Avem 41 de vinificatori ai Republicii Moldova sub umbrela comună care se numește „Wine of Moldova”. Acest brand de țară a unit sârguința și munca vinificatorilor, care ne duc faima în peste 70 de țări. Sperăm că acest progres să continue mai departe și să bucurăm toți cetățenii de progresul vinificatorilor noștri”, a declarat ieri, la ceremonia de inaugurare a expoziției, Sergiu Gherciu, secretar de stat la MAIA.
În acest an, în premieră, industria vitivinicolă a Republicii Moldova are cel mai mare stand de țară din ultimii ani, de circa 200 de metri pătrați și un număr record de vinificatori, pentru a găzdui cunoscătorii și experții internaționali din domeniu și a celebra împreună „10 ani de revoluție a Vinului Moldovei” prin lansarea campaniei internaționale #10yearsofwinerevolution. Genericul campaniei a fost inspirat din titlul articolului de apreciere a progreselor Vinului Moldovei, scris de cea mai influentă personalitate a lumii vinului, Jancis Robinson.
Academia Română salută hotărârea adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, în data de 16 martie, pentru impunerea sintagmei ”limba română” ca denumire a limbii oficiale în toate domeniile vieții culturale și științifice, precum şi în toate documentele legislative şi administrative, scrie Agerpres.
„Fundamentată ştiinţific, susţinută cu argumente incontestabile, sintagma „limba română”, clară şi univocă, spre deosebire de celelalte denumiri vehiculate până în prezent („limbă moldovenească”, „limbă de stat”, „limbă oficială” sau „limbă maternă”), pune pregnant în evidenţă legăturile istorice şi culturale existente dintotdeauna între românii trăitori de o parte şi de cealaltă a Prutului, legături bazate pe origine, pe istorie şi pe aspiraţii comune”, transmite Biroul Prezidiului Academiei Române.
Adoptarea hotărârii Parlamentului Republicii Moldova de impunere a sintagmei „limba română” în învăţământ, în ştiinţă şi cultură, în administraţie şi justiţie reprezintă, potrivit Academiei, „un act important, un semnal decisiv în vederea recunoaşterii în plan european a unităţii noastre culturale”.
„În acelaşi timp, această hotărâre implică aprofundarea colaborării dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, întrucât apărarea, cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, este obiectiv statutar principal pentru cel mai înalt for ştiinţific, cultural şi de consacrare din ţara noastră”, se mai arată în comunicatul Biroului Prezidiului Academiei Române.