Probleme în Paradis. Autorităţile din Bali își pierd răbdarea cu ruşii şi ucrainenii care au fugit de război

Cu plajele sale liniştite, stilul de viaţă relaxat şi atmosfera de vacanţă, paradisul tropical din Bali are multe de oferit oricărui turist obosit din lume – dar mai ales celor care fug dintr-o zonă de război. De când preşedintele rus Vladimir Putin şi-a lansat invazia în Ucraina în februarie 2022, cea mai faimoasă insulă de vacanţă din Indonezia a devenit din nou un magnet pentru mii de ruşi şi ucraineni care caută să scape de ororile războiului, relatează CNN, conform news.ro.

Probleme în Paradis. Autorităţile din Bali şi-au pierdut răbdarea cu ruşii şi ucrainenii care au fugit de război - CNN

Aproximativ 58.000 de ruşi au vizitat această insulă idilică din Asia de Sud-Est în 2022, după redeschiderea în urma Covid-19, iar alţi 22.500 au sosit doar în ianuarie 2023, potrivit guvernului indonezian, făcându-i al doilea grup de vizitatori după australieni. La numărul lor se adaugă cei peste 7.000 de ucraineni care au sosit în 2022 şi aproximativ 2.500 în prima lună a acestui an.

Dar pentru cei care fug de violenţă există probleme în paradis, scrie BBC. Autorităţile din Bali au cerut săptămâna aceasta încetarea politicii Indoneziei de acordare a vizei la sosire pentru cetăţenii Rusiei şi Ucrainei, invocând o serie de presupuse incidente care implică un comportament neadecvat şi diverse exemple de vizitatori care au depăşit vizele şi lucrează ilegal ca ghizi turistici, frizeri sau şoferi de taxi. Mişcarea a fost întâmpinată cu consternare de mulţi ucraineni de pe insulă, care spun că cele mai multe incidente implică ruşi şi că pe nedrept sunt consideraţi la fel.

„De câte ori primim rapoarte despre un străin care se comportă rău, este aproape întotdeauna vorba de un rus”, a declarat pentru CNN un ofiţer de poliţie locală din oraşul Kuta.

„Străinii vin în Bali, dar se comportă ca şi cum ar fi mai presus de lege. Acesta a fost întotdeauna cazul şi trebuie să se oprească în sfârşit”, a spus el.

În Bali, străinii de diferite naţionalităţi au adeseori comportamentul nepotrivit, fiind prinşi în stare de ebrietate, dezbrăcându-se în locuri publice sau nerespectând locurile sacre.

Dar autorităţile din Bali par pregătite să dea un exemplu pentru ruşi şi ucraineni, pe fondul dezbaterii publice în creştere cu privire la percepţiile asupra comportamentului lor.

„De ce aceste două ţări? Pentru că sunt în război, aşa că se adună aici”, a declarat guvernatorul din Bali, Wayan Koster, într-o conferinţă de presă săptămâna aceasta.

Afluxul de ruşi şi ucraineni în Bali vine în ciuda faptului că Ucraina a interzis tuturor bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani să părăsească ţara. Rusia nu are nicio interdicţie generală oficială, dar a mobilizat 300.000 de rezervişti să se alăture luptei, determinând mulţi tineri să fugă în străinătate în loc să fie recrutaţi.

CNN a contactat ambasada Rusiei în Indonezia şi consulatul ucrainean din Bali. Oficialii ambasadei ruse nu au răspuns imediat; Consulatul onorific al Ucrainei din Bali a declarat că ucrainenii din ţară erau în mare parte femei aflate acolo din motive de unificare a familiei, mai degrabă decât pentru turism şi că „nu vor să încalce regulile şi regulamentele”.

„Ne înţelegem cu toţii”

În timp ce Bali a fost preferatul turiştilor ruşi chiar înainte de război, atracţiile sale au devenit chiar şi mai atrăgătoare a urmare a invaziei lui Putin şi a mobilizării ulterioare.

Şi este departe de singurul refugiu din Asia de Sud-Est. Insula Phuket din sudul Thailandei, adesea lăudată ca fiind printre cele mai bune destinaţii pentru plajă din lume, a cunoscut un aflux brusc de ruşi – dintre care mulţi au investit în proprietăţi pentru a se asigura că se pot bucura de sejururi pe termen lung.

„Viaţa în Rusia este foarte diferită acum”, a declarat pentru CNN un fost bancher de investiţii din Sankt Petersburg, care şi-a cumpărat un apartament lângă cartierul oraşului vechi din Phuket.

El a refuzat să-şi dezvăluie identitatea de teama unor represalii din partea autorităţilor ruse.

„Nimeni nu vrea să rămână şi să trăiască în mijlocul războiului”, a spus el. „Este stresant să te gândeşti la posibilitatea de a te întoarce în Rusia şi de a fi pedepsit… (deci) are sens să investeşti într-un loc care costă mai puţin decât Moscova şi este mai sigur.”

În Bali, o parte a atracţiei s-a datorat politicii Indoneziei care permite cetăţenilor a peste 80 de ţări – inclusiv, cel puţin pentru moment, Rusia şi Ucraina – să solicite vize la sosire. Viza este valabilă 30 de zile, dar poate fi prelungită o singură dată până la un total de 60 de zile.

Ar putea fi suficient timp pentru cei care plănuiesc vacanţe lungi, dar cei care doresc o şedere mai prelungită nu au voie să lucreze.

Autorităţile indoneziene au declarat că mai mulţi turişti ruşi au fost deportaţi în ultimele luni pentru că au depăşit vizele, printre care un tânăr de 28 de ani din Moscova, care a fost arestat şi deportat după ce s-a descoperit că lucra ca fotograf.

Alţii care au sosit sperând să-şi găsească de lucru s-au întors acasă de atunci, riscând mânia Moscovei dacă sunt suspectaţi că au fugit.

Printre turiştii ruşi care au călătorit în Bali s-a numărat Serghei Ovseikin, un artist de stradă care a creat o pictură murală anti-război în mijlocul unui câmp de orez – o „pictură murală” care reflecta poziţia sa cu privire la recrutarea militară şi la război.

„Ca mulţi alţii forţaţi să părăsească ţara noastră natală, am venit în Bali ca turist”, a spus Ovseikin.

„Rusia rămâne într-o situaţie politică dificilă. Sunt împotriva războaielor, indiferent unde au loc”, a spus el.

„Mulţi oameni care nu erau de acord cu războiul au zburat în Bali – ruşi, ucraineni, belaruşi şi alţii”, a adăugat el. „Toţi ne înţelegem bine unii cu alţii… şi înţelegem că oamenii obişnuiţi nu au început acest război.”

„Este frumos… fără soldaţi ruşi”

Vestea posibilei modificări a regulilor vizelor i-a zdruncinat pe unii dintre ucrainenii de pe insulă, mulţi dintre ei şi-au părăsit patria când a izbucnit războiul şi de atunci trăiesc din economii, părăsind şi reintrând la fiecare 60 de zile pentru a evita încălcarea regulilor.

„Bali este un loc bun”, a spus un ucrainean pe nume Dmytro. „Este frumos, vremea este grozavă şi este un loc sigur pentru ucraineni – pot fi grupuri mari de ruşi, dar nu există soldaţi ruşi.”

Ucrainenii de pe insulă erau o comunitate strâns unită, care s-a ţinut în mare parte departe de ruşi şi au fost surprinşi de posibila mişcare, a adăugat el.

„Ucrainenii respectă legea şi cultura din Bali. Facem multe pentru comunităţile noastre locale şi nu reprezentăm niciun risc pentru oamenii din Bali”, a spus Dmytro.

„Este foarte trist că ucrainenii sunt puşi în aceeaşi (categorie) cu ruşii. Ruşii sunt al doilea grup turistic ca mărime din Bali şi dacă citiţi ştirile, veţi vedea cât de des ruşii încalcă legile locale şi nu respectă cultura şi tradiţiile balineze”, a adăugat el.

„De ce trebuie să sufere ucrainenii când nu noi suntem cei care provoacă probleme în Bali?”

Consulatul onorific al Ucrainei din Bali a declarat pentru CNN că în februarie 2023 erau aproximativ 8.500 de cetăţeni ucraineni pe insulă, care deţin diverse permise de viză temporare şi permanente.

„Ucrainenii nu vin în vacanţă în Bali în acest moment, deoarece ţara noastră este invadată. Ucrainenii care vin acum în Bali sunt pentru unificarea familiei şi sunt în mare parte femei”, a declarat purtătorul de cuvânt Nyoman Astama.

„Reafirmăm că ucrainenii din Bali nu doresc să încalce regulile şi reglementările”, a adăugat Astama. „Este imperativ să aplicăm legea şi să punem în aplicare consecinţele oricărei încălcări a legii, aşa cum sunt exprimate acum de oamenii din Bali.”

Totuşi, cel puţin deocamdată, oricine din orice ţară care încă speră să obţină o viză la sosire se poate linişti cu faptul că guvernul central nu a decis încă dacă va accepta cererea autorităţilor din Bali.

„Vom discuta în detaliu cu alte părţi interesate”, a declarat luni ministrul indonezian al Turismului, Sandiaga Uno.

Emilian Crețu, moment emoționant dedicat mamei sale în cadrul emisiunii lui Fuego

Îndrăgitul actor moldovean Emilian Crețu a sensibilizat din nou opinia publică cu un moment emoționant în cadrul emisiunii lui Fuego ”Drag de România mea” de la TVR. Acesta a venit cu un mesaj profund pentru cea care i-a dat viață, mama sa, și i-a dedicat acesteia, dar și tuturor mamemor, un moment poetic și muzical împreună cu artistul român Paul Surugiu-Fuego.

”Tot ceea ce fac în viața asta, chiar dacă, deseori, plângi, o fac în primul rând pentru ca tu să fii fericită”, a spus, cu un nod în gât, Emilian în emisiune.

Fuego a postat momentul pe pagina sa de Facebook:

”Un moment emoționant dedicat tuturor mamelor alături de actorul basarabean Emilian Crețu!”, scrie în postarea sa Fuego.

Puteți vedea AICI.

De 8 Martie, Emilian Crețu și-a felicitat mama prin intermediul unui video emoționant pe care l-a publicat pe pagina sa de facebook. Actorul i-a dedicat mamei sale cele mai dulci și prețioase gânduri pe care orice mamă și-ar dori să le audă de la fiul său.

Emilian Crețu a devenit un promotor și un exemplu frumos de grijă, susținere și dragoste pentru familia sa.

A fost arestat un suspect în cazul unui „complot pentru asasinarea lui Zelenski”

Un complot de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Polonia a fost dejucat prin arestarea unui spion al serviciilor secrete militare rusești, au anunțat autoritățile de la Varșovia, potrivit The Times, relatează tvrinfo.ro.

Bărbatul, un cetățean polonez identificat doar ca Pawel K, a contactat agenția de informații a Rusiei, GRU, și s-a oferit să îi ajute să-l ucidă pe liderul ucrainean, a declarat biroul procurorului polonez.

Bărbatul a fost recrutat și însărcinat cu găsirea unor puncte slabe în securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka, aflat în apropiere de granița ucraineană și folosit frecvent de Zelenski pentru a zbura în străinătate, au declarat pentru The Times surse din cadrul forțelor de ordine ucrainene.

Aeroportul, care este puternic păzit de sisteme de rachete antiaeriene Patriot ale SUA și de trupe NATO, este, de asemenea, folosit de demnitarii străini care se îndreaptă spre Kiev și ca punct de tranzit pentru ajutorul militar occidental care trece în Ucraina.

„Sarcinile sale includeau colectarea și furnizarea de informații pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse privind securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka. Acest lucru a fost, printre altele, pentru a ajuta serviciile speciale rusești să planifice un posibil atac asupra vieții șefului unui stat străin – președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, a precizat parchetul polonez într-un comunicat.

„Concluziile anchetei arată că suspectul Pawel K și-a declarat disponibilitatea de a acționa pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse și a stabilit contacte cu cetățeni ai Federației Ruse direct implicați în războiul din Ucraina.”

Procurorii au precizat că bărbatul a fost acuzat de „disponibilitatea de a acționa pentru serviciile secrete străine împotriva Republicii Polone” și că va fi ținut în arest temporar în timp ce ancheta va continua. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la opt ani de închisoare.

Complotul a evidențiat amenințarea continuă a Kremlinului la adresa aliaților occidentali ai Ucrainei, a declarat Kievul.

„Acest caz este încă o dovadă că Rusia este o amenințare nu numai pentru Ucraina și ucraineni, ci și pentru întreaga lume liberă”, a declarat Andrîi Kostin, procurorul general al Ucrainei.

„Regimul criminal al Kremlinului încearcă în mod constant să submineze securitatea europeană și globală”.

„Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”

Serviciul ucrainean de securitate de stat, SBU, a declarat că a fost implicat într-o operațiune comună cu forțele de ordine poloneze pentru reținerea suspectului, care a arătat rezultatul unei „cooperări eficiente în combaterea crimelor rusești în Ucraina și în străinătate”.

Anterior, premierul ucrainean a avertizat că victoria președintelui Putin ar putea duce la un al treilea război mondial, Kievul afirmând că a lovit obiective militare în Crimeea ocupată de Rusia.

Aflat în vizită la Washington, unde Congresul este așteptat să voteze un pachet de ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari în acest weekend, Denis Șmihal a declarat: „Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”.

Agenția de informații militare a Kievului a declarat că un atac asupra unui aerodrom din Crimeea, miercuri, a avariat grav patru lansatoare de rachete, trei stații radar și alte echipamente.

Patru lansatoare pentru rachete sol-aer S-400 și un punct de control al apărării aeriene staționate la o bază aeriană din Djankoi s-au numărat printre echipamentele „distruse sau grav avariate”, a precizat agenția.

Trupele rusești au intensificat recent atacurile cu rachete balistice asupra Ucrainei din Crimeea.

Zelenski a avertizat în ultimele zile că Ucraina „rămâne fără rachete” în apărarea sa în fața atacului rusesc. El a declarat săptămâna trecută că forțele ruse au fost capabile să tragă de zece ori mai multe proiectile de artilerie decât armata ucraineană.

Pachetul militar

Camera Reprezentanților este așteptată să voteze sâmbătă un pachet militar pentru Ucraina. Proiectul de lege privind ajutorul este blocat de luni de zile din cauza opoziției aripii drepte a Partidului Republican, ceea ce dă Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă.

Șmihal a declarat pentru BBC: „Dacă nu o vom proteja… Ucraina va cădea. Astfel, sistemul global de securitate va fi distrus și toată lumea va trebui să găsească un nou sistem de securitate. Sau vor fi multe conflicte, multe astfel de tipuri de războaie, iar la final ar putea duce la cel de-al treilea război mondial”.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: „Ucraina nu trebuie să lupte doar pentru a asigura profit americanilor, ci trebuie să lupte până la ultimul ucrainean și este încărcată de datorii – politica colonială preferată a Statelor Unite ale Americii.”

Peskov a sugerat că o parte „foarte semnificativă” din ajutorul propus va rămâne în complexul militar-industrial american. „Toți experții și semi-experții pot vedea acum cu ochiul liber situația de pe front, care este departe de a fi favorabilă pentru partea ucraineană, așa că acest lucru nu poate schimba nimic”, a spus el despre pachetul de ajutor.

Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a propus organizarea de voturi separate pentru ajutorul militar pentru Israel, Taiwan și Ucraina. Legislația propusă ar prevedea un ajutor de 26 de miliarde de dolari pentru Israel, 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și 8 miliarde de dolari pentru aliații SUA din Indo-Pacific.

Johnson se confruntă cu o furie tot mai mare din partea unor membri ai Partidului Republican față de decizia sa de a continua cu ajutorul militar pentru Ucraina. Cu toate acestea, la scurt timp după ce a făcut publice propunerile de finanțare, Johnson a primit sprijin din partea președintelui Biden.

„Camera trebuie să adopte pachetul săptămâna aceasta, iar Senatul ar trebui s-o urmeze rapid”, a declarat Biden. „Voi semna imediat această lege pentru a trimite un mesaj lumii. Suntem alături de prietenii noștri și nu vom lăsa Iranul sau Rusia să reușească”.

Cea mai mare parte a banilor pentru Ucraina ar urma să fie destinată achiziționării de arme și muniții de la producătorii americani din domeniul apărării.

Zelenski a declarat că ar fi o „rușine” dacă Congresul ar aproba finanțarea pentru Israel și nu pentru Ucraina. După săptămâni în care a cerut mai multe sisteme de apărare aeriană, el a subliniat faptul că SUA, Marea Britanie și Franța au reușit să doboare aproape toate atacurile aeriene lansate de Iran asupra Israelului.

„Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită aceeași securitate”, a declarat el în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni miercuri seara.

Grant Shapps, ministrul britanic al Apărării, a declarat că implicarea RAF în doborârea rachetelor lansate de Iran spre Israel este „diferită” de situația din Ucraina, unde există riscul unui conflict direct între Rusia și Occident.

Trupele britanice sunt deja staționate în țări situate între Israel și Iran, precum Irak și Siria, ceea ce le permite să doboare rachetele care trec pe deasupra lor, a spus el. „Ceea ce nu vrem să avem este un al treilea război mondial între Rusia și Occident. Deci, în mod clar, există o imagine diferită”.

Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a declarat că regretă faptul că „politica internă” din SUA întârzie pachetul de ajutor atât de necesar. „Nu ne putem baza doar pe SUA. Trebuie să ne asumăm [propria] responsabilitate și să încetăm să mai spunem: ”Oh, SUA vor face [asta]””, a declarat el.

Republicanii au blocat proiectele de lege privind cheltuielile în Congres, cerând ca mai întâi să fie instituite controale mai puternice pentru a limita sosirea migranților la granița de sud a SUA.

Promotorii patrimoniului cultural, premiați la Chișinău. Cine sunt cîștigătorii

Gala Premiilor Patrimoniului Cultural a avut loc la Chișinău în contextul Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor. În total șapte premii au fost oferite promotorilor patrimoniului cultural. Două dintre ele au fost oferite de Primărie, transmite IPN.

Premiul pentru implicarea cetățenilor în protejarea, reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural a fost ridicat de Constantin Vlas, Elena Nichifor și Iulian Ciobanu, pentru proiectul Moară cu Aburi din Mereșeni, raionul Hâncești.

Premiul Institutului Cultural Român pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural a fost oferit arheologului Ion Tentiuc, iar de Premiul pentru Conservarea și Restaurarea Patrimoniului Cultural a revenit Asociației Obștești Monumentum.

Premiul pentru Promovarea Moștenirii Arheologice a fost oferit Agenției Naționale Arheologice, iar Premiul pentru Completarea și Păstrarea Patrimoniului Cultural – lui Vasile Iucal, ambele fiind oferite de Primăria Chișinău.

Premiul Mass Media Pro-Patrimoniu a fost oferit Companiei TeleRadio Moldova, pentru emisiunea  „Moldova de Patrimoniu”.

Laureatul Premiului Mare al ediției curente a Galei este Reprezentanța Diplomatică a Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, pentru proiectul Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni.

În cadrul evenimentului, primarul Ion Ceban a remarcat că este recunoscător pentru contribuțiile extraordinare ale persoanelor și organizațiilor care au dedicat timp și energie protejării, reabilitării și valorificării moștenirii noastre culturale. „Avem o mulțime de proiecte frumoase implementate sau în derulare. Vorbim de școli, biblioteci, cât și de alte instituții culturale, dar și despre investiții pentru domeniul arheologic”, a declarat edilul capitalei în cadrul evenimentului.

Câștigătorii celor șapte premii au fost aleși un juriu, din componența căruia a făcut parte: Sergiu Musteață – arheolog, doctor în istorie, profesor universitar, expert în domeniul patrimoniului cultural, Silviu Tabac – istoric, doctor în istorie, conferențiar cercetător, heraldist de stat al Republicii Moldova, șeful Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ion Ursu – arheolog, doctor în istorie, conferențiar universitar, director al Institutului.

Kievul, după vizita lui Putin: Criminalii revin la locul crimei
Articolul anterior
30 de alergători au strâns câțiva saci cu gunoi în timp ce au alergat pe un traseu de 14 km la Orheiul Vechi
Articolul următor