Din corespondența cu reprezentanții instituțiilor competente ale Marii Britanii, la moment, Veaceslav Platon se află în custodia autorităților britanice, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
La mijlocul lunii aprilie este pusă pe rol demararea examinării cererii de extrădare, transmise de Procuratura Republicii Moldova.
Odată cu evoluția procedurii, Procuratura va reveni cu informații suplimentare.
Începând cu această lună, primăriile din Republica Moldova au dreptul să dea în arendă terenurile agricole lăsate în paragină mai mult de doi ani. Prevederea se conține în noul Cod Funciar, intrat în vigoare în 1 aprilie, 2025 și are scopul de a preveni răspândirea buruienilor și paraziților, scrie tvrmoldova.md.
Potrivit noilor modificări ale Codului Funciar, proprietarii terenurilor agricole delăsate vor fi obligaţi ca, timp de trei luni, să-şi cureţe loturile. În caz contrar, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor şi primăriile vor avea dreptul să le dea în arendă fie proprietarilor de terenuri din vecinătatea lotului, fie în caz de refuz, bunul să fie scos la licitație.
LEONID BOAGHI, primar Sireţi: Aşteptăm să vedem care o să fie cadrul de implementare, o hotărâre de guvern, un regulament aprobat prin ordinul de minister al agriculturii cum purcedem şi cum punem în practică articolul din codul funciar.
Primarul din Sireţi spune că o bună parte din aceste terenuri aparţin localnicilor stabiliţi peste hotare. Din cele peste 2000 de hectare de pământ arabil, 30 la sută este neprelucrat.
LEONID BOAGHI, primar Sireţi: Acolo tot trebuie să fie un anumit termen. Trebuie să fie asigurat că dacă i-a terenul şi face careva lucrări şi îl aduce la o situaţie bună. O plantaţia anuală nu o faci pe cinci ani, dar vii cu nişte culturi anuale, atunci să fie sigur că nu vine cetăţeanul şi îi spune: ce e de frumos, este terenul meu.
Cei care îşi lucrează cu grijă terenurile agricole sunt bătrănii. Printre ei şi domnul Nicolae, în vârstă de 70 de ani.
„Iată am o viişoară aici la deal şi am un teren mai la vale şi eu le lucrez fiindcă aşa am fost deprinşi din copilărie de părinţi. Au lăsat pământurile în paragină fiindcă nu aduce venitul cela. Pământul te hrăneşte, dar nu te îmbogăţeşte. Noi bătrânii încă mai lucrăm, dar tineretul cu regret nu.”
„De ce să stea pârloagă, crezi pe mine nu mă doare inima că atâţia ani nu l-am lucrat pe câmp şi am avut aşa gospodărie. Când mă uit cum şade, mi se rupe inima. Nişte livezi erau. Am avut şi livadă şi vie şi pământ arabil şi cu legumele m-am ocupat.”
„Am şi eu un pământ pe deal şi vre-o 7 vecini nu lucrează, şi nici cealaltă parte şi numai noi suntem cu bucăţica ceea de vie. Trece buruianul din pământ, în pământ de care nu putem scăpa. Aș lua toate pământurile înapoi şi cum era odată mergea un tractor şi ara dintr-un capăt până în capăt.”
Potrivit modificărilor, termenul de arendă va fi stabilit în contract, dar va varia între un an și cinci ani. Transmiterea în arendă este doar o măsură temporară, menită să prevină degradarea pământului. Potrivit ultimului recensământ agricol, din 2011, în Republica Moldova sunt în paragină aproape 250.000 de hectare de terenuri, cele mai multe – în centrul și sudul țării.
În ultimii opt ani, Republica Moldova a făcut pași importanți în direcția transportului ecologic, cu un interes tot mai mare pentru vehicule electrice și hibride. În primul trimestru al acestui an au fost înmatriculate aproape 830 de automobile electrice, de aproape trei ori mai multe comparativ cu anul trecut. Printre principalele beneficii ale acestor vehicule se numără costurile mai mici de operare și impactul redus asupra mediului, scrie moldova1.md.
Ben Cernencki și-a procurat o mașină electrică acum un an, după ce timp de doi ani s-a documentat dacă merită să facă această achiziție. Acum, este mulțumit de rezultat.
„Cineva spune că e tare bună, cineva spune că e foarte rea. Opiniile sunt împărțite. Nu prea ai ce întreține. Nu ai de schimbat uleiul, nu ai nimic. Aici este un reductor din spate, litrul de ulei costă 500 de lei și se schimbă o dată la 80 de mii de kilometri”, a spus proprietarul automobilului.
Bărbatul își încarcă mașina acasă. Acesta spune că autonomia variază în funcție de sezon: iarna poate parcurge până la 300 de kilometri, iar vara ajunge până la 400.
„Dacă e mașină electrică, sfatul meu ar fi să aveți unde să încărcați acasă, pe noapte. Dacă trăiești la apartament și trebuie să te duci la o stație publică să o încarci, eu cred că persoana nu o să țină mult mașina electrică, e obositor”.
Potrivit lui Ben, este ușor să conduci o mașină electrică, însă există și unele neajunsuri.
„E deranjant că trebuie să apeși, să cauți locul, adică ești la volan, trebuie să te concentrezi la drum. Și trebuie să intuiești niște butoane acolo, să reglezi temperatura sau să dai volumul. Aici nu. Aici trebuie să te desconcentrezi de la drum, să privești aici, să dai temperatura și acuș nu nimerești cu degetul.”, a adăugat Ben Cernencki.
Potrivit autorităților, în Republica Moldova sunt disponibile programe de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice.
„Avem deja posibilitatea de a finanța, de exemplu, Asociațiile Proprietarilor în Condominiu care doresc să beneficieze de sprijin financiar din partea Centrului în reabilitarea energetică a blocurilor locative. Stațiile de încărcare a automobilelor electrice reprezintă o opțiune prin care pot primi finanțare”, susține directorulCentrului Național pentru Energie Durabilă, Ion Muntean.
Potrivit datelor statistice, din 2018 până în prezent, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 64 de mii de mijloace de transport electrice și hibride.
Sărbătorile au trecut, iar oamenii revin treptat la locurile lor de muncă peste hotare. Aeroportul Internațional Chișinău a fost ieri plin cu oameni și bagaje. Cei care au venit acasă de sărbătorile pascale și-au luat rămas bun de la cei dragi și au plecat. Despărțirea a fost cu lacrimi și îmbrățișări, scrie moldova1.md.
Ana Zavatin și-a petrecut soțul, care de șapte ani lucrează bucătar în Irlanda. Deși despărțirea este grea, femeia înțelege – nevoile sunt și mai mari.
„Este foarte greu, dar, din păcate, salariile și angajarea în țara noastră sunt dificile. Este nevoit să plece, mai ales că avem copii. Este greu. Am fost cu el un an, dar fiica noastră absolvă gimnaziul și trebuie să fiu alături de ea”, a spus Ana Zavatin.
Ion Hristovschi este stabilit în Londra, unde lucrează de zece ani. Bărbatul a revenit acasă de sărbători, iar după o vacanță de câteva zile este nevoit să revină la muncă în străinătate.
„Foarte greu de la început a fost până ne-am stabilit. Soția a fost aici, în Moldova. Vreo doi ani am stat singur. După aceasta mi-am adus și soția”, a menționat bărbatul.
Și Andrei Carpov, împreună cu soția și fiul, se întorc în Germania, unde lucrează în domeniul tehnologiilor informației.
„Noi lucrăm împreună acolo, fiul s-a născut acolo. Nouă nu ne-a fost greu, deoarece în domeniul IT de lucru era mult, soția a venit la studii, iar acum este medic”, a afirmat specialistul IT, Andrei Carpov.
Și alți oameni și-au încărcat bagajele și au pornit la drum.
„În Irlanda. La început a fost greu. Acum plecăm de acasă. Dar aici oricum e acasă. Aici e bine”.
În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat aproape 64 de mii de traversări ale frontierei de stat, cele mai multe prin Aeroportul Internațional Chișinău.