Purtarea măştilor devine obligatorie în spaţiile publice deschise. Anunţul a fost făcut de premierul Ion Chicu în cadrul şedinţei cabinetului de miniştri şi intră în vigoare de luni.
„Îndemn toţi cetăţenii să procure aceste măşti şi să poarte atunci când sunteţi în spaţiul public. Iar unităţile comerciale nu vor admite accesul cetăţenilor fără măşti exact aşa cum prevăd instrucţiunile şi regulilor. Fiecare cetăţean, fiecare dintre noi, atunci când ieşim în spaţiul public să avem grijă de sănătatea noastră şi să procurăm aceste măşti”, a declarat Ion Chicu.
De săptămâna viitoare, organele de forţă vor cutreiera străzile, pentru a se asigura că cetăţenii poartă măşti şi păstrează distanţa socială.
„Deși nu declarăm stare de urgență, organele de stat revin la acel regim 24/24, intervenție promptă în spațiul public. În arsenalul poliției sânt acele amenzi mari și sancțiuni pe care le vor aplica în cazul în care cetățenii nu se vor conforma. Statul va reacționa dur dacă nu vă veți conforma”, a spus Chicu.
Revoltă împotriva inteligenței artificiale: O mie de artiști protestează prin lansarea unui album „tăcut”
Mai mult de o mie de muzicieni, printre care Kate Bush, Damon Albarn şi Annie Lennox, au lansat un album „tăcut” în semn de protest faţă de planurile guvernului britanic de a permite companiilor de inteligenţă artificială să utilizeze fără permisiune lucrări protejate prin drepturi de autor, în timp ce o serie de celebrităţi se revoltă împotriva propunerilor, informează The Guardian citat de digi24.ro.
Paul McCartney, Elton John, Björn Ulvaeus de la Abba, actriţa Julianne Moore şi autorii Val McDermid şi Richard Osman se numără printre celebrităţile care au cerut, în ultimele luni, protejarea operelor lor împotriva utilizării fără licenţă de companiile de tehnologie. Potrivit lui Ed Newton-Rex, compozitorul britanic şi fostul director al AI care se află la originea acestei idei, albumul fără muzică reprezintă impactul asupra mijloacelor de subzistenţă ale artiştilor în cazul în care guvernul îşi va continua planurile.
„Propunerea guvernului ar da munca de o viaţă a muzicienilor din ţară companiilor AI, gratuit, permiţând acestor companii să exploateze munca muzicienilor pentru a le depăşi concurenţa”, a spus el. „Este un plan care nu numai că ar fi dezastruos pentru muzicieni, dar care este total inutil: Marea Britanie poate fi lider în domeniul inteligenţei artificiale fără a arunca sub autobuz industriile noastre creative de top la nivel mondial”.
Proiectul este un protest împotriva unei propuneri guvernamentale de a permite firmelor de inteligenţă artificială să îşi antreneze algoritmii pe baza muncii profesioniştilor din domeniul creaţiei, în temeiul unei noi scutiri de drepturi de autor. Planul include „o opţiune de neparticipare” – prin care creatorii şi companiile îşi pot bloca munca pentru a nu fi utilizată – care a fost respinsă de critici ca fiind nedreaptă şi nefuncţională. Albumul conţine 12 înregistrări cu mai mult de 1.000 de artişti acreditaţi drept coautori, artistul individual din spatele fiecăreia dintre cele douăsprezece piese „mute” nefiind acreditat. Cu toate acestea, se înţelege că Kate Bush a înregistrat una dintre cele douăsprezece piese în studioul său.
Printre muzicienii creditaţi drept coautori se numără Tori Amos, Billy Ocean, The Clash şi compozitorul premiat cu Oscar Hans Zimmer, precum şi familia de muzicieni clasici Kanneh-Mason. Lista pieselor transmite mesajul: „Guvernul britanic nu trebuie să legalizeze furtul de muzică pentru a avantaja companiile de inteligenţă artificială”. Profiturile de pe urma albumului, care este disponibil pe servicii de streaming precum Spotify, vor fi donate organizaţiei caritabile a muzicienilor Help Musicians. Disputa privind utilizarea de firmele de inteligenţă artificială a operelor protejate prin drepturi de autor derivă din modul în care acestea creează tehnologia care stă la baza produselor lor.
Modelele AI care alimentează sisteme precum chatbotul ChatGPT, creatorul de imagini Stable Diffusion şi instrumentul muzical Suno sunt alimentate cu cantităţi mari de date preluate de pe internet şi învaţă să identifice tipare în aceste informaţii. Acest lucru le permite să prezică următorul cuvânt dintr-o propoziţie, să creeze imagini realiste sau să producă un sunet convingător. Cu toate acestea, utilizarea fără permisiune a romanelor, a pieselor muzicale, a articolelor de ziar, a fotografiilor, a operelor de artă şi a altor lucrări protejate prin drepturi de autor a dus la un val de procese intentate de autori, editori de ştiri, companii muzicale şi artişti. Albumul este lansat marţi pentru a coincide cu închiderea unei consultări guvernamentale privind modificarea legislaţiei în materie de drepturi de autor, în care opţiunea preferată este o derogare pentru firmele de IA.
Doliu într-o casă regală din Europa: Un prinț a murit la doar 22 de ani, iar vestea a fost dată abia peste 10 zile
Familia regală din Luxemburg deplânge pierderea tânărului prinț Frederik, care a murit pe 1 martie 2025, la Paris, în Franța, dar a cărui moarte a fost anunțată abia acum.
Prințul Frederik, în vârstă de doar 22 de ani, a fost fiul cel mic al Prințului Robert de Luxemburg și al Prințesei Julie de Nassau.
Tânărul prinț a cedat din cauza unei afecțiuni genetice rare, numite boala mitocondrială POLG.
„Cu inima foarte grea, eu și soția mea am dori să vă informăm despre moartea fiului nostru”, a scris Prințul Robert.
Potrivit Prințului Robert de Luxemburg, tânărul prinț a vorbit cu membrii familiei pe 28 februarie, pentru a-și lua rămas bun.
„După ce ne-a spus fiecăruia dintre noi rămas-bun – unora înțelept, altora instructiv – Frederik ne-a lăsat împreună cu o ultimă veche glumă de familie ”, își amintește Prințul Robert.
„Chiar și în ultimele sale momente, umorul și compasiunea lui nemărginită l-au obligat să ne lase cu un ultim hohot de râs… pentru a ne înveseli pe toți.”
Maia Sandu, după vizita la Paris: Franța ne este alături ca să protejăm pacea
În perioada 10-11 martie, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a aflat într-o vizită de lucru la Paris, la invitația Președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron,informează unica.md.
”Astăzi, la Paris, am discutat cu Președintele Emmanuel Macron despre pace și securitate în Moldova și în Europa, despre parcursul nostru european și despre proiectele bilaterale care aduc rezultate concrete pentru cetățeni. Prietenia sinceră dintre țările noastre ne ajută să construim un viitor mai sigur, mai stabil și mai prosper.
În vremuri dificile, Franța ne este alături – sprijinindu-ne să ne protejăm pacea, să ne întărim securitatea și să ne apropiem de Uniunea Europeană. Împărtășim viziunea unei Europe unite și puternice, unde fiecare țară își poate decide liber viitorul. Moldova contribuie deja la acest efort comun prin angajamentul nostru pentru pace și democrație și prin solidaritatea cu Ucraina.”, scrie președintele în urma vizitei la Paris.
