Reacția Ucrainei, după ce Duma rusă a votat recunoașterea republicilor separatiste Donețk și Lugansk

Ministerul de Externe ucrainean a venit cu o reacție, după ce Duma de Stat a Federației Ruse a votat recunoașterea republicilor separatiste Donețk și Lugansk. Șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că Ucraina va considera un asemenea pas din partea Rusiei drept retragerea acesteia din Acordurile de la Minsk, scrie unimedia.info.

Kievul va considera recunoașterea, de către Duma de Stat de la Moscova a independenței autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugansk, drept retragerea Rusiei din Acordurile de la Minsk, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, într-un briefing de presă.

 „Dacă se ia o decizie de recunoaștere (a autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugans – n.r.), Rusia se va retrage de facto și de jure din acordurile de la Minsk, cu toate consecințele aferente. Am avertizat deja partenerii noștri despre această poziție”, a precizat șeful diplomației de la Kiev.

Duma rusă a trimis o solicitare către președintele rus Vladimir Putin, prin care solicită recunoașterea republicilor separatiste Donețk și Lugansk. Decizia a fost aprobată astăzi, de către deputați.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că o parte a trupelor poziționate la granița cu Ucraina se întorc la bazele lor, după încheierea unor exerciții militare.

„Unitățile din raioanele militare din Sud și Vest, care și-au îndeplinit sarcinile, au început deja încărcarea în transportul feroviar și rutier și astăzi vor începe să se mute în garnizoanele lor”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

Colete din Republica Moldova, trimise către conaționalii de peste hotare, reținute de polițiștii de frontieră

Colete din Republica Moldova, cu bunuri în valoare de peste 25.000 lei românești, echivalentul a peste 100.000 de lei moldovenești, care urmau să ajungă la moldovenii de peste hotare, au fost reținute pe 25 ianuarie de către poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Potrivit Poliției de Frontieră din România au fost supuse controlului patru autoutilitare încărcate cu bagaje şi colete. Astfel, au fost depistate 1248 litri de vin, 230 litri cu alcool şi 218 kilograme de produse alimentare de origine animală (carne, lapte, ouă, brânză), de provenienţă Republica Moldova, pentru care persoanele nu deţineau documente legale.

Alcoolul a fost confiscat, iar bunurile de origine animală au fost predate autorităţii sanitar veterinare pentru a fi distruse.

Persoanele care transportau coletele au fost sancţionate cu amenzi în valoare de 30.000 lei românești, echivalentul a peste 125.000 de lei moldovenești.

Camioane cu lemne din România, în drum spre Chișinău

Primele cinci camioane cu lemne de foc din România urmează sa ajungă astăzi în Republica Moldova. E o primă tranșă din cei 130 mii de metri cubi de lemn cumpărați din România cu sprijinul Înaltului Comisariat a Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Doar 24 de camioane cu 307 metri cubi de lemn confiscate în 2021 în urma  apelurilor privind transporturi suspecte de lemn

Reprezentanţii Ministerului Mediului de la Chișinău au declarat că lemnele vor fi distribuite solicitanților din raioanele Glodeni și Cantemir, deoarece în aceste regiuni este mai puţin teren împădurit. Lemnele vor ajunge la primării și apoi vor fi distribuite pensionarilor, veteranilor de război şi persoanelor vulnerabile.

Lemnul de foc a fost cumpărat din România la un preţ preferenţial. Deşi iarna şi-a intrat de mult în drepturi, mulţi dintre cetăţenii care au vrut să cumpere lemne de la stat și sunt inscriși pe listele de aşteptare, nu au primit nimic.

Moscova recunoaște că a trimis din greșeală la moarte mii de ruși. Bilanțul procurorului general privind ”mobilizările ilegale” pentru Ucraina

Procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, a anunțat marți, 31 ianuarie, că peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost ”mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, relatează EFE.

Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Krasnov a precizat că unii dintre aceștia, ”din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz.”

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit, de asemenea, protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

”Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

sursa

Secțiile COVID se retrag treptat din tratamentul celor infectați, iar restaurantele își reiau activitatea conform programului
Articolul anterior
Un adolescent de 15 ani şi-a omorât părinţii şi fratele mai mic, și a stat trei zile cu cadavrele în casă
Articolul următor