Regiunea separatistă Osetia de Sud din Georgia organizează referendum de alipire la Rusia

13/05/2022

News

Autorităţile regiunii separatiste georgiene proruse Osetia de Sud au anunţat vineri organizarea la 17 iulie a unui referendum privind integrarea acestui teritoriu în Rusia, informează France Presse.

„Preşedintele” încă în exerciţiu Anatoli Bibilov a „semnat un decret privind organizarea unui referendum în republica Osetia de Sud”, a declarat serviciul său de presă într-un comunicat, evocând „aspiraţia istorică” a locuitorilor acestui mic teritoriu caucazian de a se alătura Rusiei, cu care se învecinează.

„Ne întoarcem acasă!”, a comentat Bibilov pe contul său Telegram. „A venit momentul să ne unim odată pentru totdeauna. Osetia de Sud şi Rusia vor fi împreună. Este începutul unei mari noi istorii”, a adăugat el.

Anatoli Bibilov nu a reuşit să se facă reales în funcţia de „preşedinte” la începutul lunii, iar Rusia şi-a exprimat speranţa că succesorul său în acest post, Alan Gagloev, va şti să asigure „continuitatea” în relaţiile cu Moscova.

Cauzele războiului din Georgia

Osetia de Sud a fost în centrul războiului ruso-georgian din 2008, în urma căruia Kremlinul i-a recunoscut independenţa, precum şi unei alte regiuni separatiste georgiene, Abhazia, şi a instalat acolo baze militare.

Anunţul privind viitorul referendum a fost făcut în cea de-a 79-a zi a invaziei ruse în Ucraina, notează AFP.

Regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost de asemenea recunoscută de Moscova, şi-au exprimat şi ele interesul de a se integra în Rusia.

Ofensiva rusă împotriva Ucrainei a suscitat un elan de solidaritate în Georgia.

Aceasta calificase deja în trecută drept „inacceptabil” planul Osetiei de Sud de a organiza un referendum privind alăturarea sa Federaţiei Ruse.

În august 2008, Rusia a atacat Georgia, al cărei guvern lupta împotriva miliţiilor proruse în această regiune, după ce acestea bombardaseră localităţi georgiene.

Luptele s-au încheiat după cinci zile prin instituirea unei încetări a focului, negociată de Uniunea Europeană, dar care s-au soldat cu peste 700 de morţi şi au provocat strămutarea a zeci de mii de georgieni, scrie Agerpres.

sursa

Două săli de lectură cu acces liber la raft, inaugurate la Biblioteca Științifică Medicală

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova Vă invită la inaugurarea a două săli de lectură cu acces liber la raft la Biblioteca Științifică Medicală (BȘM) – o premieră instituțională, ce are drept scop asigurarea accesului utilizatorilor la resursele de informare de profil medical și farmaceutic.

Evenimentul va avea loc pe data de 23 aprilie 2024, ora 10:00, în incinta Complexului Sociocultural Universitar, etajul III (str. Nicolae Testemițanu, 25), în contextul Zilei Bibliotecarului și a Zilei internaționale a cărții și a drepturilor de autor, marcate anual la 23 aprilie.

La deschiderea sălilor va participa rectorul Emil Ceban, prorectorii, decanii, prodecani, cadre didactice, studenți și bibliotecarii BȘM.

Noul spațiu informațional reprezintă două săli de lectură cu acces liber la raft, prevăzut pentru 150 de vizitatori, trei săli pentru studiu în grup, în total – 18 locuri, și Centrul Infomedica cu o capacitate de 19 locuri, ce va asigura accesul utilizatorilor la resursele informaţionale electronice de profil medical şi farmaceutic. Sălile de lectură sunt destinate în special studenţilor, iar colecţiile de carte sunt constituite preponderent din publicaţii didactice în limbile română, engleză, rusă şi franceză – manuale, compendii, note de curs, texte de lecţii, indicaţii metodice ș.a. Utilizatorii vor beneficia de acces la baze de date, biblioteci electronice, resurse axate pe medicina bazată pe dovezi şi alte produse informaţionale.

Spațiul de lectură include şi colecţia de carte veche dr. Richard Koch – una din cele mai mari colecţii personale de carte veche şi rară medicală din Europa, ce reprezintă o valoare bibliofilă considerabilă. Aceasta numără 2638 de exemplare în câteva limbi străine (germană cu caractere gotice, latină, franceză, greacă etc.), majoritatea cu tematică medicală.

Pe holul Bibliotecii a fost expusă opera de artă «О, человек». Lucrarea – unică și de o valoare inestimabilă – are forma unui diptic (tablou alcătuit din două piese legate între ele ce se deschid ca o carte) și a fost executată în ceramică de către Louisa Ianţen – sculptor ceramist, maestru în arte din RSS Moldovenească. Opera de artă redă o imagine alegorică a lumii noastre. În partea stângă a acesteia este înfățișată, în relief, figura lui Zeus privind pământul înflorit, ceea ce personifică mintea umană. Pe partea dreaptă este redată zeița Atena, cu fața distorsionată de furie privind globul incinerat, ceea ce reprezintă personificarea unei posibile catastrofe. Lucrarea a fost concepută şi realizată pentru expoziția republicană „Artiștii Moldovei în lupta pentru pace” (1986), iar în acest mod artista și-a exprimat protestul împotriva războaielor și a distrugerii a tot ceea ce este rezonabil și frumos, creat de-a lungul mileniilor pe planeta Pământ.

Expoziție cu prezentare de film la Muzeu! Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu: „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)”

În data de 26 aprilie 2024, la ora 15:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Muzeul Virtual al Foametei din Basarabia, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării USM și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, organizează un eveniment dedicat comemorării victimelor foametei din 1946-1947, cu genericul „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”.

Activitatea cuprinde vernisarea expoziției de planșe „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)” și prezentarea filmului documentar „Omorâți prin înfometare”, realizat de Mariana S. Țăranu, conferențiar universitar, doctor în istorie și jurnalistul Vitalie Guțu, lector universitar. În același context, va fi organizată o masă rotundă dedicată acestei tematici tragice, cu participarea istoricilor, personalităților politice, jurnaliștilor și preoților.

Prin acest eveniment, urmărim consemnarea Zilei comemorării victimelor foametei organizate în RSS Moldovenească în anii 1946-1947, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform deciziei Parlamentului Republicii Moldova din 7 aprilie 2022. Foametea organizată de regimul totalitar sovietic în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost una dintre cele mai odioase crime contra umanității. Studiile științifice, culegerile de documente, memoriile și amintirile martorilor oculari reflectă amploarea acestei tragedii produse în spațiul pruto-nistrean. Rezultatele cercetărilor denotă că foametea a distrus viețile a peste 10% din numărul total al populației RSS Moldovenești (circa 200 000 de oameni).

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și partenerii evenimentului urmăresc sensibilizarea opiniei publice asupra jertfei ce a marcat destinul oamenilor, indiferent de etnie și origine socială.

Vă așteptăm pentru un eveniment de reculegere și comemorare a victimelor foametei.

Mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu 82

Autoritățile alocă milioane de lei pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a caselor individuale

În următorii trei ani, autoritățile își propun să aloce aproximativ 690 de milioane de lei din bugetul de stat pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a caselor individuale, iar cu sprijinul partenerilor de dezvoltare aceste mijloace ar putea fi dublate, a declarat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Ion Muntean, la Radio Moldova.

Potrivit lui Ion Muntean, renovările vor conduce la economii de energie de până la 40%.

„Prima etapă a programului prevede că 75% din resursele financiare sunt alocate pentru sectorul rezidențial multietajat. Aici, putem indica clădirile administrate de asociația de proprietari în condominiu și sunt clădiri care au fost date în exploatare până în 2005. Deci, aceștia sunt principalii beneficiari. Peste 25% sunt destinate gospodăriilor casnice individuale, la prima etapă, dar ponderea acestora poate crește, pe măsură ce anumiți parteneri de dezvoltare spun că sunt interesați de case individuale”, a spus Muntean.

Săptămână trecută, Guvernul a aprobat Programul de finanțare a Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial pentru perioada 2024-2027. Programul urmărește renovarea unei suprafețe încălzite de cel puțin 507 mii de metri pătrați din clădirile sectorului rezidențial, adică circa 8500 de apartamente, sau circa 5000 de case individuale.