Regiunea transnistreană își sărbătorește azi pretinsa ”independență” fluturând drapelului rus

În regiunea transnistreană au loc manifestații prilejuite de cea de-a 32-a aniversare a așa-numitei republici moldovenești nistrene. Pe piața centrală din Tiraspol au fost ridicate „drapelul de stat” roșu-verde-roșu și steagul Federației Ruse, scrie moldova.europalibera.org. Vadim Krasnoselski speră la recunoașterea internațională a regiunii transnistrene.

De asemenea, pe piața centrală a orașului a evoluat garda de onoare a așa-numitului minister al apărării din republica autoproclamată. Unitatea militară, înființată de primul lider separatist, Igor Smirnov, a mărșăluit cu arme și a demonstrat un ceremonial încă de pe vremea cneazului rus Ivan III-lea, anunță serviciul de presă al „președintelui rmn”.

La ceremonie a asistat liderul separatist Vadim Krasnoselski, care a depus de dimineață flori la „memorialul eroilor” din Tiraspol, alături de alți funcționari și activiști locali.

În ajun, Krasnoselski a participat, împreună cu soția sa, la o adunare solemnă dedicată „zilei republicii”. În discursul său, el a vorbit despre „genocidul poporului transnistrean”, care a fost salvat de „naționaliștii moldoveni” de către „apărătorii Transnistriei și pacificatorii ruși”.

Liderul de la Tiraspol s-a mai referit la „inutilitatea” discuțiilor despre oferirea unui statul politic special regiunii și a declarat că „prezentul Transnistriei este independența, iar viitorul – recunoașterea internațională”.

Autoritățile secesioniste au primit mesaje de felicitare din partea republicilor „frățești”, la fel nerecunoscute, precum și din partea unor oficiali ruși. Deputatul Konstantin Zatulin, vicepreședinte al Comitetului Dumei de Stat responsabil de CSI, a scris, bunăoară, că regiunea a reușit să se apere de „naționaliștii Moldovei” și să păstreze legătura cu „marea patrie – Rusia”.

Așa-numita republică moldovenească nistreană și-a autoproclamat independența pe 2 septembrie 1990, nefiind până în prezent recunoscută de niciun stat-membru al ONU, dar fiind susținută de Federația Rusă.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.

Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.

În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.

Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.

Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.

În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.

În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.

Iranul cere explicații de la ambasadele străine

Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.

Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.

Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.  

„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.

Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.

Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Activitatea de la granița ruso-finlandeză s-a mai clamat la începutul zilei de luni, însă a rămas mai ocupată decât în săptămânile precedente, a anunțat căpitanul Taneli Repo, de la autoritatea de frontieră sud-estică din Finlanda, transmite digi24.ro.

„Cozile continuă să fie ceva mai lungi față de cum erau în pandemie”, a spus el. Anunțul de miercuri al lui Vladimir Putin, că Rusia va începe prima sa mobilizare publică de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru ca dictatorul rus să aibă mai mulți oameni de trimis să moară în Ucraina, a provocat o fugă a bărbaților tineri spre granițe.

Tinerii ruși care au trecut în Finlanda pe la punctul de trecere de la Vaalimaa, săptămâna trecută, unii după o călătorie de trei ore din Sankt Petersburg, spun că au părăsit țara de frica mobilizării.

Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică. Unele excepții din motive umanitare vor fi permise, însă.

O femeie a decedat după ce a fost lovită pe o trecere de pietoni neiluminată din Orhei

O femeie de 69 de ani a decedat, după ce a fost lovită de un automobil în timp ce se deplasa pe o trecere de pietoni neiluminată, la Peresecina, Orhei.

girofar-politie-1 | Unica.md

Contactată de stiri.md, Elena Băetrău, ne-a declarat că, în data de 25 septembrie, după ora 19:30, a fost înregistrată înștiințarea telefonică despre producerea unui accident rutier cu tamponare de pieton, în satul Peresecina, pe traseul R6 în preajma intersecției cu satul Miclești raionul Criuleni.

Ajunși la fața locului, polițiștii au stabilit că un șofer de 32 de ani, la volanul unui Opel Astra, a lovit o femeie în vârstă de 69 de ani, care, preliminar, traversa carosabilul regulamentar la trecerea pietonală, în loc neiluminat.

Supus testului alcoolscopic, șoferul avea 0, 00 mg/l în aerul expirat. 

În urma impactului, femeia a decedat pe loc până la sosirea ambulanței.

Important pentru cetățeni! Unde se pot adresa pentru a putea beneficia de lemne pentru foc
Articolul anterior
G7 discută azi dacă plafonează preţul petrolului rusesc. Reacția dură a Moscovei: ”Consumatorii din UE și SUA vor plăti”
Articolul următor