Republica Moldova are suficiente stocuri de vaccin AstraZeneca, care au termen de valabilitate până în luna august. Doar 70 la sută dintre serurile AstraZeneca primite până acum au fost administrate.
În context, autorităţile anunţă că avem suficiente doze de AstraZeneca pentru minimum trei luni.
În stoc mai sunt peste 380.000 de seruri.
„Trebuie să fim foarte precauţi cu managementul de stocuri, aşa prin intermediul Ministerului de Externe am informat că putem analiza opţiunea de recepționare a stocurilor noi de AstraZeneca către sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie”.
La începutul lunii iulie, prin platforma COVAX, urmează să ajungă o nouă donaţie de vaccinuri. Autorităţile anunţă că nu vor fi AstraZeneca.
„Vom recepţiona în jur de 100-150 de mii de vaccinuri. Noi am făcut solicitări pentru a putea crea diversitate a stocului de vaccinuri, dar mai exact vom cunoaşte mai aproape de recepţionarea acestora. Noi am solicitat să fie alt tip de vaccin.”
Autorităţile mai declară că săptămâna trecută, deşi au administrat cu 33 de mii de doze mai mult, s-a înregistrat o scădere a numărului de persoane vaccinate cu prima doză.
Scăderea e pusă pe seama micșorării numărului cazurilor de COVID-19.
Reprezentantul OMS, care se află în aceste zile într-o vizită la Chişinău, susţine că autorităţile noastre au obţinut o rată de imunizare destul de bună în comparaţie cu alte ţări, cum ar fi Ucraina, unde 0,8% din populaţie este vaccinată cu ambele doze.
La noi rata a ajuns la 8,7 la sută.
„Efortul Republicii Moldova este de apreciat, în special inovaţiile implementate cum ar fi maratoanele, la care am fost şi eu şi am văzut entuziasmul persoanelor, dar şi echipele mobile, care aduc sistemul medical mai aproape.”
12% dintre tineri aleg să nu-și continue studiile după absolvirea gimnaziului
12% dintre tineri decid să nu-și continue studiile după absolvirea învățământului gimnazial, arată datele Biroului Național de Statistică. Alți 45% își continuă studiile în licee, 27% aleg învățământul profesional tehnic post-secundar, iar 16% optează pentru învățământul profesional tehnic secundar, transmite IPN.
Aceleași date arată că numărul instituțiilor de învățământ primar și secundar general este în descreștere: de la 1255 de instituții în anul școlar 2019-2020, la 1201 – în 2023-2024.334,4 mii de elevi își făceau studiile în aceste instituții în anul de studii 2023-2024, cifra fiind în descreștere față de anul precedent, când erau 336,7 mii de elevi.În anul școlar 2023-2024 instituțiile erau frecventate de 9,1 mii copii cu cerinţe educaţionale speciale, dintre care 94% mergeau la ore în instituții de învățământ general, iar 6% – în instituţii de învăţământ special.
Cel mai mare număr de elevi la un cadru didactic în învățământul primar și secundar general în anul de studii 2023- 2024 este în raioanele Strășeni, Ialoveni, în municipiile Chișinău și Bălți.
Solstițiul de iarnă 2024: Când este cea mai lungă noapte din an
Solstițiul de iarnă este evenimentul cunoscut și drept cea mai scurtă zi din an ori începutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2024, solstițiu de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie. Începând de la această dată și până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea. Evenimentul astronomic cunoscut sub denumirea de solstițiu este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Solstițiu de iarnă mai este denumit, în unele zone ale țării, și „solstițiul hibernal” sau „mijlocul iernii”, scrie digi24.ro.
De ce este cea mai lungă noapte din an de solstițiul de iarnă “Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor”, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Așadar, la data solstițiului de iarnă, 21 decembrie, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. Însă, la momentul amiezii, Soarele urcă de 45° – la numai 21° față de orizont.
Solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie 2024, la ora 11:21 Durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Ce înseamnă solstițiu Cuvântul solstițiu provine din latinescu “solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”. De aici și definiția cuvântului prin “soare nemișcat”. În fiecare an au loc două solstiții: unul în luna iunie, solstițiu de vară care marchează începutul verii astronomice și altul în decembrie, care marchează cea mai lungă zi la nord de Ecuador și cea mai scurtă zi la sud. În momentul în care, în emisfera nordică se produce solstițiul de iarnă, în emisfera sudică se produce solstițiul de vară.
Tradiții și obiceiuri de solstițiul de iarnă
Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga, iar cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român” de Ion Ghinoiu. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile și avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an. Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din anul 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.
Tot mai puțini copii în Moldova: Majoritatea familiilor au un singur copil
Douăzeci și patru de mii de copii s-au născut vii în Republica Moldova în anul 2023. Cifra este mai mică decât în anii de referință precedenți, 2021 și 2019, când s-au născut 29,3 mii și, respectiv, 32,4 mii de copii. Biroul Național de Statistică precizează că raportul de gen este 50,9% băieți la 49,1% fete. Fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei, transmite IPN.
Cei mai mulți copii, la 1000 de locuitori, s-au născut în raioanele Ungheni, Hâncești, Ștefan Vodă și Cantemir. Iar cei mai puțini – în municipiul Chișinău și preponderent în raioanele de nord, Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni.La 1 ianuarie 2024, numărul total al copiilor cu vârsta de 0-17 ani era de peste 508,6 mii.Ponderea copiilor în numărul total al populației constituia 21%.Mortalitatea infantilă la copiii până la 1 an a crescut în 2023 până la 10 decese la 1000 de copii.
În anii de referință precedenți, 2021 și 2019, au fost 8,5 și, respectiv, 8,4 cazuri de deces la 1000 de copii.În același timp, a crescut speranța la viață la naștere, cu aproape 3 ani față de 2021. Cea mai mare speranță la viață o au fetele – 76,4 ani, față de băieți – 67,5 ani.Vârsta medie a mamei la prima naștere este de 25,3 ani. Ponderea femeilor care nasc până la 20 ani s-a redus în 2023 la 5,8%, față de 6% în 2021 și 5,9% în 2019.Potrivit BNS, în 28% dintre gospodării sunt copii, față de 72% unde nu sunt. Majoritatea, sau 48% dintre familii au un singur copii. Doi copii au 37% dintre familii și trei copii doar 15%.9% dintre gospodării sunt gestionate de un părinte, iar 16% dintre gospodării au pe cineva din familie plecat peste hotare
