sat-republica-moldova-600×375

Ursula Von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, împreună cu Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate/Vicepreședintele Comisiei Europene au ajuns la Chișinău pentru a participa la Summitul Comunității Politice Europene, care va avea loc la 1 iunie, scrie tvrmoldova.md.

Astăzi, 31 mai, președintele von der Leyen se va întâlni cu președinta Sandu și ulterior, vor susține o conferință de presă comună la ora 17:00. Mai târziu, Înaltul reprezentant Borrell va inaugura oficial noua misiune de parteneriat a Uniunii Europene în Moldova, împreună cu viceprim-ministrul/ministrul de externe Popescu și ministrul de interne, Ana Revenco. Apoi, în prezența ministrului moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, ÎR Borrell va înmâna oficial echipamentul nou livrat Forțelor Armate ale Republicii Moldova, finanțat în cadrul Instrumentului european pentru pace.

Cei doi oficiali au reiterat sprijinul necondiționat pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Moldova este parte a familiei noastre europene”, a declarat Von der Leyen în cadrul vizitei sale oficiale la Chișinău, în noiembrie 2022. Tot atunci, președintele Comisiei Europene a anunțat că Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un pachet de urgență în valoare de 250 de milioane de euro, pentru achiziția de gaze și compensarea costurilor la energie pentru populație.

De menționat că UE a fost aproape de cetățenii Republicii Moldova și într-o perioadă marcată de crize și incertitudine. Doar în octombrie 2021 – decembrie 2022, UE a oferit suport în valoare de peste 840 de milioane de euro pentru a depăși provocările.

În cadrul vizitei la Chișinău din martie anul trecut, ÎR Borrell a evidențiat sprijinul deplin al UE pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova și pentru sprijinirea reformelor sale. Ulterior, UE a anunțat despre instituirea unei misiuni civile pentru Republica Moldova în vederea protejării securității, a integrității teritoriale și a suveranității țării. Desfășurarea acestei misiuni denotă un nou semnal important de sprijin al UE în circumstanțele actuale.

Recent, membrii legislativului european au adoptat Rezoluția Parlamentului European nr.223/2595 din 19 aprilie 2023 prin care au solicitat Comisiei și Consiliului European să înceapă negocierile cu Republica Moldova privind aderarea la UE până la sfârșitul acestui an, urmare a îndeplinirii celor nouă condiționalități.

Anual, la 31 mai, este marcată Ziua mondială fără tutun, pentru a aborda consecințele grave, provocate de tutun, asupra sănătății populației, mediului înconjurător și securității alimentare la nivel global. De asemenea, este o oportunitate de a susține politicile eficiente de reducere a riscurilor condiționate de consumul de tutun și de a motiva persoanele să renunțe la orice produs care conține tutun, scrie tvrmoldova.md.

Sloganul din acest an al Zilei mondiale fără tutun este „Avem nevoie de alimente, nu de tutun”, în acest fel Organizația Mondială a Sănătății îndemnând guvernele să pună capăt subvențiilor pentru cultivarea tutunului și să susțină trecerea la culturi agricole durabile, pentru a îmbunătăți securitatea alimentară a țărilor. Alegând să cultive alimente în loc de tutun, țările acordă prioritate sănătății, pot conserva ecosistemele și spori securitatea alimentară.

În Republica Moldova, terenurile pentru cultivarea tutunului au fost reduse semnificativ, începând cu anii 90’. Producătorii și procesatorii de tutun au venit însă recent cu inițiativa de subvenționare a ramurii și creșterii volumelor de producere, propunerea fiind luată în considerare de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Asta deși tutunul, începând cu procesele de cultivare, producere și finalizând cu consumul prezintă o povară umană și economică substanțială, fiind asociat cu un risc crescut pentru bolile cardiovasculare, respiratorii, cancer, diabet, la nivel mondial, anual, cauzând opt milioane de decese.

În R. Moldova se estimează că peste 6000 de persoane mor în fiecare an din cauza consumului de tutun, al doilea cel mai răspândit factor de risc determinant pentru bolile netransmisibile (BNT).

Conform Studiului Global privind Fumatul la Adolescenți (GYTS) din 2019 și Studiului național privind factorii de risc ai BNT (STEPS, 2021) trei din 10 adulți, cu vârsta cuprinsă între 18-69 de ani, fumează activ, indicii fiind în creștere, în special în rândul adolescenților, din cauza utilizării produselor noi din tutun – țigarete electronice și produse din tutun încălzit.

Republica Moldova, ca stat – parte a Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului și a Protocolului privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția Cadru, continuă să consolideze cadrul legislativ privind controlul tutunului. Astfel, au fost aprobate noi modificări și completări la cadrul legislativ și normativ, inclusiv regulamentele sanitare privind produsele din tutun şi cele conexe.

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027. Obiectivele Programului derivă din prioritățile Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și se pliază pe cei 4 piloni ai Convenției de la Istanbul: prevenire, protecție, pedepsire și politici integrate. 

Documentul prevede elaborarea și implementarea unor politici cuprinzătoare în domeniul prevenirii şi combaterii violenței, asigurarea unui sistem eficient de justiție, care să permită investigarea cazurilor și atragerea la răspundere a agresorilor, precum și promovarea toleranței zero față de toate formele violenței față de femei și a violenței în familie.

Astfel, acțiunile incluse în Program vor fi orientate spre reducerea tuturor formelor de violență, prin creșterea numărului de cazuri raportate la poliție, cazuri penale intentate, condamnări pentru actele de violență și prevenirea timpurie a acestora. De asemenea, este prevăzută dezvoltarea sistemului de servicii specializate, pentru ca fiecare victimă să primească sprijinul de care are nevoie.

În realizarea angajamentelor respective vor fi implicate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, comunitatea internațională, organizaţiile societăţii civile, precum și mediul academic. Bugetul pentru implementarea Programului este de 19,77 milioane de lei, dintre care 4 milioane de lei (pentru 2023) vor fi alocate din bugetul de stat și 15,77 milioane de lei – din sursele partenerilor de dezvoltare.