Republica Moldova va mai denunța trei acorduri cu CSI

Republica Moldova va mai denunța trei acorduri cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) și unul cu Federația Rusă. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Parlamentului de la Chișinău, pe 6 septembrie, scrie newsmaker.md

Membrii Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană au aprobat, pe 6 septembrie, avizele consultative privind denunțarea a trei acorduri încheiate pe platforma CSI și unul cu Federația Rusă.

Republica Moldova urmează să denunțe Acordul cu privire la cooperarea statelor membre ale CSI în timpul evacuării cetățenilor acestora din țările terțe în cazul producerii situațiilor excepționale, semnat la Moscova, la 12 aprilie 1996.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, denunțarea acordului reiese din lipsa de aplicabilitate și actualitate a acestuia, precum și din necorespunderea cu realitățile”, au relatat reprezentanții Parlamentului.

Un alt document care urmează a fi denunțat este Acordul privind profilaxia stărilor iod deficitare în rândul populației statelor membre ale CSI, încheiat la Minsk, la 31 mai 2001.

Potrivit Ministerului Sănătății, Acordul poartă un caracter declarativ, iar de la data intrării în vigoare a acestui Acord nu au fost raportate măsuri de implementare a acestuia. De asemenea, în marja acestui Acord, țara noastră nu a beneficiat de suport aplicativ și de colaborare pe domeniul profilaxiei stărilor iod deficitare. În Republica Moldova, majoritatea activităților și măsurilor în domeniul profilaxiei stărilor iod deficitare au fost realizate cu suportul specialiștilor din Rețeaua Globală de Iod (IGN) și Biroului Regional European al Organizației Mondiale a Sănătății”, au menționat reprezentanții Parlamentului.

Membrii Comisiei au aprobat și avizul consultativ privind denunțarea Acordului cu privire la colaborarea în domeniul ocrotirii sănătății, încheiat la Minsk, la 26 iunie 1992 cu modificările operate prin Protocolul încheiat la Yalta la 18 septembrie 2003 și prin Protocolul încheiat la Moscova la 25 noiembrie 2005.

Ministerul Sănătății a propus denunțarea documentului deoarece, de la data intrării în vigoare a acestuia, nu au fost raportate măsuri de implementare a prevederilor Acordului. Totodată, prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, țara noastră și-a asumat angajamentul să transpună în cadrul normativ național un șir de Directive UE care vizează domeniul ocrotirii sănătății populației, reducând necesitatea de a acționa în cadrul Acordului CSI”, se arată în declarația Parlamentului.

Tot la ședința Comisiei a fost aprobat avizul consultativ pentru denunțarea Acordului dintre Republica Moldova și Federația Rusă în vederea colaborării Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova și Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse în domeniul activităților informative, din 18 aprilie 1994.

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, denunțarea documentului reiese din existența deficiențelor de cooperare cu partea rusă în realizarea practică a Acordului, motiv din care se consideră oportună încetarea acțiunii acestuia”, au declarat reprezentanții Parlamentului.

Amintim că pe 15 mai 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat despre decizia de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Adunarea interparlamentară a CSI. Potrivit speakerului, retragerea Moldovei din CSI este un prim pas, urmând a fi evaluați și alți pași în acest sens: „CSI este o organizație creată de Rusia. (…) Noi nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, a comunicat Grosu.

Prin urmare, autoritățile au denunțat mai multe acorduri cu CSI, printre acestea Acordul cu privire la colaborarea în domeniul protecției muncii, Acordul cu privire la susținerea și dezvoltarea micului antreprenoriat cu statele membre ale CSI, Acordul privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării, metrologiei și certificării, Acordul de colaborare pentru formarea spațiului unic (comun) educațional în cadrul CSI, dar și Acordul privind barierele tehnice în zona comerțului liber.

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării. 

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus. 

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori. 

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf. 

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern. 

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.

„Nu vă putem angaja”. Ce spune legislația R. Moldova despre angajarea persoanelor cu dizabilități
Articolul anterior
O femeie din Strășeni a căzut într-o fântână plină cu apă, la ora 03:00 noaptea
Articolul următor