Robert Ford, directorul Școlii Internaționale Heritage: „Muncim mult pentru a asigura revenirea fizică la școală în septembrie, cu un plan bine pus la punct”

În al treilea an de activitate în Republica Moldova, Școala Internațională Heritage s-a văzut nevoită să acționeze rapid și hotărât pentru a se asigura că procesul educațional continuă în perioada pandemiei. Adaptabilitatea și comunicarea au fost cele mai importante valori care au ghidat conducerea instituției spre o tranziție lină. Astfel, cu ajutorul echipei bine pregătite de profesori internaționali, Heritage a reușit să-și atingă scopul: nici o zi de studii nu a fost pierdută, iar elevii și profesorii chiar au găsit avantaje în această situație nouă.

separator

Bazându-se pe cercetări științifice și pe o documentare minuțioasă, școala deja se pregătește pentru ca elevii să poată reveni în clase de la 1 septembrie 2020. Despre toate acestea am discutat cu Robert Ford, educator global și directorul Școlii Internaționale Heritage.

– Care a fost răspunsul Școlii Internaționale Heritage la pandemie? Am auzit că elevii voștri nu au ratat nici măcar o zi de școală, este adevărat?

– Este adevărat. Sunt atât de mândru de reacția întregii noastre comunități în acest sens. Nimeni nu s-ar fi putut pregăti pentru asta, nicio organizație nu a fost vreodată pusă în situația de a nu funcționa timp de câteva luni pline de incertitudine. Cred că acest fapt demonstrează angajamentul școlii de a oferi în continuare educația de calitate pe care am avut-o mereu și de a pune elevii în centrul fiecărei decizii luate. Așadar, când am văzut ce se întâmplă, la sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie, am trecut rapid la un Plan de Învățare la Distanță (DLP). Pentru asta aveam deja capacitățile, dispuneam de o platformă digitală în școală.

Starea de bine și sănătatea mintală ale tuturor, dar în special ale elevilor, erau foarte importante. În același timp, am toată admirația pentru echipa remarcabilă de profesori și echipa de suport de la Heritage, pentru viziunea, disponibilitatea și abilitățile de care au dat dovadă. Nimeni nu a vrut să lase situația să evolueze de la sine. Să nu facem nimic nu a fost o opțiune pentru noi.

– Am putea explora un pic mai mult Planul de Învățare la Distanță (DLP) al Heritage?

– Am avut două zile la dispoziție pentru a elabora DLP și nici acum nu-mi vine să cred că am reușit să o facem într-o perioadă atât de scurtă. Platforma pe care am ales-o fost Google Classroom, oricum o foloseam deja în școală. Profesorii noștri au fost instruiți să o utilizeze, iar procesul continuă și acum.

Organizăm câte o ședință de predare și învățare în fiecare miercuri dimineața pentru toți profesorii noștri, unde discutăm diverse subiecte. După cum se vede, ei se adaptează cu ușurință la situații excepționale și cred că adaptabilitatea este foarte importantă. Am lucrat foarte mult și cu elevii, și ei erau cu adevărat dornici să continue studiile. Așa că toată lumea a pus umărul.

Știu că în unele școli din întreaga lume s-a recurs la învățarea asincronică, un fel de teme pe acasă la pachet, dar știam că pentru noi asta nu va funcționa. Elevii noștri aveau nevoie de programe zilnice în procesul de studiu. Fiicele mele au învățat conform DLP, deci știu cât de valoros este acest lucru din punctul de vedere al părinților.

Astfel, în fiecare zi de luni salutam elevii din școală, printr-o înregistrare video, le spuneam „bună dimineața” și le uram o săptămână frumoasă, ca parte a rolului meu de director. Mi-e dor să mă întâlnesc fizic cu copiii. Învăț și eu multe în acest proces. Am organizat ultimul sunet online, a fost un eveniment cu adevărat important pentru membrii comunității – reprezintă încheierea unei etape importante. Evenimentul s-a desfășurat online timp de aproximativ trei ore și am avut parte de muzică deosebită, discursuri și, la sfârșit, copiii chiar au sunat din clopoțele simultan în fața ecranelor, aflându-se în casele lor.

Am explicat totul părinților. Pentru noi o strategie bună este 10% strategie și 90% comunicare. Știam că menținerea unei comunități unite este esențială. Adică, avem trei limbi de comunicare (engleză, română și rusă) și 20 de naționalități, iar menținerea conexiunii cu toți a fost cu adevărat importantă.

– Ministrul Educației, Culturii și Cercetării a propus mai multe scenarii pentru revenirea la școală anul viitor. Care sunt planurile Școlii Heritage pentru următorul an școlar? La ce trebuie să se aștepte părinții și elevii?

– Lucrăm în această direcție încă din luna mai, înainte ca școlile să se închidă, pentru că vrem să oferim certitudine comunității noastre. În tot acest timp am văzut cum societatea a reînceput să funcționeze și nu putem rămâne în inerție pentru totdeauna, nu putem sta atrofiați în casă.

Lumea funcționează deja în condiții de carantină, aeroporturile operează cu măsuri de distanțare fizică, spălare frecventă a mâinilor și purtarea măștilor. Asta se vede în supermarketurile noastre, în autobuze, deci nu cred că este un exercițiu complicat de imaginație să ne dăm seama cum ar arăta o școală la întoarcerea elevilor. Prin urmare, la sfârșitul lunii iunie am împărtășit ministerului propunerile noastre privind modul în care ne-am putea întoarce fizic în școală. Am discutat planul și în comunitatea noastră, desigur. Credem că ne putem întoarce complet și în siguranță la școală la 1 septembrie, pentru a-i readuce pe toți elevii noștri în sălile de clasă.

Ținem cont de recomandările OMS (Organizația Mondială a Sănătății), care a pus la dispoziție sfaturi foarte bune pentru școlile din întreaga lume. Acum lucrăm din greu pentru a ne asigura că ne vom întoarce în septembrie cu un plan pregătit.

Pregătim webinare și videoclipuri. De exemplu, profesorii noștri lucrează acum în școală cu o cameră de filmat, pentru a le arăta copiilor: pe aici intrați, aici vă spălați pe mâini, nu aduceți multe obiecte la școală, pentru că asta ar însemna mai multe lucruri care trebuie dezinfectate și ne dorim să reducem riscurile de transmisie. Vom verifica și temperatura. Dacă există simptome, dispunem de o zonă de izolare lângă cabinetul medical, care are o intrare separată și o baie, astfel încât să putem izola elevii sau adulții cât mai curând posibil. Încercăm să ne gândim la toate aspectele care trebuie luate în calcul.

În centrul tuturor acestor lucruri se află încrederea și siguranța familiilor, care sunt cu adevărat importante pentru noi.

– Cum credeți că evenimentele curente și deciziile luate acum vor influența elevii pe termen scurt, dar și pentru următorii 20 de ani?

– Cred că elevii noștri sunt cetățeni globali, ei avansează și fac parte dintr-o lume interconectată. COVID-19 a demonstrat că nu există frontiere naționale: bogați, săraci, europeni, asiatici, americani – ne afectează pe toți. Umanitatea și soluțiile pe care le găsim acum împreună sunt ceea ce trebuie să prețuim pentru a prospera în viitor. Din acest punct de vedere, cred că această criză a avut și efecte pozitive.

Ca școală orientată spre exterior, știm că elevii noștri vor fi mobili, vor lucra, vor studia, vor călători, vor avea prieteni, vor avea tot felul de oportunități și idei. Lumea nu se poate întoarce vreodată la societățile închise. Și chiar dacă această criză ne-a făcut să ne izolăm, de fapt, ne-a făcut mai interconectați.

– Heritage este singura Școală Cambridge din Moldova. Ați putea explica ce înseamnă asta și de ce este important?

– Când a fost înființată, Școala Internațională Heritage și-a dorit intenționat să aibă acest curriculum internațional ca o parte intrinsecă a educației. Cambridge International Assessment este utilizat de aproximativ 30% din școlile internaționale din întreaga lume și se bazează pe modelul britanic al certificărilor GCSE (General Certificate of Secondary Education), IGCSE (International General Certificate of Secondary Education) la 16 ani și A-Level la 18 ani – aceste calificări sunt ca diplomele, inclusiv de bacalaureat, care permit accesul la universitate. Sunt recunoscute de orice universitate, în orice țară, în special universitățile de top ale lumii, cum ar fi Oxford, Cambridge. Motivul pentru care Heritage a ales acest curriculum internațional este că oferă mai multe tipuri de abilități fundamentale, calificări și cunoștințe. Acest program abordează educația dintr-o perspectivă globală, nu una abstractă; presupune învățare în timp real, legată de cazuri din lumea reală.

Heritage este o școală inovatoare. Vrea să facă ceva foarte diferit de educația tradițională, să ofere o alternativă, care se bazează pe standardele internaționale globale. Am fost vizitați de mai mulți reprezentanți ai universităților europene, britanice și americane care vin să discute cu elevii noștri. Pentru noi acesta nu este un lucru abstract, îi susținem pe elevi în mod real să facă următorul pas în viitorul lor.

– Heritage are un angajament foarte puternic față de limba engleză, precum și pentru multiculturalitate. Cum funcționează asta într-o țară ca Moldova?

– A avea limba engleză în școala noastră ca lingua franca permite studenților să aibă o deschidere mai mare și acces global, comparativ cu o școală obișnuită. Directorul este englez, avem și americani, un australian, oameni din India, din Canada – sunt profesori din întreaga lume și este foarte important. Toate acestea ajută la crearea unei perspective globale și la crearea posibilității de a afla istorii diferite și a înțelege abordări diferite.

Avem multe proiecte, de la eTwinning la British Council, la American House, la Global School Alliance. Pentru noi este firesc să avem parteneriate și rețele în întreaga lume. Programul nostru este diferit, abordarea noastră de învățare este diferită. Vedem învățarea într-un mod foarte distinct.

Noi învățăm despre frumoasele tradiții moldovenești, românești, rusești, americane. Este o atmosferă atât de minunată! Acesta este motivul pentru care eu întotdeauna am lucrat în învățământul internațional – mi-a permis să mă gândesc la propria mea identitate. Într-un fel, sunt galez, englez, britanic și european. Dar, în același timp, după cum vedeți, sunt cu adevărat mândru de țara mea adoptivă, Moldova.

– Deci, ce ar trebui să facă în continuare părinții și elevii interesați de studii la Școala Internațională Heritage?

– Suntem foarte prezenți pe rețelele de socializare. Vedeți ceea ce facem, suntem pe Facebook, Twitter, Instagram și pe site-ul școlii, acolo găsiți și toate contactele noastre.

Chiar și în această perioadă putem discuta. Am vorbit de-a lungul acestei veri cu familii care doresc să ni se alăture, de la familii internaționale la familii locale, care sunt interesate de siguranța, valorile și misiunea pe care Heritage le poate oferi. Școala funcționează în fiecare zi, nu este niciodată închisă. Suntem mereu disponibili și putem aranja să vorbim cu cei curioși. Cei care sunt în Moldova pot vizita școala, respectând toate normele de distanțare și de siguranță. Așa cum spuneam mai devreme, adaptabilitatea a fost esențială pentru noi, așa că am creat și modalități sigure și confortabile pentru ca oamenii să afle mai multe despre noi online. Am creat prima „Zi a ușilor deschise” virtuală, dar și un Tur Virtual în format de 360 ​​de grade, înregistrat la sfârșitul lunii mai, pentru a prezenta campusul tuturor celor interesați.

– Știu că toată lumea trăiește cu multă incertitudine privind ceea ce urmează dar cum vedeți dumneavoastră viitorul Școlii Internaționale Heritage?

– Pentru Școala Internațională Heritage viitorul începe aici, viitorul deja se întâmplă, aceasta este realitatea. Aștept cu nerăbdare să mă întorc în Moldova, a doua mea casă, și să încep noul an școlar. Nu-mi vine să cred că este doar al patrulea an al Heritage. Este o perioadă în care dezvoltăm liceul nostru, dezvoltăm în continuare curriculumul nostru de la Cambridge și identificăm tot mai multe oportunități de dezvoltare a cetățenilor globali și a liderismului printre elevi. Avem un angajament puternic să transformăm elevii noștri în lideri buni și membri responsabili ai societății și comunităților noastre.

Școala este într-o continuă evoluție, suntem foarte mulțumiți de creșterea numărului de elevi. Oamenii vor să vină la Heritage și acest lucru ne bucură. Avem niște profesori incredibili, care vin la noi din întreaga lume și acesta este un privilegiu incontestabil. Aștept cu nerăbdare să îi readucem pe copii la școală și să mergem mai departe. Îmi amintesc de un proverb chinezesc: „Dacă vă faceți planuri pentru un an înainte, plantați orez, dar dacă planificați pentru 100 de ani, educați copiii” și cred că acesta este punctul unde Moldova și Heritage se întâlnesc.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală. 

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Neam străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul. 

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.

Ministru în vârstă de 53 de ani, mort din cauza coronavirusului
Articolul anterior
Un tânăr de 18 ani a fost găsit fără suflare într-o celulă din penitenciarul 13
Articolul următor