Robotul ION, acuzat de ”furt” la nici două zile după ce a început ”să lucreze” pentru Guvernul român. Cum a fost prins

03/03/2023

News

ION, primul consilier guvernamental cu Inteligenţă Artificială, şi-a început jobul de la Guvernul român cu stângul. Este deja acuzat că… fură de la alţii. Robotul Guvernului este tras de urechi chiar de cea mai digitalizată comună din toată ţara. Aruncând o privire peste clipul său de prezentare, Primăria Ciugud a descoperit că una dintre imaginile folosite aparţine, de fapt, şcolii din comună şi a fost preluată fără sursă. Lui ION i-a fost aşadar recomandat să înveţe mai bine legislaţia României, scrie observatornews.ro.

Guvernul de la București nu a oferit încă o reacţie în acest sens, însă echipa care l-a creat susţine că apreciază inovaţia şi susţine că a fost inspirată de un reportaj realizat de televiziuna publică la respectiva şcoală din comună.

Cei de la televiziunea publică din țara vecină au fost amabili şi au ajutat cu respectivele materiale video, altfel imaginea cu fetiţa care poartă ochelari de realitate virtuală a fost deja retrasă din clipul de prezentare, iar echipa creatorilor lui ION își cere scuze pentru situaţia creată.

De altfel, reprezentanţii Primăriei l-au invitat pe ION la şcoala transformată digital, iar echipa susţine că va ajunge acolo în perioada următoare.

Mesajul primăriei Ciugud pentru robotul ION: ”Nu fura munca altora!”

Scrisoare către NOI suntem ION, consilierul guvernamental AI (inteligență artificială) al premierului Nicolae Ionel Ciucă:

”Dragă ION,

Ne bucurăm că ai prins viață și sperăm din tot sufletul că nu vei sfârși sufocat în hățișul birocratic românesc, într-un dosar cu șină sau într-un teanc de hârtii. Nu vrem nici să te găsim „aruncat” într-un sertar, așa cum se întâmplă cu multe proiecte inovative din zona publică. Așa că îți dorim, de la început, mult succes pentru că vei avea nevoie. Nădăjduim că nu te-au speriat, în primele zile de viață, înjurăturile românilor. Să știi că acestea fac parte din viața cotidiană: înjură când sunt nevoiți să alerge între ghișeele instituțiilor statului, înjură când primesc răspunsuri întârziate sau când nu primesc deloc, înjură când puținele platforme electronice se blochează, înjură când copia xerox și dosarul cu șină sunt atât de iubite în instituțiile statului sau înjură când au de plătit numeroasele taxe, care le sunt impuse.

Despre noi (#Ciugud) îți spunem că suntem o comunitate mică, dar cu visuri mari. Noi încă mai credem în România lui „se poate”, în care cetățeanul este ascultat, respectat și este pe primul loc, în fiecare decizie. Așa că ne-am hotărât să îți oferim câteva teme de reflecție, dragă Ion, pe care să le procesezi și, apoi, să le transmiți domnului prim-ministru. Sunt dorințe care te privesc direct (pentru că țin de digitalizare ) și care pot schimba în bine România. Sunt 10 principii simple, un decalog al transformării digitale:

1. Vrem o Românie smart! România smart poate începe doar cu o strategie coerentă privind reforma serviciilor publice prin digitalizarea și eficientizarea activității. Pandemia ne-a deschis tuturor apetitul de a fi smart, PNRR ne-a oferi foarte multe fonduri, însă nu prea înțelegem cum se poate face această transformare digitală, dar mai ales cu ce provocări și costuri vine. Piața este inundată de oferte „smart”, iar acest lucru va duce cu siguranță la o digitalizare pestriță în primării și în instituțiile publice. Multe soluții digitale nu vor funcționa cum trebuie, altele vor fi inutile pentru nevoile reale ale unor instituții, iar în multe cazuri vor genera costuri de mentenanță greu de suportat, mai ales de o instituție mică. Digitalizarea pestriță, fără standarde impuse aplicațiilor adoptate, va duce, în viitor, la imposibilitatea de a interconecta bazele de date ale instituțiilor publice.

Nu mai vorbim de faptul că, în multe cazuri, soluțiile digitale vor rămâne „ca bibelourile în vitrină”, pentru că transformarea smart nu va implica și pregătirea funcționarilor, dar și educarea cetățenilor, astfel încât să fie încurajați să le folosească. Ce avem nevoie pentru o Românie smart? Trei lucruri: strategie națională coerentă, standarde de calitate și de interconectare pentru digitalizarea serviciilor publice și, în al treilea rând, de șefi de instituții și de funcționari deschiși spre nou.

2. Vrem servicii publice smart, interconectate și prietenoase! Orice român își dorește servicii publice cât mai prietenoase, dar mai ales să nu mai consume timp și nervi plimbându-se între ghișeele instituțiilor publice. La Ciugud, noi credem că normalitatea înseamnă să desființăm barierele dintre funcționari și cetățeni, iar serviciile publice să fie cât mai moderne și cât mai accesibile. Anul trecut, am devenit „o primărie fără casierie”, am desființat casieria fizică a instituției și încasăm toate taxele și impozitele locale doar electronic. Astfel, am eficientizat actul administrativ și am încercat să ne apropiem mai mult de cetățean. Înainte de asta, am implementat însă patru soluții electronice de plată: stații electronice în satele comunei, platforma cetățeanului, aplicație pentru telefonul mobil și ghișeul.ro. Apoi i-am învățat și i-am obișnuit pe cetățeni să folosească aceste soluții electronice.

3. Vrem o Românie fără hârtie! Ne dorim o zonă publică în care accesul să nu mai fie pus atât de mult pe dosarul cu șină și pe purtarea hârtiilor între ghișee/ instituții. Acest lucru se poate face doar prin interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice. Iată de ce, dragă Ion, transformarea digitală prin care trece acum zona publică din România trebuia construită pe fundamentul unei strategii coerente și cu standarde de calitate și interconectare pentru soluțiile smart implementate. În lipsa acestora, vom fi cu toții smart, dar nu vom reuși să eliminăm plimbarea cetățeanului între ghișee interconectând bazele de date.

În 2018, ne-am propus să devenim „O primărie fără hârtii” și în acești ani am reușit să debirocratizăm activitatea administrației publice și am renunțat la majoritatea documentelor pe hârtie. Am vrea mai mult, dar statul nu ne lasă printr-o legislație obtuză și neadaptată la evoluția digitală.

4. Vrem legislație smart, care să ne ajute, nu să ne încurce! Marea piedică în calea transformării digitale a României este legislația. În zona publică, există un adevărat haos legislativ cu norme interpretabile sau necorelate la realitățile evoluției digitale. Spre exemplu, România nu are încă o lege a arhivelor digitale, care să completeze actuala legislație privind păstrarea arhivelor instituțiilor publice și care să asigure un cadru legislativ și tehnic pentru păstrarea în siguranță a datelor generate electronic.

5. Vrem funcționari smart! Transformare digitală a instituțiilor publice din România poate fi făcută doar prin oameni, deschiși la minte și bine pregătiți. Astfel, este nevoie de conturarea unor programe serioase de pregătire continuă a funcționarilor publici, astfel încât să înțeleagă digitalizarea și să poată lucra rapid și bine cu soluțiile digitale pe care le vor avea la îndemână. Funcționarul trebuie să înțeleagă că digitalizarea înseamnă să reacționeze cu celeritate la solicitările cetățeanului și să fie mereu în contact cu el. Cererea electronică nu mai poate fi îngropată într-un teanc de hârtii și uitată acolo. Schimbările comportamentale ale funcționarului din zona publică trebuie să se producă în același timp cu transformarea digitală.

6. Vrem cetățeni smart! Strategia digitală a României trebuie să cuprindă politici publice axate spre educarea cetățenilor pentru a folosi cât mai mult soluțiile digitale. Fără să pui cetățeanul în centrul tuturor măsurilor de transformare digitală a României nu vei reuși să faci nimic. Cetățeanul trebui învățat să folosească soluțiile digitale corect, să se protejeze de vulnerabilitățile din mediul on-line, dar mai ales să înțeleagă utilitatea digitalizării.

7. Vrem o educație smart! În 2019, la Ciugud, am deschis prima școală smart din mediul rural din România. Mulți au crezut că este o „fiță” sau că suntem nebuni dacă credem că putem înlocui creta și buretele cu tabla digitală. Am început să strigăm cât ne țin plămânii că „nu lăsăm să moară școala de la țară”. Între timp, ni s-au alăturat și alți „nebuni frumoși”, care au dezvoltat școli model în comunitățile lor, unele chiar în sate sărace, cu copii din familii vulnerabile. Pandemia ne-a demonstrat că viitorul educației este școala smart, iar pasul spre aceasta trebuie făcut rapid. La Ciugud, pandemia nu ne-a luat prin surprindere și, mai apoi, după pandemie, am continuat să folosim resursele digitale în predare. La nivel național, școala românească încă își caută busola pentru a ajunge la transformarea digitală a educației.

Pentru o Românie cu adevărat educată avem nevoie de o strategie privind digitalizarea educației, în care să se reformeze metodele de predare, programa școlară și metodele de evaluarea a elevilor și a dascălilor. Europa deja privește spre viitorul pieței muncii, în care competențele digitale vor fi prezente în majoritatea meseriilor. În același timp, specialiștii educaționali vorbesc despre analfabetismul digital (te naști cu aptitudini digitale, dar nu reușești, prin pregătirea educațională, să le transformi în competențe). Și nu ne dorim să ajungem campionii Europei și la acest tip de analfabetism…

8. Vrem o transparență smart! O Românie smart înseamnă instituții publice care folosesc digitalizarea și pentru a deveni cât mai transparente pentru cetățeni. Cetățeanul trebuie să aibă acces la informații publice deschise privind modul în care s-au luat deciziile care îl privesc sau privind modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparența decizională trebuie să fie reală și să se manifeste ca un fapt normal, nu doar în urma solicitării cetățenilor și societății civile.

9. Vrem politici publice smart! România are nevoie de politici publice inteligente, bazate pe studii și analize amănunțite privind problemele comunităților locale. Ne-am săturat de politici publice întocmite pe genunchi fără o consultare reală a cetățenilor. Evoluția digitalizări ne permite să facem mai ușor aceste consultări și ne oferă o cantitate mult mai mare de date digitalizate care să ne ajute la realizarea studiilor/ analizelor. Astfel, avem nevoie de o platforma națională a tuturor datelor colectate din zona publică și care pot sta la baza fundamentării unor politici publice locale, regionale sau naționale. Cel mai mult, România mai are nevoie de coerență și predictibilitate în proiectarea strategică, în politici publice, în politica fiscală și în legislație.

10. Vrem un viitor smart pentru satul românesc! Dragă Ion, satul românesc se stinge, iar acest lucru este demonstrat de datele recente de la recensământ. În fiecare an, sate întregi din România rămân fără locuitori. Conceptul „smart village”, pe care îl promovăm de circa 5 ani, presupune transformarea digitală a administrației publice din zona rurală, astfel încât să fie mai eficientă și mai aproape de cetățean, reducerea costurilor administrative și creșterea calității vieții cetățenilor prin implementarea unor noi tehnologii, educație digitală, folosirea unor soluțiilor inovative în agricultură, etc. Statul nu prea are multe pârghii pentru a atrage tinerii la sat, însă poate să înceapă prin a le oferi niște servicii publice moderne și un nivel de trai european.

Dragă Ion, în încheiere îți spunem că îți vei da cu noi primul test de utilitate. Astfel, îți lansăm provocarea de a vorbi pe bune despre transformarea digitală a satelor României. Nu într-un birou fistichiu din Palatul Victoria, ci la firul ierbii, în Ciugud. Și cum orice consilier are acces la agenda șefului său, te provocăm să incluzi în programul domnului premier Nicolae Ciucă o vizită la Ciugud. Suntem siguri că nu îl vei lăsa să uite de această invitație, așa cum au uitat mulți alți demnitari, care ne-au promis că ne vor vizita. Noi avem temele pregătite! Tu ești pregătit?

‼️P.S. Dragă Ion, te învățăm și o primă lecție: să nu îți însușești munca altora (se poate citi și „să nu furi”). Aruncând o privire peste filmul tău de prezentare, am descoperit că una dintre imaginile folosite ne aparține. Fetița din imaginea de la minutul 0:27 (a se vedea fotografia) a fost eleva noastră, iar imaginea este preluată, fără să ne ceri aprobarea, dintr-un film mai vechi al școlii noastre. Așa că, dragă Ion, înainte de toate, îți recomandăm să înveți bine legislația românească și Regulamentul GDPR, astfel încât să nu fii acuzat că îți însușești pe nedrept munca altora. Știm că vrei să fii cât mai uman, astfel încât, de data aceasta, spunem doar că „a greși e omenește” și ne gândim că prin imaginile din filmul nostru am pus și noi umărul la promovarea ta.”

Lacăte pe la porți și gospodării fără stăpân! Recensământul dezvăluie o situație tristă a satelor din R. Moldova

Lacăte la porţi şi case fără stăpân. E tabloul pe care-l găsesc, în această perioadă, recenzorii care numără populaţia din satele Republicii Moldova. Migrarea masivă din ultimii ani o observăm chiar şi în localităţi care au propriile primării, iar satele mai mici ajung să aibă chiar şi câteva zeci de locuitori, scrie tvrmoldova.md.

Elena Damaschin este recenzor în satul Călimăneşti din raionul Nisporeni. Născută aici, ştie practic fiecare gospodărie şi consătean.

ELENA DAMASCHIN, recenzor, satul Călimăneşti: Harta îmi arată că aici există o gospodărie, însă nu am găsit pe nimeni acasă. A fost o bunicuţă, dar a decedat cu câţiva ani în urmă şi în acest moment aici nu locuieşte nimeni. În următoarea casă la fel, nu este nimeni… dar oricum, vin copiii, duc cont că e casa părintească şi au grijă să nu se demoleze.

În jur de 530 de locuitori. Atâţia au mai rămas la casele părinteşti. În 2014, aici trăiau peste 800 de oameni. Iar recensământul din 2004 arată că în sat locuiau mai bine de 1000 de persoane.

„S-au împuţinat… într-adevăr s-au împuţinat. În mahalaua asta, erau vreo 47 de copii… dar dintre ei, cei care erau când erau şi fetele mele, poate au rămas vreo patru-cinci. Nivelul de trai eu aş zice că e bun. Dacă munceşti, ai, nu munceşti – nu ai. Dumnezeu îţi dă, dar în pod nu-ţi pune.”

Într-o situaţie similară sunt şi alte localităţi din raion. Deşi au propriile primării, ceea ce ar însemna o populaţie de cel puţin 1500 de oameni, cum ar fi în satele Bărboieni şi Vînători, acum zece ani, aici erau sub 1000 de persoane.

SATE CU MAI PUŢIN DE 1000 DE OAMENI, CONFORM RPL 2014 Bărboieni 815 Călimănești 819 Vînători 919 Bolțun 936

În satele mai mici e şi mai multă linişte.

LILIA CIBOTARU, recenzor, comuna Şişcani: Ne aflăm în satul Drojdieni, din raionul Nisporeni, pe o stradă unde din numărul total de locuinţe, mai puţin de jumătate sunt locuite. Ca să fac o comparaţie cu recensământul precedent, din 2014, atunci toate casele erau locuite.

Deşi harta îi arată că va avea de recenzat în jur de 150 de gospodării în satul Drojdieni din comuna Şişcani, Lilia Cibotaru spune că a găsit unele străzi altfel decât acum zece ani.

LILIA CIBOTARU, recenzor, comuna Şişcani: În majoritatea caselor, cel puţin o persoană este plecată peste hotare, dar sunt şi multe locuinţe care au devenit sezoniere. Persoanele sunt duse peste hotare.

Chiar şi unii bătrâni se gândesc să se mute din sat.

„Peste hotare poate nu, dar la fecior, la Chişinău, da. Cine să te ajute?! Căci sunt plecaţi nu 50%, dar 80%, nu găseşti pe nimeni, nici pe drum, nici… nimic. Sunt vreo câteva case aici unde nu e nimeni. Unde un pic buruianul e crescut în grădină, gata, asta e casă părăsită.Foarte greu pentru cei care au investit la stat. Dar drumurile iată am pus eu bani pentru toată mahalaua şi care ne-a dat şi care nu ne-a dat.

„Vreo câţiva bătrâni am rămas aici. Dacă ne mai ducem şi noi, păi… Sunt case care nu sunt locuite, dar totuşi vin copiii. Ca şi copiii mei. Cât eu voi fi în viaţă, ei o să vină la casa asta. Şi mai apoi cred că tot. – De câte ori vă vizitează? – Care şi cum… Am care… şi mai mult de doi ani nu m-a vizitat.”

„Schimbări sunt, pentru că au migrat mulţi, mulţi au plecat peste hotare. Şi acum sunt foarte puţini, mai mult oameni în vârstă. Oamenii pleacă peste hotare şi vin şi investesc pentru ca să îmbunătăţească nivelul de trai.”

Până acum au fost recenzate peste 400 de mii de persoane şi 290 de mii de locuinţe. Numărul exact al locuitorilor din Republica Moldova va fi cunoscut şi făcut public în decembrie 2025.

Doliu în familia Snegur: Fiul primului președinte al R. Moldova a decedat, la jumătate de an după tatăl său

Vitalie Snegur, fiul primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a decedat pe 15 aprilie. Anunțul a fost făcut de către Episcopia de Ungheni și Nisporeni, care a venit cu un mesaj de condoleanțe, scrie unimedia.info.

„Mult Stimată Doamnă Natalia și întreaga familiei îndoliată Snegur,

Cu multă durere sufletească, am aflat vestea tristă a trecerii din viața aceasta a fratelui Dvs., robul lui Dumnezeu, Vitalie Snegur.

În aceste momente de profundă tristeţe omenească, Vă aducem sincere condoleanţe, dar și îndemn de nădejde la Domnul nostru Iisus Hristos.

În Iisus Hristos nu există o viața până la moarte și o viață după moarte, ci o singură viață, care-i unică: de la naștere în veșnicie. Cei morți cu trupul, prin faptele bune și rugăciunea Bisericii, continuă să trăiască și în Cer prin Duhul Sfânt Dătătorul de Viață. Nădejdea Învierii este cea care trebuie să Vă potolească tristețea și să Vă stăpânească durerea.

Cunoaștem că fratele Dvs, Vitalie, a fost un creștin adevărat, plin de credință și nădejde în Dumnezeu, lucrând faptele mântuitoare.

Nu putem da uitării nici râvna sa față de sfintele slujbe, întrucât mereu era prezent alături de părinți, Mircea-Mihail și Georgeta-Eugenia, la sfintele slujbe la Mănăstirea Hîncu, unde întreaga familie Snegur sunteți cei mai mari ctitori de după redeschiderea acestei vetre monahale.

Menționăm și faptul că ne-a impresionat dragostea frățească a Dvs, care ați manifestat-o față de Dnl Vitalie, chiar până în ultimile zile ale vieții lui, când, fiind chinuit de boală, în nenumărate rânduri ați îngrijit de el exemplar.

Vă asigurăm că îl vom pomeni la Sfântul Altar în sfintele rugăciuni pe robul lui Dumnezeu Vitalie, rugându-l pe Milostivul Dumnezeu să-i așeze sufletul în Împărăția Cerească.

Avem și nădejdea că Domnul nostru Iisus Hristos îi va dărui iertare de păcate și mântuire sufletească, primindu-l în bucuria cea nesfârșită a raiului.

Veşnică fie-i lui pomenirea”, se arată în mesaj.

Mircea Snegur s-a stins din viață la vârsta de 83 de ani, pe 13 septembrie 2023.

Protest uriaș în Georgia! 20.000 de manifestanți au ieșit în stradă după primul vot asupra unei legi privind „influența străină”: „Un pas spre Rusia”

Aproximativ 20.000 de persoane au manifestat miercuri în Georgia împotriva votului în prima lectură a unui proiect de lege privind „influența străină”, comparat cu o lege represivă rusă privind „agenții străini” și considerat un obstacol în calea ambițiilor europene ale țării din Caucaz, potrivit AFP citat de hotnews.ro.

Proiectul de lege, care a fost subiectul unor mitinguri masive de la începutul săptămânii, tocmai a trecut un obstacol legislativ major, primind sprijinul deputaților din partidul de guvernământ ”Visul georgian”, în cadrul unui vot boicotat de opoziție.

Se așteaptă să urmeze alte două lecturi, un proces care ar putea dura săptămâni, mai ales că președinta georgiană Salome Zurabișvili, care este pro-europeană și în conflict cu guvernul, ar putea apoi să se opună prin veto proiectului de lege.

Cu toate acestea, deputații apropiați de guvern au o majoritate suficientă pentru a o depăși.

Potrivit criticilor săi, această legislație este represivă și ar putea amenința apropierea Georgiei, o fostă republică sovietică, de Uniunea Europeană.

În cursul serii, aproximativ 20.000 de persoane s-au adunat în fața parlamentului, blocând principala arteră a capitalei în fața a sute de polițiști, înainte de a mărșălui spre birourile premierului pentru a-i cere să vină să se întâlnească cu ei, a observat un jurnalist AFP.

Participanții au strigat „Nu legii rusești!”, în timp ce au intonat imnul național georgian și Oda bucuriei, unul dintre simbolurile Europei.

Textul a fost comparat cu legislația rusă privind „agenții străinilor”, folosită de Kremlin începând din 2014 pentru a persecuta vocile disidente, ONG-urile și presa independentă.

„Un pas spre Rusia”

„Aceasta este o zi tristă pentru Georgia, deoarece guvernul nostru a făcut încă un pas spre Rusia și s-a îndepărtat de Europa”, a declarat un manifestant, Makvala Naskidashvili.

„Dar mă bucur, de asemenea, să văd o astfel de unitate în rândul tinerilor”, a adăugat bărbatul în vârstă de 88 de ani. Acești tineri „sunt europeni mândri și nu vor lăsa pe nimeni să le strice visul european”.

Mitinguri au avut loc și în alte câteva orașe din țară, inclusiv în al doilea oraș ca mărime, Batumi, potrivit agenției de presă Interpress.

Alte proteste au fost organizate luni și marți. Poliția antirevoltă i-a urmărit pe unii dintre manifestanți pe străzile din jurul parlamentului, brutalizând sau arestând pe unii dintre ei.

Presa georgiană a raportat că jurnaliștii lor au fost, de asemenea, bruscați de poliție.

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, organizațiile care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”, sub sancțiunea unor amenzi.

UE, care a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie, a solicitat renunțarea la text, argumentând că acesta contravine programului de reforme pe care țara trebuie să îl întreprindă pentru a progresa în vederea aderării.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, și comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, au calificat votul de miercuri drept „foarte îngrijorător”.

„O adoptare finală a acestei legislații ar avea consecințe negative” pentru ambițiile europene ale Georgiei, au spus ei, considerând că o astfel de lege „nu este aliniată” cu valorile UE.

Washingtonul și-a exprimat îngrijorări similare.

Transparență

Guvernul georgian insistă asupra faptului că textul vizează doar o mai mare „transparență” în finanțarea organizațiilor.

Premierul Irakli Kobakhidzé, care a inițiat proiectul de lege, a acuzat anumite grupuri ale societății civile că încearcă să implice Georgia în războiul din Ucraina și că doresc să declanșeze o revoluție.

„Înainte, cu demnitate, spre Europa”, a spus el, insistând în același timp că liderii occidentali critică textul fără a aduce argumente.

În ciuda declarațiilor ostile Occidentului, Irakli Kobakhidzé afirmase că aderarea la NATO și la Uniunea Europeană va fi prioritatea sa.

Alegerile parlamentare, văzute ca un test, sunt programate pentru luna octombrie.

La rândul său, președinta Zurabișvili a considerat că măsura contravine „voinței poporului”. „Aceasta este o provocare directă, o strategie rusă de destabilizare”, a declarat ea.

Luni, deputați ai guvernului și ai opoziției s-au luat la harță în timpul unui schimb de opinii asupra textului, provocând o încăierare în hemiciclu.

O primă versiune a acestui proiect de lege a fost abandonată în martie 2023, după manifestații masive care au fost dispersate de poliție.