România a decis să intervină în favoarea Ucrainei la CEDO, în cauza împotriva Rusiei

România a depus, vineri, la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenţie în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse la Curte, la 28 februarie, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe transmis agerpres.ro.

Cauza aflată în stadiu incipient pe rolul CEDO, are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federaţia Rusă în cadrul agresiunii militare desfășurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie, precizează sursa citată. Cererea de intervenţie a României a fost adresată prin intermediul Agentului Guvernamental pentru CEDO. „Această intervenţie a României are loc în cadrul eforturilor ţării noastre de susţinere a Ucrainei, ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, inclusiv prin intermediul instrumentelor de drept internaţional”, se arată în comunicat.

Scopul demersului României, care intervine pentru Ucraina la CEDO

Potrivit MAE, România îşi propune astfel să transmită „un mesaj principial, în spiritul acţiunilor sale de promotor tradiţional al justiţiei internaţionale”. Demersul României de a interveni în această cauză a fost iniţiat la solicitarea părţii ucrainene, transmisă după introducerea de către Ucraina la CEDO a cererii în formă completă, la 23 iunie, urmată de comunicatul CEDO din 28 iunie.

MAE reaminteşte că România şi-a arătat susţinerea pentru Ucraina în domeniul justiţiei internaţionale şi prin iniţierea, la 2 martie 2022, alături de alte state 39 de state, a procedurilor pe rolul Curţii Penale Internaţionale, precum şi prin Declaraţia de Intervenţie în procesul aflat pe rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în dosarul privind „Acuzaţii de genocid în temeiul Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid (Ucraina c. Rusia)”, transmisă la CIJ pe 13 septembrie.

Acordarea permisiunii statelor de a interveni în cauze aflate pe rol, „în interesul unei bune administrări a justiţiei” este o practică bine stabilită la nivelul CEDO. Intervenţia se solicită potrivit unei proceduri specifice şi se acordă de către CEDO, având în vedere că speţele aflate pe rol au o importanţă publică majoră şi că, de cele mai multe ori, impactul deciziilor se extinde dincolo de cazul individual respectiv, explică Ministerul Afacerilor Externe.

În cazul acordării permisiunii de intervenţie, statele interveniente sunt invitate să prezinte intervenţia sub formă de observaţii scrise, în termenul stabilit de instanţă. Conţinutul intervenţiei se va limita la aspecte principiale, cu precădere aspecte ce ţin de admisibilitatea cererii şi de chestiunea complexă a întrepătrunderii drepturilor omului cu dreptul internaţional umanitar, se mai arată în comunicat.

Poliţia a dat Primăria Chişinău în judecată și cere să opreacă manifestaţiile organizate de partidul Şor, în faţa Preşedinţiei şi Parlamentului. Ce motive invocă oamenii legii

Poliţia a dat Primăria Chişinău în judecată și cere să opreacă manifestaţiile organizate de partidul Şor, în faţa Preşedinţiei şi Parlamentului. Se motivează că participanţii încalcă ordinea publică și au fost ănregistrate deja 40 de contravenții. Primăria nu a reacționat la avertizările trimise anterior ți susține că de asigurarea ordinii publice este responsabilă poliţia.

Natalia Gavrilița: Cei care stau în spatele protestelor Partidului Șor și au comis ilegalități trebuie să fie pedepsiți
foto: www.radiochisinau.md

Poliția a anunțat că pe numele manifestanţilor din centrul Chişinăului sunt contravenții pentru nesubordonare, huliganism, ultragierea angajaților forțelor de ordine, încălcarea legislației cu privire la protecția copiilor aflați în situație de risc, blocarea intenționată a carosabilului, limitarea accesului presei și agresarea jurnaliștilor, transmite TVR Moldova.

ANA REVENCO, ministrul Afacerilor Interne: „Toate persoanele care-şi asumă decizia de a protesta, de a-şi arăta în public susţinerea sau nu a unor decizii, este dreptul fiecărui cetăţean. În cazul în care astfel de evenimente sunt autorizate de către alte autorităţi, aceste autorităţi trebuie să intervină pentru a-şi exercita toate atribuţiile necesare pentru ca să trăim în pace, linişte.”

Şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a dat replica unui deputat al Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, care la invitat să discute cu manifestanţiil.

IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: „Eu discut cu protestatarii veritabili, nu cu cei plătiţi de bandiţi. Ăştia care sunt plătiţi, hrăniţi, legănaţi, adăpaţi, numiţi cum vreţi. După asta vine salvarea. În fiecare dimineaţă vine salvarea, îl ia câte unul trudit. Îl duce, probabil, îl dezalcoolizează, îl aduce înapoi. Asta e profanarea noţiunii de protest.” Primăria Chişinău pasează Politiei responsabilitatea privind dezordinea făcută de protestatari.

„Municipiului Chișinău amintește că sistarea sau interzicerea protestului din fața Legislativului și a Președinției nu ține de competența autorităților administrației publice locale. (…) Municipalitatea a organizat mai multe ședințe, cu participarea părților implicate / responsabile, în cadrul cărora a fost adus la cunoștința organizatorilor obligațiIe și responsabilitățile lor, care trebuie să fie în conformitate cu norma legală.”

Poliția Republicii Moldova a anunţat că participanții la protestul din centrul Chisinaului au atacat forțele de ordine cu diferite obiecte, iar atunci când au fost somați, ar fi refuzat să se conformeze.

UE adoptă cel de-al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancţiuni economice şi individuale împotriva Rusiei, ca urmare a anexării ilegale a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, anunță un comunicat postat joi pe site-ul Consiliului UE.

Parlamentul European votează joi proiectul legislativ Garanția pentru Copii  care își propune să ofere educație și îngrijire gratuită, asistență  medicală, accesul la locuințe adecvate pentru copiii din UE - Edupedu.ro

Pachetul de sancţiuni, al 8-lea adoptat de blocul comunitar de la începerea invaziei ruse în Ucraina, include o serie de măsuri menite să crească presiunea asupra guvernului şi economiei ruse, să slăbească capacităţile militare ale Moscovei şi să facă Kremlinul să plătească prețul pentru recenta escaladare, scrie Digi24.

Noul set de sancţiuni introduce în legislaţia UE baza pentru instituirea unui plafon de preţ legat de transportul maritim al petrolului rusesc destinat ţărilor terţe şi a unor restricţii suplimentare privind transportul maritim al ţiţeiului şi al produselor petroliere către ţări terţe. Concret, se va interzice furnizarea de servicii de transport maritim şi furnizarea de asistenţă tehnică, servicii de intermediere sau finanţare sau asistenţă financiară în legătură cu transportul maritim către ţări terţe de ţiţei (începând cu decembrie 2022) sau de produse petroliere (începând din februarie 2023) care provin sau sunt exportate din Rusia. Derogarea bazată pe plafonul de preţ ar permite furnizarea serviciilor de transport şi a celorlalte servicii în cazul în care petrolul sau produsele petroliere sunt achiziţionate la un plafon de preţ prestabilit sau sub acesta.

Noua interdicţie impusă navelor UE de a furniza servicii de transport maritim pentru astfel de produse către ţări terţe se va aplica de la data la care Consiliul va decide în unanimitate să introducă plafonul de preţ. Plafonul de preţ va reduce drastic veniturile pe care Rusia le obţine din petrol după ce războiul său ilegal împotriva Ucrainei a dus la creşterea preţurilor energiei la nivel mondial. Plafonul de preţ aplicat petrolului poate contribui, de asemenea, la stabilizarea preţurilor energiei la nivel mondial.

În ceea ce priveşte comerţul, Uniunea europeană extinde interdicţia de import asupra produselor siderurgice care fie provin din Rusia, fie sunt exportate din Rusia. De asemenea, sunt impuse restricţii suplimentare la import asupra pastei din lemn şi hârtiei, ţigaretelor, materialelor plastice şi produselor cosmetice, precum şi asupra elementelor utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietrele şi metalele preţioase, care, împreună, generează venituri semnificative pentru Rusia.

Vor fi impuse restricţii şi cu privire la vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul unei alte serii de produse utilizate în sectorul aviaţiei.

În plus, a fost extinsă lista produselor restricţionate care pot contribui la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate. Lista va include acum anumite componente electronice, substanţe chimice şi bunuri suplimentare care pot fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura sau alte tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Noul set de sancţiuni include interzicerea vânzării, furnizării, transferului sau exportului de arme de foc pentru uz civil, precum şi de componente esenţiale ale acestora şi de muniţie pentru acestea, de vehicule şi echipamente militare, de echipamente paramilitare şi de piese de schimb.

Noile sancţiuni vizează și persoane şi entităţi care au jucat un rol în organizarea unor „referendumuri” ilegale, reprezentanţi ai sectorului apărării şi personalităţi care răspândesc dezinformarea cu privire la război. De asemenea, Consiliul a decis să extindă criteriile de includere pe listă pe baza cărora pot fi făcute desemnări specifice, pentru a include posibilitatea de a viza persoanele care facilitează eludarea sancţiunilor UE.

Cetăţenii UE au interdicţia de a deţine posturi în cadrul organelor de conducere ale anumitor persoane juridice, entităţi sau organisme ruse deţinute sau controlate de stat.

Sancţiunile mai cuprind inserarea pe lista entităţilor deţinute de stat care fac obiectul interdicţiei privind tranzacţiile a Registrului naval rus, o entitate deţinută de stat în proporţie de 100%, care desfăşoară activităţi legate de clasificarea şi inspecţia, inclusiv în domeniul securităţii, a navelor şi a ambarcaţiunilor înmatriculate în Rusia sau în altă ţară.

Este interzisă total furnizarea de conturi sau servicii de custodie pentru criptoactive cetățenilor ruşi sau persoanelor fizice cu reşedinţa în Rusia, indiferent de valoarea totală a criptoactivelor respective.

De asemenea, Consiliul UE a decis că, începând de joi 6 octombrie, domeniul geografic de aplicare al restricţiilor introduse la 23 februarie, incluzând mai ales interdicţia de import asupra bunurilor din zonele care nu sunt controlate de guvern din oblastele Doneţk şi Lugansk, va fi extins pentru a include şi zonele care nu sunt controlate din oblastele Zaporojie şi Herson.

„Acest nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este o dovadă a hotărârii noastre de a opri maşina de război a lui Putin şi de a răspunde celei mai recente escaladări a acestuia prin referendumuri false şi anexarea ilegală a unor teritorii ucrainene. Astfel lovim şi mai mult economia de război a Rusiei, limitând capacităţile de import/export ale Rusiei, şi suntem pe calea cea mai rapidă pentru a ne elibera de dependenţa energetică de Rusia. Îi vizăm, de asemenea, pe cei responsabili de anexarea ilegală a unor teritorii ucrainene. UE va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, citat de Agepres.

Regiunile ucrainene anexate ilegal apar deja în prognoza meteo din Rusia

În urma anexării ilegale a patru regiuni ucrainene, zonele au început să apară în prognozele meteo ale televiziunilor rusești, relatează g4media.ro, cu referire la Sky News.

Jurnalistul Francis Scarr de la BBC a împărtășit o captură de ecran a unui buletin meteo de la televiziunea de stat a Kremlinului, care include regiunile nou anexate.

Președintele Vladimir Putin a semnat decretele de anexare a patru regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, în timp ce armata rusă se străduia să controleze noul teritoriu.

Documentele care finalizează anexarea au fost publicate pe un site al guvernului rus.

Într-un gest de sfidare, Kremlinul a ținut, de asemenea, ușa deschisă pentru noi acaparări de terenuri în Ucraina.

O delegație a guvernului chinez nu a fost lăsată să intre la sicriul reginei Elisabeta, la Westminster Hall
Articolul anterior
„Un tsunami de foame”. Războiul din Ucraina ar putea ucide milioane de oameni în 82 de țări ale lumii
Articolul următor