Românii care s-au înghesuit la Cluj au ajuns în Germania. Cum au fost primiți?

Înghesuiţi pe aeroport în România, primiţi cu braţele deschise de fermierii din Germania. Românii care s-au înghesuit la Cluj pe aeroport au ajuns în Germania, la muncă. Stau în locuinţe modulare și muncesc în regim de carantină. Totuşi, unii politicieni germani îi văd ca pe o sursă de răspândire a bolii.

separator

Primele grupuri de români au ajuns deja pentru culesul sparanghelului și a altor legume, la Dusseldorf. Pentru că românii au experienţă în acest domeniu, vin de ani de zile în Germania la cules. „Suntem ușurați că Executivul german a deschis această cale. Prin măsura aceasta fermele noastre rămân funcţionale”, spune Joachim Rukwied, de la Asociaţia Fermierilor din Germania.

Companiile de aviaţie dau asigurări că muncitorii români au fost transportaţi în cele mai bune şi sigure condiţii. „Aerul la bord este filtrat foarte des. Avem filtre eficiente. Riscul de a se infecta unii de la alții este mult mai mic decât în cazul altor zboruri”, spune Michael Knitter, reprezentant al unei companii aviatice.

Românilor le-a fost luată temperatura chiar pe aeroport. Au fost conduși direct la autocarele care i-au dus la plantațiile de sparanghel și de căpșuni.

Unii politicieni germani nu văd însă cu ochi buni venirea românilor. O văd ca pe o potenţială sursă de răspândire a COVID-19 într-o ţară lăudată pentru felul în care ţine epidemia sub control. „Vin la noi pentru că au nevoie, pentru că trăiesc în sărăcie, pentru că au mare nevoie de bani. Și oare cine nu semnează că este capabil să muncească, chiar dacă nu este, dar știm cum este omul”, spune Friedrich Ostendorff – parlamentar german din partea Alianței 90/Verzii.

„Sunt zone în România care sunt în carantină, de acolo nu iese nimeni și nici nu călătorește în Germania ca să lucreze în agricultură”, este replica pe care le-o dă fermierul Peter Muss. „Am primit garanții de la partea română. Și aici au loc controale stricte, din zonele carantinate nu iese nimeni”, adaugă fermierul.

Românii vor munci 14 zile în regim de carantină. Vor fi cazaţi separat de alte grupuri de muncitori şi vor munci la distanţă de alţi lucrători. Fermierii au pregătit anul acesta, în mod excepțional, pentru români locuinţe modulare.

„Nu au contact cu alții, trebuie să folosească mănuși, să poarte mască”, dă asigurări fermierul Ulrike Coenen.
Venirea muncitorilor, un subiect dezbătut la televiziunile din Germania

În fiecare an, agricultura germană are nevoie de circa 300.000 de lucrători din Europa de Est, cei mai mulți venind din Polonia, România și Bulgaria. Asta, pentru că nu există forță de muncă internă pentru aceste lucrări de sezon. Unii dintre acești muncitori vin de ani de zile și au experiență, iar fermierii germani îi preferă pentru eficiență. Ei au plătit pentru cursele charter și pentru autocare, au făcut amenajări pentru respectarea carantinei. La rândul lor, sindicatele au spus că vor face controale să vadă dacă muncitorii sunt remunerați corect și au pus la dispoziția lor numere de telefon pentru eventuale plângeri.

40.000 de muncitori sunt așteptați în aprilie și alți 40.000 în luna mai, iar pentru venirea lor au fost deschise granițele printr-un acord la care a ajuns mediul economic cu cel politic, a explicat Robert Schwartz, potrivit digi24.ro.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

Guvernul vrea să naționalizeze obiectivele strategice

Chișinăul pregătește naționalizarea unor obiective strategice. Astăzi, la începutul ședinței de guvern, premierul Dorin Recean a dat indicații ministrei justiției să pregătească, în trei săptămâni, modificarea legislației privind naționalizarea obiectivelor strategice. Recean nu a menționat însă despre ce obiective este vorba, declarația fiind făcută în contextul discuției despre criza energetică, transmite IPN.

„Noi ne facem temele pentru acasă ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj și, în acest context, doamna ministră Veronica Mihailov-Moraru, în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să acționăm în mod special acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate tot așa, prin forță și șantaj. Trebuie să ne recuperăm activele”, a declarat Recean.

Șeful guvernului le-a răspuns în context și unor politicieni, numindu-i „bufoni și speculanți politici ai Kremlinului”, care potrivit lui Recean, încearcă să aducă Guvernul la situația în care să pună pe umerii cetățenilor o „datorie inexistentă” de peste 700 de milioane de dolari.

„Este pentru prima dată când avem politicieni care își învinuiesc propriul stat pentru problemele create din exterior. Această datorie nu există. O fi fost ei cheltuiți pe iahturi, pe vacanțe, dar nu au fost cheltuiți de cetățenii Republicii Moldova. Vreau să le reamintesc acestor bufoni că acum nu este vorba despre politică sau partide. Acum vorbim despre patriotism, despre stat, despre demnitate”, a declarat prim-ministrul.

Concernul rus Gazprom a anunțat că de la 1 ianuarie 2025 reduce la zero cantitatea de gaze pentru Republica Moldova. Compania invocă refuzul părții moldovenești de a-și onora obligațiunile de achitare a datoriilor. Notificarea a fost expediată de Gazprom companiei Moldovagaz. În scrisoarea sa, concernul rus reclamă „neachitarea sistematică a datoriilor” și „abateri esențiale de la prevederile contractuale”.

Alți doi membri ai fostului partid „Sor”, trimiși în judecată pentru finanțarea ilegală a formațiunii

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintei oficiului teritorial Ungheni al Partidului Politic „Șor” și a președintelui oficiului teritorial Soroca al aceluiași partid, pentru complicitate la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, infracțiune prevăzută la art. 181/2 alin. (5) din Codul penal, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022.

Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuiții, în perioada iulie – octombrie 2022, activând în calitate de președinți ai organizației teritoriale Ungheni și Soroca a Partidului Politic „Șor”, au coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceștia au contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.

În asemenea circumstanțe, învinuiții au acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 3,2 milioane de lei în cazul președintei organizației teritoriale Ungheni și aproximativ 9,7 milioane de lei în cazul președintelui organizației teritoriale Soroca. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor președintei organizației Ungheni în valoare de peste 2 milioane de lei și asupra bunurilor președintelui organizației Soroca în valoare de peste 330 000 de lei.

Ambii învinuiți nu și-au recunoscut vinovăția, iar cauzele penale au fost trimise pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani. 

Notă: O persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată până când se dovedește vinovăția printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Președintele Italiei Sergio Mattarella, mesaj emoționant de Paște către conaționali
Articolul anterior
Coronavirus. Franţa introduce permise de călătorie pentru turiştii străini
Articolul următor