Rusia a plănuit o invazie în Belarus. Ambițiile imperiale ale lui Putin nu se rezumă la cucerirea Ucrainei și intervenția în Kazahstan

20/04/2022

News

Federația Rusă a plănuit, în anul 2020, să-și invadeze alt vecin, anume Belarus, arată un document secret publicat de Direcția de Infromații a Ministerului Apărării de la Kiev (GUR-MOU).

Rusia a făcut, în 2020, planul unei invazii în Belarus

Servciciul de informații militare al Ucrainei a reușit să obțină documentul secret care arată ce plănuia președintele rus Vladimir Putin după alegerile din august 2020 din Belarus. Atunci, scrutinul a fost câștigat de președintele în funcție, Alexandr Lukașenko, cu 80% din sufragii, dar au existat acuzații de măsluire a votului și mari proteste de stradă, scrie fanatik.ro.

Documentul, publicat pe Facebook de Direcția de Informaații a Ministerului ucrainean al Apărării, arată pregătirile făcute de Armata 1 de Tancuri a Federației Ruse pentru a invada și ocupa teritoriul Republicii Belarus.

„După falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus, Forțele Armate ale Federației Ruse au realizat un plan de invadare a țării și de suprimare a protestelor populare. Ocuparea Republicii Belarus era plănuită sub pretextul că Rusia vrea să evite să fie atrasă într-un conflict în regiunea Europei continentale sau într-un război pe scară largă cu țările membre NATO din Occident”, afirmă GUR-MOU.

Una dintre dovezile că Federația Rusă pregătea o agresiune militară contra țării vecine este „Legenda pentru planul de regrupare a formațiunilor și unităților militare ale Armatei 1 de Tancuri în zona care i-a fost desemnată”, mai arată raportul serviciului de informații militare al Ucrainei.

Apelul Direcției de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina către Armata Republicii Belarus

Serviciul de informații al armatei ucrainene a lansat un apel către armata din Belarus, cerându-i să nu participe la războiul de agresiune al Federației Ruse. GUR-MOU a precizat, în mesaj, că deține informații complete cu privire la toți militarii din Belarus.

„Ucraina nu a fost și nici nu va fi vreodată ostilă poporului din Belarus. Direcția de Informații a Ministerului Apărării de la Kiev subliniază, încă o dată, că Ucraina nu a reprezentat niciodată o amenințare, nu a plănuit și nici nu plănuiește vreo viitoare acțiune agresivă contra Republicii Belarus. În același timp, seriviul de informații al armatei ucrainene face apel la toți militarii din Belarus să refuze să participe la agresiunea criminală a Federației Ruse contra noastră”, se mai arată în apelul GUR-MOU către armata Minskului.

Reamintim că Republica Belarus a fost folosită de Federația Rusă ca bază de lansare a atacurilor din nordul Ucrainei, desfășurate încă din primele zile ale războiului, în încercarea trupelor lui Vladimir Putin de a cuceri capitala Kiev și de a răsturna regimul ales democratic și pe președintele Volodimir Zelenski.

Poziția ambiguă a regimului de la Minsk față de invazia rusă

De-a lungul primelor săptămâni de război, ucrainenii au acuzat în repetate rânduri regimul de la Minsk de complicitate cu Kremlinul. Dar, în ciuda faptului că a permis Rusiei să-și maseze trupele pe teritoriul său, sub pretextul unor exerciții militare, înainte de invazie, dar și să lanseze bombardamente folosind aeroporturi sau baze de rachete din Belarus, nu au existat dovezi cu privire la implicarea directă a regimului Lukașenko în operațiuni propriu-zise.

În Belarus a avut loc un scandal soldat cu demisia șefului Marelui Stat Major. Atunci s-a speculat că generalul Viktor Gulevici ar fi vrut să demisioneze din cauza opoziției militarilor bieloruși față de participarea la război contra ucrainenilor.

Într-o scrisoare atribuită lui Viktor Gulevici, acesta anunța că demisionează din cauza refuzului masiv al militarilor de a lua parte la acțiuni de luptă, El spunea că Forțele Armate ale Republicii Belarus nu mai au capacitatea de a completa nici măcar un grup de batalioane și că nici înlocuirea comandanților de unități nu ar rezolva problema.

Lukașenko, reales. Și cele mai mari proteste din istoria Republicii Belarus

Belarus și Ucraina, două foste republici sovietice, au avut în primii ani de după destrămarea URSS, evoluții similare. Doar că la Kiev, prin „Revoluția Portocalie” din 2004-2005 și apoi prin „Euromaidan”, manifestațiile din 2014, poporul a reușit să îi înlăture de la putere pe oamenii Kremlinului, în timp ce la Minsk Alexandr Lukașenko, numit de presă „ultimul dictator din Europa”, se menține la putere de 28 de ani, fiind primul și singurul președinte al țării, după câștigarea independenței.

Protestele din Belarus au început în iunie 2020, cu puțin înainte de alegerile din august, după ce la sfârșitul lunii mai omul de afaceri și bloggerul Serghei Tihanovski, care l-a etichetat pe Lukașenko drept „gândac”, a fost arestat sub acuzația că ar fi „agent străin”. În urma protestelor, câțiva lideri ai opoziției au încercat să candideze contra lui Lukașenko, dar au fost arestați. Dictatorul a acuzat un complot organizat din străinătate, dar nu a vorbit doar de Occident, ci și de Grupul Wagner, cunoscuta firmă de mercenari in Rusia.

Protestele au continuat în iulie și august, iar în ziua alegerilor, pe 9 august, capitala Minsk a fost împânzită de forțe de represiune. Lukașenko a câștigat alegerile prezidențiale, iar protestele au luat amploare. Însă a urmat o represiune brutală, la Minsk, Gomel și alte orașe din Belarus. Mii de protestatari și jurnaliști au fost arestați. Ziariști străini au fost răniți în timpul reprimării manifestațiilor, iar internetul a fost cenzurat.

Intervenția Rusiei în Kazahstan și lunga istorie de invazii a imperiului sovietic

Cu mai puțin de două luni înainte de invadarea Ucrainei, Vladimir Putin și-a trimis trupele într-o altă republică ex-sovietică, pentru a „restabili ordinea”. Manifestațiile antiguvernamentale din Kazahstan au început pe 2 ianuarie anul acesta, din cauza scumpirilor la carburanți, greu de explicat într-o țară mare exportatoare de hidrocarburi. Ulterior, protestatarii au cerut retragerea totală a lui Nursultan Nazarbaev, fostul președinte, în vârstă de 81 de ani, din viața publică. Acesta demisionase în 2019, dar juca încă un rol important în viaţa politică, iar familia sa controlează o mare parte a economiei din Kazahstan.

Câteva zile mai târziu, pe 6 ianuarie, mai multe detașamente de parașutiști ruși au ajuns în Kazahstan, într-o misiune de „menținere a păcii”. Rușii au fost chemați de președintele Kassym-Jomart Tokayev. Intervenția s-a desfășurat în baza alianței militare conduse de Moscova, numită Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și care include, Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan.

Dar aceasta a fost doar ultima intervenție a Moscovei într-una dintre țările-satelit. Uniunea Sovietică a avut mai multe astfel de operațiuni, în istoria sa. În 1956, din cauza unei revoluții pornite de studenți la Budapesta, împotriva regimului stalinist instalat de URSS în Ungaria, Kremlinul a decis să trimită trupe și să înăbușe protestele. În sânge, pentru că au murit 2.500 de maghiari și alți 20.000au fost răniți în urma luptelor din Budapesta. Și Moscova a pierdut atunci, cum pierde și în Ucraina, destul de mulți soldați: 699 de morți, 1.450 de răniți și 51 de dispăruți într-o operațiune de câteva zile.

Rusia amenință să folosească obuze cu uraniu în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin ameninţă să folosească obuze cu uraniu sărăcit în Ucraina, dacă Kievul va primi muniţie asemănătoare din Marea Britanie, scrie b1tv.ro.

”Rusia, bineînţeles, are cu ce să răspundă. Avem, fără să exagerăm, sute de mii de obuze de acest tip. Zece avioane sunt pregătite să folosească acest tip de armă. Noi nu le folosim pentru moment”, a declarat sâmbătă, într-un interviu la televiziunea rusă, Vladimir Putin.

Sâmbătă, autoritățile ruse au anunțat că vor desfășura armament nuclear ”tactic” pe teritoriul Belarusului, o țară pe care o controlează politic. Oficiali ruşi au ameninţat în mai multe rânduri cu un atac nuclear în Ucraina, în cazul escaladări semnificative a războiului.

”Nu e nimic neobişnuit aici. Statele Unite desfăşoară de mult timp armamentul nuclear tactic pe teritoriile aliaţilor lor. Noi am convenit să facem la fel. Începând de la 3 aprilie, vom începe să formăm echipajele. Iar la 1 iulie vom termina construirea unui depozit special pentru armament nuclear tactic pe teritoriul Belarusului”, a amenintat Putin.

Rusia „încearcă în mod deliberat să dezinformeze”, a declarat marți Ministerul Apărării din Regatul Unit, după ce președintele rus Vladimir Putin a avertizat Londra să nu furnizeze Ucrainei muniție care conține uraniu sărăcit.

Ce este uraniul sărăcit şi ce efecte are?

Uraniul sărăcit este un produs rezultat din procesului de îmbogățire a uraniului cu wolfram. Este definit ca „sărăcit” deoarece în timpul procesului de îmbogăţire procentul izotopului fisionabil U-235 este redus de la 0,7% la 0,2%. Acesta are o radioactivitate care corespunde cu mai puţin de 60% din cea a uraniului natural. În cele din urmă se formează un singur cristal metalic mare, o structură foarte puternică, care are avantajul de a costa mai puţin decât wolfram şi de a avea un impact devastator asupra țintelor lovite, de exemplu tancurile inamice.

Este considerat mai puțin radioactiv decât uraniul pur, potrivit Agenției pentru Energie Atomică.

De ce Moldova ar trebui să se unească cu România ca nu sufere soarta Ucrainei. Explicația unui fost ofițer CIA

James L. Olson a vorbit despre schimbările geopolitice care au loc în Europa de Est în această perioadă. Fostul ofițer CIA a menționat importanță vitală pe care o are România în zonă, prin poziția sa strategică, prin învecinarea cu Republica Moldova, dar și prin faptul că are ieșire la Marea Negră, scrie b1tv.ro.

Republica Moldova se află în mare pericol de a fi ocupată militar de Rusia

Președintele rus are toate metodele și mijloacele necesare ca să pună stăpânire pe Republica Moldova, spre fostul ofițer CIA într-un interviu acordat publicației adevarul.ro.

„Republica Moldova este o țară cu risc extrem. Dacă războiul nu se termină printr-o înlăturare a lui Putin, acesta se poate ușor extinde. Cunoaștem ambițiile regionale ale lui Putin. Își dorea să consolideze controlul asupra estului Ucrainei, să pună mâna pe toată coasta ucraineană a Mării Negre și să preia controlul asupra Moldovei. Pentru că Moldova e o țintă. Putin vrea Moldova, are o puternică bază de operații în Transnistria. Putin ar putea folosi Transnistria ca să atace militar Moldova. Putin încearcă, prin serviciile sale de informații, să o elimine pe Maia Sandu. Și gândiți-vă ce s-ar putea întâmpla dacă va face asta.Putin are deja un „președinte-marionetă” în Belarus, pe Lukașenko”, a declarat James L. Olson.

Ce îl oprește pe Vladimir Putin să avanseze militar în Republica Moldova?

Singurul lucru care împiedică Rusia să avanseze militar în Moldova este faptul că ucraineni nu cedează.

„Dacă va pune mâna pe Moldova, Putin va înconjura 77% din Ucraina. Iar lumea trebuie să conștientizeze că Republica Moldova este într-un mare risc. Rușii i-au spus deja președintei Maia Sandu că dacă Moldova se va uni cu România sau se va alătura NATO poate avea aceeași soartă ca Ucraina. Însă planul lui Putin legat de Moldova a fost amânat din cauza problemelor mari pe care le are privind războiul din Ucraina. Însă în mod cert planul pe termen lung al lui Putin include încercuirea Ucrainei. Și asta înseamnă clar că Putin vrea Moldova”, afirmă Olson.

Salvarea Moldovei ar fi să se unească cu România

Republica Moldova își poate păstra integritatea și pace doar într-un singur fel: unindu-se cât mai repede cu România.

„Cred că cea mai de dorit opțiune pentru a salva Moldova ar fi să se unească cu România. Cultural, etnic și lingvistic, sunteți două popoare similare. O unire a Republicii Moldova cu România i-ar asigura o mare protecție. Iar dacă Moldova ar face parte din România ar fi automat membru NATO. Sunt însă îngrijorat dacă Republica Moldova ar încerca să se alăture NATO de una singură. Pentru că acest lucru ar fi foarte provocator pentru ruși și i-ar îndemna cumva la un atac asupra Moldovei. Și cred că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să se unească cu România. Și sper că unirea Moldovei cu România se va întâmpla”, a spus James L. Olson.

Un ”călător în timp”, care susține că vine din anul 2671, spune că omenirea va suferi schimbări majore: ”Suntem în pericol”

Un bărbat care susține că este „călător în timp” spune că urmează noi schimbări majore pentru omenire. Bărbatul susține că vine din anul 2671, așa că poate să spună ce va urma pentru noi, scrie redactia.ro.

Eno Alaric este un TikTok-er care susține că vine din anul 2671. El a dezvăluit pe TikTok că oamenii sunt în pericol și asta pentru că un grup de extratereștri va cuceri Pământul, oferind și data precisă: pe 23 martie 2023, mai exact, adică acum trei zile.

Potrivit presupusului „călător în timp”, nu toți pământenii urmau să moară în acea zi, ci doar o mică parte din locuitorii Terrei.

Iată că Eno Alaric mai susține o idee, cum că prima mașină a timpului va fi testată în 2031 în Danemarca, doar că persoana care o va testa va fi prinsă în timp și nu se va mai putea întoarce până în 2045.

Iată ce s-ar mai întâmpla cu omenirea după spusele „călătorului în timp”, potrivit Pro TV:

„2028: O mică gaură de vierme se deschide în apropierea planetei Marte. Gaura de vierme duce către o altă galaxie unde există o planetă 97% similară cu Pământul, permițându-ne să găsim un nou cămin”.

„2029: Hyperloop este făcut public în mod oficial. Hyperloop permite călătoria în jurul lumii mult mai rapid decât avioanele. Acesta poate călători din Florida până la New York în 90 de minute.

„2030: Oamenii de știință dezvoltă o modalitate prin care oamenii pot comunica cu alte specii. Acest lucru ne permite să aflăm ce știu alte animale și să aflăm cât de inteligente sunt acestea cu adevărat. Majoritatea sunt la fel de inteligente ca și oamenii”.

„2031: Primul test pentru a călători în timp are loc în Danemarca. Funcționează, dar este imposibil ca persoana care a călătorit în timp să se întoarcă. El a rămas blocat în 2045”.

„2032: Orbita planetei Mercur se schimbă la întâmplare și zboară direct în soare, lăsându-ne cu o planetă mai puțin în sistemul nostru solar”.