Rusia pierde 160 de milioane de euro pe zi din cauza sancțiunilor occidentale asupra petrolului, potrivit unui nou raport

Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, pierde aproximativ 160 de milioane de euro pe zi din cauza impactului combinat al embargoului petrolier de mare amploare impus de Uniunea Europeană și al plafonării prețurilor de către G7, potrivit unui nou raport. Pierderile economice ar putea ajunge până la 280 de milioane de euro pe zi după 5 februarie, data limită impusă de UE celor 27 de state membre pentru a elimina treptat toate importurile maritime de produse petroliere rafinate, cum ar fi nafta și motorina.

Cornered by war, Putin makes another nuclear threat | AP News

În prezent, Rusia încasează 640 de milioane de euro pe zi – în scădere de la 1 miliard de euro pe zi din luna martie – din vânzarea tuturor combustibililor fosili, ceea ce se crede că reprezintă aproximativ 40% din bugetul său federal și acționează ca un colac de salvare financiară pentru a finanța războiul din ce în ce mai costisitor din Ucraina.

Concluziile au fost publicate miercuri de Centrul pentru Cercetare în domeniul Energiei și al Curățeniei (CREA), o organizație de cercetare independentă cu sediul la Helsinki, și sunt pe cale să contribuie la înăbușirea vocilor disidente care au criticat sancțiunile occidentale ca fiind ineficiente și contraproductive.

Interzicerea petrolului de către UE și plafonarea prețului petrolului și-au făcut în sfârșit efectul, iar impactul este la fel de semnificativ cum era de așteptat”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA, într-un comunicat de presă.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze raportul, spunând doar că  „îl vom lăsa să vorbească de la sine”. Cu toate acestea, Kremlinul și-a exprimat scepticismul și a declarat că este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la pierderile economice. În ceea ce privește pierderile, nimeni nu a văzut încă în mod specific dovezile”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov pentru reporteri, citat de Reuters.

Calculul CREA ia în considerare dubla lovitură provocată de embargoul UE – care afectează piața internă – și de plafonarea prețurilor de către G7, care are implicații la nivel mondial. Grupul este format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. Ca parte a embargoului, considerat în general cea mai radicală sancțiune aplicată până în prezent de blocul comunitar, țările UE au convenit să elimine treptat toate importurile maritime de petrol și produse rafinate rusești.

Importurile de petrol prin conducte au fost exceptate în mod controversat, la cererea țărilor din Europa Centrală, deși Germania și Polonia au fost de acord să le elimine din proprie inițiativă. Cu toate acestea, marea majoritate a achizițiilor de petrol rusesc de către UE au fost comercializate pe mare, ceea ce face ca embargoul să fie o decizie economică cu consecințe profunde.

Blocul comunitar a eliminat toate importurile de țiței pe cale maritimă la 5 decembrie, în aceeași zi în care G7 a introdus propriul plafon de preț, care permite furnizarea de servicii-cheie, inclusiv finanțare, asigurare și transport maritim, pentru petrolierele rusești care vând țiței la un preț maxim de 60 de dolari (56 de euro) pe baril. Depășirea acestei limite declanșează imediat o interdicție de a furniza servicii.

sursa

Colete din Republica Moldova, trimise către conaționalii de peste hotare, reținute de polițiștii de frontieră

Colete din Republica Moldova, cu bunuri în valoare de peste 25.000 lei românești, echivalentul a peste 100.000 de lei moldovenești, care urmau să ajungă la moldovenii de peste hotare, au fost reținute pe 25 ianuarie de către poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Potrivit Poliției de Frontieră din România au fost supuse controlului patru autoutilitare încărcate cu bagaje şi colete. Astfel, au fost depistate 1248 litri de vin, 230 litri cu alcool şi 218 kilograme de produse alimentare de origine animală (carne, lapte, ouă, brânză), de provenienţă Republica Moldova, pentru care persoanele nu deţineau documente legale.

Alcoolul a fost confiscat, iar bunurile de origine animală au fost predate autorităţii sanitar veterinare pentru a fi distruse.

Persoanele care transportau coletele au fost sancţionate cu amenzi în valoare de 30.000 lei românești, echivalentul a peste 125.000 de lei moldovenești.

Camioane cu lemne din România, în drum spre Chișinău

Primele cinci camioane cu lemne de foc din România urmează sa ajungă astăzi în Republica Moldova. E o primă tranșă din cei 130 mii de metri cubi de lemn cumpărați din România cu sprijinul Înaltului Comisariat a Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Doar 24 de camioane cu 307 metri cubi de lemn confiscate în 2021 în urma  apelurilor privind transporturi suspecte de lemn

Reprezentanţii Ministerului Mediului de la Chișinău au declarat că lemnele vor fi distribuite solicitanților din raioanele Glodeni și Cantemir, deoarece în aceste regiuni este mai puţin teren împădurit. Lemnele vor ajunge la primării și apoi vor fi distribuite pensionarilor, veteranilor de război şi persoanelor vulnerabile.

Lemnul de foc a fost cumpărat din România la un preţ preferenţial. Deşi iarna şi-a intrat de mult în drepturi, mulţi dintre cetăţenii care au vrut să cumpere lemne de la stat și sunt inscriși pe listele de aşteptare, nu au primit nimic.

Moscova recunoaște că a trimis din greșeală la moarte mii de ruși. Bilanțul procurorului general privind ”mobilizările ilegale” pentru Ucraina

Procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, a anunțat marți, 31 ianuarie, că peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost ”mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, relatează EFE.

Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Krasnov a precizat că unii dintre aceștia, ”din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz.”

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit, de asemenea, protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

”Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

sursa

Germania cere Rusiei să-i ofere lui Alexei Navalnîi ajutorul medical necesar
Articolul anterior
Horia Brenciu, mesaj emoționant la șapte ani de la moartea tatălui său: „În fiecare zi vreau să-l sun”
Articolul următor