Rușii au început marea ofensivă rusă în Ucraina. Au adus pe front 1.800 de tancuri, mii de blindate şi piese de artilerie, 400 de avioane de luptă

Război în Urcraina, ziua 351. Forțele ruse au recâştigat inițiativa în Ucraina și au început deja o ofensivă majoră în regiunea Lugansk, evaluează Institutul pentru Studiul Războiului – un think tank cu sediul în SUA – care oferă zilnic analize şi actualizări despre războiul din Ucraina. 

Marea ofensivă rusă a început deja în Ucraina. Ruşii au adus pe front 1.800 de tancuri, mii de blindate şi piese de artilerie, 400 de avioane de luptă

Ritmul operațiunilor rusești de-a lungul liniei Svatove-Kreminna din vestul regiunii Lugansk a crescut considerabil în ultima săptămână. Numeroase surse rusești relatează că trupe ale armatei convenționale atacă liniile defensive ucrainene și fac progrese minore de-a lungul graniței dintre regiunile Harkov şi Lugansk, în special la nord-vest de Svatove, lângă Kupiansk și la vest de Kreminna, relatează analiştii ISW. 

Comandamentul militar rus a început să folosească elemente ale mai multor divizii din armata convențională în operațiuni ofensive decisive de-a lungul liniei Svatove-Kreminna. Potrivit ISW, pe această linie sunt angajate forţe ale Diviziei 144, ale Diviziei 3 de Puşti Motorizate, un regiment al Diviziei 90 de Tancuri, ajutate de elemente ale Diviziei 76 Aeropurtate și elemente nespecificate ale Districtului Militar de Sud.

Acestea desfășoară operațiuni ofensive de-a lungul întregii linii Svatove-Kreminna și se pare că avansează împotriva apărării ucrainene. Implicarea unor elemente semnificative din cel puțin trei divizii majore rusești la operațiunile ofensive din acest sector indică faptul că ofensiva rusă a început, chiar dacă forțele ucrainene au împiedicat până acum forțele ruse să avanseze semnificativ, sunt de părere experţii occidentali de la ISW. 

ISW: Ofensiva rusă a început, dar încă nu și-a atins ritmul maxim. Apărarea Kievului nu a fost spartă încă

Cel mai probabil ofensiva rusă încă nu și-a atins ritmul maxim, estimează ISW. Comandamentul rus nu a angajat încă în luptă elemente ale Diviziei a 2-a de Puști Motorizate, care au fost desfășurate în regiunea Lugansk în ianuarie, după ce au fost trimise întâi în Belarus. 

În plus comandamentul miliției din Republica Populară Donețk  și-a asumat controlul asupra unui batalion rusesc de artilerie rusesc, cel mai probabil pentru a întări forțele din Doneţk înainte de ofensiva rusă iminentă. Se continuă astfel eforturile de integrare a formațiunilor militare din Donețk şi Lugansk în Forțele Armate Ruse, dar acest proces se va confrunta cu dificultăți semnificative, susţin cei de la ISW. În acest context, la Moscova, oficialii ruși continuă să propună măsuri pentru a pregăti industria militară de un război prelungit în Ucraina, se mai arată în analiza ISW.

În ultimele 24 de ore forțele ruse au efectuat atacuri şi au obţinut progrese tactice în jurul oraşului Bahmut, au continuat acțiunile ofensive la nord-vest de Svatove și au intensificat operațiunile ofensive în apropiere de Kreminna. Au continua atacurile şi zona orașului Avdiivka, și în vestul regiunii Donețk. În plus, se pare că forțele ruse și ucrainene continuă înfruntări la scară mică și activitățile de recunoaștere în delta Niprului și peninsula Kinburn. 

Rusia a adus pe front 1.800 de tancuri, mii de blindate şi piese de artilerie, 400 de avioane de luptă 

Potrivit Foreign Policy și Observator, care citează un înalt oficial al armatei americane, Moscova a concentrat sute de mii de soldaţi în estul țării, unde foloseşte tactici precum forța brută și valuri umane în încercarea de a distruge apărarea Forțelor Armate ale Ucrainei. Mulţi analişti militari cred că mult-anunţata ofensivă rusă este deja în curs de desfăşurare şi este aşteptată o accelerare a sa pe măsură ce se apropie împlinirea primului an de război, scrie sursa citată. 

Oficialii ucraineni estimează că în Ucraina sunt acum 300.000 de soldaţi ruşi. Analiștii militari cred că numărul este de fapt mai mic, dar semnificativ mai mare decât forța folosită de Vladimir Putin pentru a invada țara în februarie anul trecut. „Ne așteptăm în următoarele 10 zile la o nouă invazie uriașă”, a declarat un oficial militar ucrainean, sub protecţia anonimatului.

Potrivit Foreign Policy, ofensiva s-ar putea accelera de săptămâna viitoare. Armata ucraineană estimează că Rusia are deja 1.800 de tancuri, 3.950 de vehicule blindate, 2.700 de sisteme de artilerie, 810 de lansatoare multiple de rachete cum ar fi Grad și Smerch, 400 de avioane de luptă și 300 de elicoptere pregătite pentru noul val de atacuri, potrivit oficialului citat. Pentagonul susţine însă că trupele ruse care au fost deja transportate pe câmpul de luptă sunt „prost echipate, prost antrenate şi trimise pe fugă”, potrivit unui înalt oficial al armatei americane.

UK: Ruşii ar fi început operațiuni ofensive majore în Ucraina de la începutul lunii ianuarie, dar avansează greu 

Într-un raport al serviciilor de informaţii britanice de pe 7 februarie, despre războiul din Ucraina, Ministerul Apărării de la Londra susţine că este foarte probabil ca Rusia să fi reînceput de fapt operațiunile ofensive majore în Ucraina încă de la începutul lunii ianuarie 2023.

Britanicii cred că scopul operațiunii este de a captura părțile din regiunea Donețk, rămase sub controlul ucrainean. Forțele ruse au reușit să avanseze însă cu doar câteva sute de metri pe săptămână, susţin britanicii. Asta pentru că Rusia nu are în prezent nici munițiile, și nici unitățile de manevră necesare pentru ofensive de succes.

Comandanților armatei ruse li se cere progrese semnificative, dar rămâne puțin probabil ca Rusia să adune forțele necesare pentru a afecta în mod substanțial rezultatul războiului în următoarele săptămâni, evaluează britanicii.

Ucraina: ”Dacă ruşii cuceresc Bahmut, vor dori să meargă mai departe”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat într-un interviu acordat miercuri jurnalului francez Le Figaro că, dacă ruşii cuceresc Bahmut ar abţine un „avantaj” şi ar dori să „meargă mai departe”, notează AFP.

„Din punct de vedere strategic, Bahmut nu are prea mare importanţă pentru că ruşii au distrus complet oraşul cu artileria lor. Dar dacă ei cuceresc Bahmut, vor dori să meargă mai departe. Asta le va oferi un avantaj”, a spus el, adăugând: „întrebarea este ce se întâmplă după Bahmut?”.

„Trebuie să rezistăm pentru a primi arme”, a declarat Zelenski. Bahmut, un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de invazia rusă, este unul din punctele fierbinţi de pe frontul de est, iar beligeranţii duc acolo o luptă devastatoare şi mortală încă din vară. A fost distrus aproape în întregime şi cele câteva mii de locuitori care au rămas supravieţuiesc ascunşi în pivniţe.

Bătălia de la Bahmut a căpătat o dimensiune simbolică, în special pentru că acolo luptă mercenari din grupul militar privat Wagner, iar şeful lor, Evgheni Prigojin, ar dori să ofere o victorie Rusiei care a fost nevoită să se retragă în toamnă după o contraofensivă ucraineană în est.

În ultimele săptămâni, trupele ruse au câştigat teren, metru cu metru, iar la sfârşitul lui ianuarie au pus mâna pe Soledar, un oraş de lângă Bahmut, aflat şi el în mijlocul luptelor de luni de zile. Cucerirea oraşului Bahmut ar deschide drumul şi spre Kramatorsk, o localitate industrială importantă din regiunea Doneţk, reaminteşte AFP. 

Zelenski primeşte la Paris sprijin din partea aliaţilor, cere armament greu şi avioane

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a asigurat miercuri seară, la Paris, pe Volodimir Zelenski, de „hotărârea” sa de a „însoţi” Ucraina „spre victorie” şi de disponibilitatea sa de a continua livrările de arme franceze către Ucraina, la aproape un an după debutul invaziei ruse, scrie AFP.

„Suntem alături de Ucraina. Cu fermitate. Şi cu hotărârea de a o însoţi spre victorie şi restabilirea drepturilor sale legitime”, a spus el. „Vom continua efortul” în ceea ce priveşte livrările de mijloace de apărare, a adăugat şeful statului francez.

Volodimir Zelenski a cerut armament greu şi avioane „cât mai curând posibil”. „Cu cât Ucraina primeşte mai devreme arme grele cu rază lungă de acţiune, cu cât piloţii noştri primesc mai repede avioane, cu atât mai devreme se va încheia această agresiune rusă şi ne vom putea întoarce la pace în Europa”, a declarat Zelenski la Palatul Elysée.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz i-a dat asigurări preşedintelui ucrainean că aliaţii îi vor sprijini ţara, inclusiv militar, „atât timp cât este necesar” pentru a respinge invazia rusă.

„Suntem angajaţi alături de Ucraina (…) şi, de asemenea, am sprijinit Ucraina prin ajutor financiar, ajutor umanitar şi armament, artilerie grea, apărare antiaeriană şi, mai recent, livrarea de tancuri de luptă şi vom continua să facem acest lucru atât timp cât este necesar”, a afirmat cancelarul german într-o conferinţă de presă la Paris alături de preşedinţii francez şi ucrainean.

Volodimir Zelenski a fost miercuri la Londra, unde a obţinut din partea Marii Britanii promisiunea pregătirii piloţilor militari ucraineni pentru folosirea unor avioane de luptă occidentale. De la Paris, el va pleca la summitul celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor UE care va avea loc joi la Bruxelles. 

Tancurile britanice, operaţionale în Ucraina din martie

Tancurile britanice Challenger promise de Londra Kievului vor fi operaţionale „luna viitoare” în Ucraina, a declarat miercuri premierul britanic Rishi Sunak. „Echipele ucrainene care au sosit săptămâna trecută (pentru a se antrena în Regatul Unit, n.red.) vor folosi tancuri Challenger 2 pentru a apăra suveranitatea teritorială a Ucrainei luna viitoare”, a declarat Sunak alături de preşedintele ucrainean Zelenski, în sud-vestul Angliei, confirmând calendarul dat în ianuarie de guvern care menţiona că livrările vor avea loc la sfârşitul lunii martie.

Ucraina insistă să primească tancuri grele occidentale pentru a putea străpunge liniile ruseşti, fiindu-i insuficiente tancurile de concepţie sovietică de care mai dispune după aproape un an de război, deşi în acest timp a mai primit, în special din Polonia, circa 300 de tancuri T-72, de asemenea un model sovietic aflat în dotarea armatei ucrainene, şi în plus a capturat în luptă sute de tancuri folosite de armata rusă.

Genți cu 2-3 milioane de lei! Un martor dezvăluie cum erau împărțiți banii pentru protestele lui Șor

La ședința de judecată pe dosarul deputatei Marina Tauber și a finanțării ilegale a Partidului Șor, a fost audiat un curier care repartiza bani pentru organizarea protestelor antiguvernamentale. Bărbatul a fost reținut în 2022, dar apoi oamenii legii l-au eliberat de răspundere penală, scrie Europa Liberă.

Martorul acuzării a povestit în instanță că, în 2022, un cumătru de-al său, care este și „un bun prieten al domnului Ilan Șor”, l-a rugat să ajute la distribuirea banilor pentru transportarea și hrana protestatarilor. Cumătrul l-ar fi asigurat că sumele provin din businessul lui Ilan Șor și sunt legali, așa că a acceptat propunerea.Pe parcursul a circa două luni, el primea genți cu 2-3 milioane de lei și repartiza banii în raioanele din nordul Moldovei. Alți doi curieri se ocupau de zona de centru și de sudul țării. O geantă i-ar fi fost transmisă de persoane necunoscute în fața Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”, alta – lângă Manejul de atletică ușoară.Martorul a relatat că număra bancnotele manual și le sorta în propriul apartament, fiind ajutat de o persoană pe care toți o numeau „Mihailovici”. Bărbatul spune că transmitea banii în plicuri președinților organizațiilor teritoriale ale Partidului Șor.El nu a precizat sumele concrete care reveneau fiecărui președinte, dar a spus că acestea variau în funcție de numărul persoanelor care urmau să vină la protest.

Cât primea curierul pentru munca sa?

Martorul a mai povestit că, la un moment dat, i-a comunicat cumătrului că nu mai vrea să fie curier. „Sumele creșteau. L-am informat că asta pune în pericol viața mea. Nu am vrut să afle cineva că port așa sume de bani”, a declarat el.

Potrivit bărbatului, cumătrul l-a asigurat că, în curând, de repartizarea banilor se va ocupa altcineva. La sfârșitul lui octombrie 2022, curierul urma să primească ultima tranșă – în jur de 10 milioane de lei. Bărbatul susține că a primit aproximativ 5 milioane de lei, iar a doua zi a fost reținut de oamenii legii. Peste o zi, a fost eliberat.

Fiind întrebat dacă a fost remunerat pentru munca sa, martorul a spus că i-au fost acoperite doar cheltuielile de transport, care au variau între 3.000 și 7.000 de lei.

N-o cunoștea personal pe Tauber

Avocații Marinei Tauber au avut mai multe întrebări în legătură cu acest martor, în principal, în ce condiții acesta a fost eliberat de la răspunderea penală, faptele lui fiind recalificate în contravenție, și de ce nu a fost inclus din timp în lista martorilor acuzării.

Pe martor, avocatul Sergiu Moraru l-a întrebat dacă i s-a promis că va fi eliberat dacă va da depoziții. Martorul a răspuns că a decis să spună „adevărul”.

Avocatul a enumerat persoanele care figurau într-o ordonanță prezentată de procuror. Martorul a spus că pe majoritatea nu-i cunoaște. El a explicat că nu are probe care ar confirma că cei cărora le-a transmis banii făceau parte din Partidul Șor. De asemenea, bărbatul a spus că nu le-a transmis niciodată bani deputaților Partidului, că nu știe personal pe niciunul dintre ei, respectiv, nici pe Marina Tauber.

Fostă vicepreședintă a Partidului Șor, deputata este judecată, mai bine de jumătate de an, pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor și falsificarea raportului financiar din alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, din 2021, la care a candidat.

În același dosar, Partidul Șor a avut statut de învinuit, ca persoană juridică. În ianuarie 2024, partidul a fost lichidat și radiat din Registrul persoanelor juridice, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care l-a scos în afara legii.

Procuratura mai investighează un dosar de finanțare ilegală a formațiunii. Potrivit oamenilor legii, acolo sunt circa 50 de învinuiți.

Rusia răspunde: Un angajat al Ambasadei R. Moldova la Moscova, declarat persona non-grata de autoritățile ruse

Un angajat al Ambasadei R. Moldova la Moscova a fost declarat persona non grata de autoritățile ruse, ca răspuns la decizia similară luată săptămâna trecută de autoritățile de la Chișinău. Potrivit RIA Novosti, ambasadorul nostru în Rusia, Lilian Darie, a fost convocat la MID, unde i-a fost înmânată o notă de protest și a fost înștiințat de măsura luată, scrie deschide.md.

Amintim că, săptămâna trecută, ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov a fost convocat la MAE și a fost înștiințat că un angajat al Ambasadei a fost declarat persona non grata pe teritoriul R. Moldova și urmează să părăsească statul nostru.

Măsura a fost luată ca răspuns la decizia Rusiei de a deschide șase secții de votare în stânga Nistrului la alegerile prezidențiale din weekend-ul trecut. Acestea au activat în orașele Tighina, Tiraspol, Rîbnița și Grigoriopol.

Amenința trecătorii cu un cuțit. Un bărbat, reținut de polițiști, pe o stradă din Capitală

Un bărbat de 41 de ani a fost reținut de oamenii legii după ce amenința oamenii cu un cuțit pe strada Tighina din Capitală.

Reținut, după ce amenința cetățenii cu un cuțit

Cazul a avut loc pe strada Tighina din capitală. Polițiștii au fost anunțați precum că un bărbat amenință cu un cuțit trecătorii.

Imediat, polițiștii Secției asigurare ordine publică s-au deplasat la fața locului și au dezarmat suspectul. Bărbatul de 41 de ani a fost condus la Inspectoratul de Poliție Centru pentru documentare.

Inspectoratul General al Poliției solicită cetățenilor, în cazul în care observă acțiuni ilegale să solicite intervenția poliției la numărul de urgență 112.

FOTO! Prima parcare multietajată automatizată, deschisă în Chișinău. Cum arată
Articolul anterior
Dan Balan se afla pe lista ”potenţialilor agenţi străini” din Rusia
Articolul următor