Rușii care vor să intre în Georgia trebuie să semneze o declarație prin care recunosc Federaţia Rusă ca ,,ţară agresoare”, iar ,,Osetia de Sud şi Abhazia, teritorii aflate sub ocupația rusă”

Rușii care vor să intre în Georgia trebuie să semneze o declarație prin care recunosc Federaţia Rusă ca ,,ţară agresoare”, iar ,,Osetia de Sud şi Abhazia, teritorii aflate sub ocupația rusă”. De asemenea, conform documentului, cetățenii ruși trebuie să recunoască că Federația Rusă, susținând separatiștii pe teritoriul Georgiei, a comis ,,curățări etnice” a populației georgiene, în urma căreia mulți georgieni și-au pierdut casele. Totodată, rușii sunt puși să semneze că ,,condamnă toate operațiunile militare ale Federației Ruse împotriva altor țări libere și independente” și că recunosc ,,granițele Georgiei în limitele acesteia acceptate de comunitatea internațională”.

Autoritățile ruse deja au criticat documentul emis de autoritățile din Georgia.

Cetăţenii ruşi care în aceste zile au plecat în Georgia şi au semnat la frontieră un document prin care recunosc Federaţia Rusă ca ţară agresoare au comis o crimă împotriva statului lor şi vor fi urmăriţi penal, a declarat miercuri Veaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), avertizând că în cazul revenirii lor în ţară aceştia vor fi pedepsiţi, potrivit agenţiei oficiale de presă TASS, citată de Agerpres.

„Poate că cei care au semnat un astfel de document au făcut bine că au plecat. Ar trebui să nu ne mai gândim la ei, căci au trădat deja. Dar trebuie să le spunem, în cazul în care informaţiile se confirmă: aţi comis o crimă însutită faţă de ţara voastră, faţă de poporul vostru, iar dacă vă veţi decide să vă întoarceţi acasă veţi fi pedepsiţi conform legilor în vigoare”, le-a transmis Volodin de la tribuna Dumei sutelor de ruşi care au fugit prin Georgia ca să scape de mobilizarea decretată de preşedintele Vladimir Putin la 21 septembrie.

El a dispus şefilor comisiilor pentru securitatea naţională şi afaceri internaţionale din Camera inferioară să verifice informaţiile apărute în diverse media, potrivit cărora cetăţenii ruşi care încearcă să fugă din ţară în Georgia sunt obligaţi la graniţă să semneze un document prin care recunosc că Rusia este ţara agresoare care a ocupat cu forţa regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, teritorii georgiene.

„Trebuie să ne formulăm o poziţie şi să ne adresăm forţelor de ordine pentru ca pe cei care au semnat respectivul document să-i aştepte o revenire călduroasă. Dacă cetăţenii noştri semnează un astfel de document, ei comit o infracţiune. Trebuie să ne ocupăm de asta, pentru că primul paragraf susţine, se pare, că semnatarul recunoaşte că ţara sa este o ţară agresoare. Este vorba aici de răspundere penală”, a declarat Volodin.

Primul care a semnalat că, la frontieră, georgienii încearcă să afle poziţia ruşilor care le intră în ţară faţă de Abhazia şi Osetia Sud, a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia în 2008, după războiul de cinci zile cu Georgia, a fost analistul militar ucrainean Oleg Jdanov, potrivit publicaţiei Stopkor. org.

Potrivit acestuia, fiecare rus care intră în Georgia ar fi obligat să semneze un document în acest sens.

Mobilizarea „parţială” ordonată de Vladimir Putin, prima după cel de-al Doilea Război Mondial, a provocat sentimente de panică la nivelul societăţii ruse şi un exod al bărbaţilor apţi să lupte pentru a evita să fie trimişi la război în Ucraina.

În ultima săptămână, peste 200.000 de bărbaţi cu vârsta de mobilizare au părăsit teritoriul Rusiei, conform unor informaţii din surse neoficiale, o cifră care nu poate fi însă deocamdată verificată, potrivit Stopkor.org.

Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată în Ucraina pe care o numeşte „operaţiune militară specială” în ceea ce Kievul şi Occidentul susţin că este un război de cucerire, primul de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Focul care arde neîncetat de 4.000 de ani. Nu se stinge nici când plouă sau ninge

„Muntele care arde”, aflat în peninsula Absheron din Azerbaidjan, a primit acest nume din cauza unui foc care arde neîncetat, relatează CNN.

Burning mountain in Yanar Dag, near Baku. Azerbaijan.

„Acest foc arde de 4.000 de ani și nu s-a stins niciodată. Nici chiar ploaia, zăpada, vântul nu îl sting”, spune spune Alieva Rahila, ghid turistic la versantul Yanar Dag.

Efect secundar al rezervelor abundente de gaze naturale ale țării, care uneori se ajung la suprafață, Yanar Dag este unul dintre numeroasele focuri alimentate din subteran și care i-au fascinat și înspăimântat pe oameni de-a lungul mileniilor.

Exploratorul venețian Marco Polo a scris despre fenomenul misterios când a trecut prin Azerbaidjan în secolul al XIII-lea. Alți comercianți de pe Drumul Mătăsii au adus veștile despre flăcări în călătoriile lor prin alte țări.

Acesta este motivul pentru care țara și-a câștigat supranumele de „țara focului”.

Astfel de focuri au fost numeroase în Azerbaidjan, dar pentru că au dus la o reducere a presiunii gazului în subteran, interferând cu extracția comercială a gazelor, majoritatea au fost stinse.

Yanar Dag este unul dintre puținele exemple rămase și poate cel mai impresionant.

La un moment dat, a jucat un rol cheie în vechea religie zoroastriană, care a fost fondată în Iran și a înflorit în Azerbaidjan în mileniul 1 î.Hr.

Pentru zoroastrieni, focul era o legătură între oameni și lumea supranaturală și un mediu prin care se pot dobândi înțelegerea și înțelepciunea spirituală. Este purificator și susține viața și este o parte importantă a ritualului religios.

Astăzi, cei mai mulți turiști care ajung la Yanar Dag vin mai degrabă pentru spectacol decât pentru împlinire religioasă.

Experiența este cea mai impresionantă noaptea sau iarna. Când ninge, fulgii se dizolvă în aer fără să atingă pământul, spune Rahila.

Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground
Yanar Dag
Burning mountain, Yanar Dag, Azerbaijan
Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground, cold tourists getting close
Yanar Dag

Incident în vamă: O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor

Incident la granița României cu Ucraina, în punctul de trecere al frontierei din Vicovu de Sus. O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor de frontieră.

pompieri langa o masina implicata in accident

Aceasta a vrut să ajungă în România, dar polițiștii au observat că mașina nu era în regulă din punct de vedere tehnic pentru a circula în siguranță. I s-a permis accesul, dar fără autoturism, așa că a hotărât să întoarcă mașina și să revină în Ucraina, conform Digi24.ro.

A fost momentul în care sa lovit ghereta cu mașina. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Polițiștii au deschis dosar penal pentru distrugere.

SMS-ul a împlinit 30 de ani. Primul mesaj a fost citit de pe un telefon care cântărea peste două kilograme

S-au împlinit 30 de ani de când a fost trimis primul SMS, un mesaj test care conţinea urarea: „Crăciun fericit!” şi care a fost recepţionat pe un telefon mobil care cântărea două kilograme şi 100 de grame, scrie BBC.

Primul SMS

SMS-ul a fost trimis de pe un computer de angajatul britanic al unei firme de telefonie către şeful său, posesorul unui dispozitiv mobil de tip Orbitel 901, care se afla la o petrecere de Crăciun şi care nu a răspuns.

Mesajul, însă, devenit faimos între timp, a fost vândut, anul trecut, la licitaţie, sub forma unui token nefungibil (NFT) cu suma de 132.680 de euro.

SMS

Tehnologia SMS a început să fie dezvoltată încă din anii ’80, însă primul mesaj a fost trimis pe 3 decembrie 1992.

Obiceiul de a trimite mesaje scrise, de pe telefon, în locul apelurilor vocale, a prins, îşi aminteşte Nigel Linge, profesor de telecomunicaţii la Universitatea din Salford, chiar dacă tastaturile de tip „qwerty”, pe telefoane, erau rare.

„Telefoanele mobile erau proiectate pentru apeluri vocale şi pentru primirea mesajelor, nu pentru scrierea lor”, spune acesta.

Oamenii s-au obişnuit însă repede cu sistemul de scriere de pe o tastatură numerică, care presupunea apăsarea în mod repetat a unei taste pentru a ajunge la o literă anume.

„Obiceiul s-a răspândit iute ca focul şi în scurt timp oamenii scriau pe tastatura numerică la fel de repede ca pe o o tastatură clasică”, îşi aminteşte Ben Wood, analist şef la o firmă de consultanţă în tehnologie.

„În prezent, oamenii petrec mai mult timp uitându-se la telefon decât vorbind la ele. SMS-ul a dus la această tranziţie”, a adăugat acesta.

sursa

Ambasada SUA la Moscova le cere americanilor cu dublă cetățenie să părăsească Rusia: Ar putea fi înrolați pentru războiul din Ucraina
Articolul anterior
Rusia va deschide un centru de recrutare chiar la graniţa cu Georgia
Articolul următor