Rușii s-au filmat cum împușcă fără milă un prizonier neînarmat. Cum a încercat propaganda de la Moscova să acopere crima de război

Împușcarea unui prizonier de război care i-a sfidat pe militarii ruși spunând: „Glorie Ucrainei” a fost subiectul unei campanii de dezinformare a Rusiei cu mai multe scenarii. Inițial, s-a spus că este o înscenare, apoi că prizonierul era rus și, în final, că acesta merita să fie executat.

Prizonierul executat de militarii ruși. FOTO: Timotei Șfudra

Un prizonier de război este executat de militari ruși și filmarea incidentului devine publică. Ca de obicei, instituțiile media de la Kremlin încearcă să dezinformeze lumea cu o multitudine de minciuni contradictorii pentru a ne distrage atenția de la cei responsabili, se arată într-o analiză a portalului Comisiei Europene, Eu vs Disinfo, relatată de Adevarul.

Execuție barbară în timpuri moderne

Pe 6 martie, pe rețelele de socializare a apărut un videoclip care arată execuția unui prizonier de război ucrainean. Ultimele cuvinte ale soldatului ucrainean au fost: „Glorie Ucrainei”. Execuția sa a încălcat Convenția de la Geneva și poate echivala cu o crimă de război.

De asemenea, incidentul ne arată impunitatea invadatorilor ruși din Ucraina. Din videoclip nu a reieșit, imediat, clar cine a fost soldatul căzut, dar după un timp, identitatea sa a fost confirmată. Numele său era Oleksandr Matsiyevskyy, un militar născut în Basarabia care făcea parte din batalionul 163 al Brigăzii 119 a apărării teritoriale a Regiunii Cernihiv.

Moartea sa a dat naștere manipulării informaționale pe scară largă în Rusia care a cuprins teorii ale conspirației, falsuri și minciuni. Bloggerii pro-Kremlin, propagandiștii ruși și instituțiile media s-au angajat rapid să „spele” reputația ucigașilor prizonierului. 

Versiunile vehiculate

Trei versiuni inițiale ale acestui eveniment au fost difuzate pe diferite platforme: mai întâi au venit afirmațiile că videoclipul a fost o scenă jucată de militarii ucraineni, apoi că de fapt prizonierul era rus și, în cele din urmă, s-a afirmat că videoclipul a fost real, dar că prizonierul a provocat militarii ruși și merita să fie împușcat.

„Împușcarea unui prizonier de război al Forțelor Armate ale Ucrainei este o producție sângeroasă a echipei lui Zelensky, cu un final fatal pentru un soldat căruia i s-a oferit un rol în execuția civililor care participau la execuția de la Kupyansk. Grupul paramilitar de tineri naziști din Harkov, supravegheat de Direcția Principală de Informații, lângă Bakhmut (Artemovsk), a jucat rolul călăilor unui prizonier de război. (…) Astfel de spectacole sângeroase și crime de război vor fi masive”, se arată pe unul dintre canalele de Telegram aparținând propagandei ruse. 

„Un rus îmbrăcat în uniformă ucraineană”

„Reacția timpurie a ecosistemului rusesc de manipulare și dezinformare a fost o încercare de a semăna îndoială în rândul publicului cu privire la autenticitatea videoclipului. Profitând de faptul că nici locul, nici data crimei nu fuseseră încă stabilite, propagandiștii au acordat atenție „naturii teatrale a videoclipului” și „ciudățeniei” comportamentului militarului ucrainean, care nu devine isteric, ci este calm își înfruntă inamicul”, se arată în analiză.

Afirmațiile inițiale că videoclipul a fost pus în scenă nu au rezistat foarte mult timp pe canalul de Telegram și au fost șterse de către administratorul al canalului MIG Rossii aproape imediat după publicarea lor. 

Oleksandr Matsiyevskyy a apărat Ucraina până la ultima suflare, iar ultimele sale cuvinte de sfidare întruchipează adevăratul curaj al tuturor ucrainenilor care își protejează pământurile de agresorul Rusiei, conchide analiza EU vs Disinfo.

Când au văzut că negarea autenticității videoclipului nu a funcționat, propagandiștii ruși au răspândit o nouă narațiune: execuția a fost reală, dar prizonierul de război în cauză era un rus îmbrăcat într-o uniformă ucraineană. Această acuzație a fost răspândită cu ușurință și amplificată cu ajutorul corespondenților militari susținuți de Kremlin și a canalelor de Telegram anonime.

Unii dintre ei chiar i-au „găsit” pe cei care au fost „împușcați”. În special, s-a afirmat că victimele au fost: un medic al cărui nume nu a fost făcut public, mobilizat din regiunea Samara din Rusia și un militar pe nume Denis Yakovlev din Togliatti din aceeași regiune Samara, precum și un „rezident din Donețk, numit Anatoly”.

Pentru a justifica apariția videoclipului pentru publicul rus, canalele Telegram pro-Kremlin au îmbrățișat o teorie a conspirației conform căreia Biroul președintelui Zelensky a fost cel care a profitat cel mai mult de pe urma videoclipului, deoarece „dorea să ridice moralul și să provoace un val de naționalism și de mobilizare”.

Ciclul minciunilor de la Kremlin se învârte repede

Omenirea a văzut ciclul minciunilor de la Kremlin învârtindu-se de multe ori înainte.

„Negarea, devierea, distragerea atenției și discreditarea victimelor sunt instrumentele de bază în manualul de manipulare a informațiilor de la Kremlin. Amintiți-vă, de exemplu, de doborârea zborului MH-17, atentatele la spitalul și teatrul de la Mariupol, crimele din Bucha sau atacurile cu rachete din Kramatorsk, pentru a aminti doar câteva”, se arată în analiza EU vs Disinfo.

Acest incident a demonstrat încă o dată domeniile-cheie de activitate ale propagandei de război rusești: răspândirea simultană a mai multor versiuni pentru a inunda spațiul informațional, punerea sub semnul întrebării a legitimității videoclipului, dezorientarea publicului și promovarea narațiunii că „toată lumea minte”.

„Efectul unei astfel de dezinformari este de a încerca să justifice abuzul asupra prizonierilor de război într-o perioadă în care armata rusă continuă să comită crime de război brutale și atrocități împotriva prizonierilor de război fără a fi pedepsită”, arată specialiștii europeni.

Oleksandr Matsiyevskyy a apărat Ucraina până la ultima suflare, iar ultimele sale cuvinte de sfidare întruchipează adevăratul curaj al tuturor ucrainenilor care își protejează pământurile de agresorul Rusiei, conchide analiza EU vs Disinfo.

Moldova importă mai puţine legume turceşti. Autorităţile încurajează fermierii să crească legume autohtone: în ajutor le vin programele de subvenţionare

Republica Moldova importă mai puţine legume turceşti, unele dintre cele mai solicitate pe piaţa internă. Decizia aparţine Guvernului Turciei care a decis limitarea exporturilor în întreaga lume, până în 14 aprilie, pentru a-şi asigura securitatea alimentară. Pentru a nu simţi criza, autorităţile de la Chişinău încurajează fermierii să crească legume autohtone, iar în ajutor le vin programele de subvenţionare, relatează TVR Moldova.

Cât vor costa legumele anul acesta la piață. Un producător rupe tăcerea:  „Sunt 30—35 lei/kg” - Playtech Știri

Turcia este cel mai mare furnizor de fructe şi legume pe piaţa Republicii Moldova. Din cauza cataclismelor de acum două luni, autorităţile turce au decis să reducă exporturile. Autorităţile de la Chişinău spun că nu au primit nicio notificare în acest sens, dar recunosc faptul că importurile de legume au scăzut.

VASILE ŞARBAN, secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare: ” Desigur că aceasta se reflectă cumva negativ asupra pieţii interne. Avem o mai mică ofertă de legume pe piaţa internă, doi asta nemijlocit s-ar răsfrânge şi în preţurile de comercializare a produselor de legume. Dar, totodată noi cumva le dăm dreptate colegilor noştri din Turcia cu acţiunea de sistare a exporturilor de legume deoarece înţelegem că este o măsură pentru a asigura securitatea alimentară a ţării.

Scăderea importurilor de legume turceşti nu se simte, însă, în Piaţa Centrală din Chişinău. Cel puţin asta spun comercianţii.

„Piaţa e plină de fructe şi legume şi nu se vede nici un dificit. Acum a apărut castravetele nostru autohton. Preţurile vreau să vă spun că sunt foarte accesibile. Uitaţi-vă ce roşii frumoase cu 35 de lei.” 

„S-au ieftinit, au căzut preţul. Nu sunt vânzări şi oamneiii sunt nevoiţi să le dee mai ieftin. Nu a mai afectat nimic.”

Cumpărătorii spun, însă, că preţul legumelor este prea mare şi sunt cumpătaţi la ce şi cât cumpără.
„Ne mai reţinem. La unele produse care sunt mai scumpe, aşteptăm sezonul lor deja. – Acum ce aţi luat? – Am luat castraveţi, roşii, dar mai mult pentru poftă.”

„Exagerat de scumpe, cheltui o grămadă de bani nici nu ştiu pe ce. Eu am cheltuit acum o mie de lei pe nişte verdeţuri, legume, fructe şi cam asta.”

Reprezentanţii Ministerului Agrculturii încurajează fermierii să crească legume, iar în ajutor le vin programele de subvenţionare.

VASILE ŞARBAN, secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare: „Din partea ministerului noi acum suntem în plină desfăşurare a lucrărilor pentru difinitivarea a regulamnetelor de subvenţionare pe diferite aspecte. La moment se află în ultima lectură legea cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediu rural, care este îndreptată spre dezvoltara inclusiv a producerii de legume pe teren protejat, sistemelor de irigare, tehnciă şi utilaj agricol.”

Turcia este al patrulea cel mai mare producător de tomate din lume, iar Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi România sunt printre cele mai importante pieţe de desfacere în perioada rece a anului.

Guvernul Republicii Moldova face apel la cetățeni să participe la Ora Pământului

Ora Planetei va fi sărbătorită pe 25 martie. În acest sens, autoritățile fac apel la cetățeni și instituții să oprească curentul pentru o jumătate de oră.

Ziua Pământului 2022, în România: evenimentul care te ajută să înțelegi mai  bine starea planetei

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a îndemnat toată lumea să stingă luminile sâmbătă de la 20:30 la 21:00, relatează tv8.md.

„Prin această acțiune, mișcarea globală Ora Pământului își propune să arate că resursele naturale nu sunt inepuizabile, iar împreună putem contribui la conservarea acestor resurse prețioase”, a spus Daniel Vodă. 

Potrivit acestuia, instituțiile statului se vor alătura acestei acțiuni și vor stinge luminile din birouri și iluminatul stradal din jurul clădirilor.

Gemenele Aurei au împlinit 18 ani! Mesajul emoționant al artistei

Ziua de 23 martie este una specială pentru îndrăgita artistă Aura, mamă de gemene. În această zi, fiicele interpretei, Lori și Beti, își sărbătoresc ziua de naștere, iar anul acesta este unul special deoarece fetele împlinesc 18 ani și își sărbătoresc majoratul.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, stând în picioare şi interior

Aura a publicat un mesaj emoționant:

,,18 !

Atunci când sunt foarte emoționantă, nu găsesc cuvintele potrivite. Este și in acest caz.

Pur și simplu nu-mi vine să cred. Și bucurie și tristețe în același timp. Am așa o stare, de parcă am absolvit o universitate. De parcă s-a finalizatt o etapă în viața mea și începe una nouă. În altă postură, cu alte griji, cu alte responsabilități și scopuri.

La Mulți Ani, fetele mele! Bine-ați venit intr-o lume nouă, a celor maturi, o lume cu bune și cu rele. Intr-un ceas bun! Eu vă voi fi alături și mă voi ruga pentru voi! Vă iubesc! 💕”, a scris interpreta pe facebook.

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane şi persoane în picioare

Surorile s-au felicitat reciproc în mediul online. Beti a publicat un video în care este alaturi de Lori și a scris:

„Happy 18th birthday to us” (în traducere din engleza „La multi ani de 18 ani noua”).

Si Lori a publicat pe Instagram o imagine cu sora ei, din perioada copilariei.

Un parc național din Rusia a fost închis după ce o investigație a dezvăluit că Vladimir Putin și Alina Kabaeva dețin o vilă de lux acolo
Articolul anterior
Actorul Macaulay Culkin a devenit tată a doua oară
Articolul următor