Rușii și-au doborât din greșeală un avion supersonic în Crimeea

În cursul zilei de ieri (11.09.2022) un avion de tip Su-34 s-a prăbușit chiar în Crimeea, după ce a fost lovit de un sistem de apărare antiaeriană. Imediat au apărut speculații cu privire la faptul că ucrainenii au reușit să lovească aeronava. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu epava avionului doborât.

Doar că ucrainenii au ridicat din umeri. Și nu doar că forțele armate ale Ucrainei nu au revendicat incidentul, dar bloggeri militari ruși au anunțat că aeronava a fost lovit chiar de sistemele de apărare ruse, transmite deschide.md.

Contul de telegram rusesc Fighterbomber, deplânge eșecul rus și precizează că prăbușirea avionului Su-34 nu a fost un accident, ci a fost o consecință a faptului că aeronava a fost lovită chiar de apărarea antiaeriană rusească. Analiza bloggului militar rusesc, care susține invadarea Ucrainei, e preluată și de agenția ucraineană Unian. 

Astfel, bloggul rusesc Fighterbomber a precizat că avionul Su-34 prăbușit în Crimeea în cursul zilei de ieri a fost lovit de apărarea antiaeriană rusă. „Se pare că apărarea noastră antiaeriană nu e deloc prietenă cu aviația noastră militară”, a comentat ironic bloggerul rus.

Pilotul rus a reușit să se catapulteze la timp.

Despre Su-34, considerate de ruși de generația 4 ++

Su-34 este un avion supersonic de vânătoare și bombardament. Acesta face parte din generația 4++ și este capabil să îndeplinească misiuni în mod independent, fără sprijinului aerian al avioanelor de vânătoare.

Avionul Su-34 a fost dezvoltat de compania Sukhoi, parte a Corporației întrunite constructoare de aeronave, și a început să fie produs în serie în anul 2005. Acesta este destinat pentru distrugerea obiectivelor terestre și a țintelor aeriene ale adversarului, în orice condiții meteorologice, pe timp de zi sau de noapte. Aeronava dispune de rachete dirijate cu rază lungă de acțiune din clasele aer-sol și aer-aer. Viteza de zbor este de până la 1.900 de kilometri pe oră, iar autonomia de 4.000 de kilometri. Avionul, cu un echipaj format din doi militari, poate primi la bord o încărcătură de luptă de până la opt tone.

În vara anului 2020, Ministerul rus al Apărării și compania Sukhoi au încheiat un contract privind achiziționarea, în perioada 2021-2022, a 20 de avioane de tip Su-34 în versiunea Su-34M.

Momentul în care Mihailo, simbolul rezistenței de la Azovstal, s-a întâlnit cu familia, după ce a fost eliberat din captivitate. Fiica bărbatului a publicat un video emoționant

Mihailo Dianov, luptătorul ucrainean cu brațul sfârtecat devenit simbolul rezistenței de la oțelăria Azovstal, s-a reunit cu familia, după mai bine de 4 luni de prizonierat la ruși. Fiica lui a publicat o înregistrare video emoționantă pe rețelele sociale, informează www.digi24.ro.

Mihailo, care se află acum într-un spital din Kiev, a fost eliberat săptămâna trecută, în cadrul unui schimb de prizonieri. Ministerul ucrainean al Apărării a publicat vineri seara o fotografie în care soldatul apare extrem de slab și cu brațul rănit atrofiat. Și-a păstrat însă zîmbetul. La fel de zîmbitor apare și în imaginile în care își îmbrățișează familia.

„Soldatul ucrainean Mihailo Dianov se numără printre cei norocoși: spre deosebire de unii dintre colegii săi prizonieri de război, el a supraviețuit captivității rusești. Așa „aderă” Rusia la Convențiile de la Geneva. Așa continuă Rusia moștenirea rușinoasă a nazismului”, a scris Ministerul Apărării din Ucraina pe Twitter.

Mihailo, în vârstă de 42 de ani, a devenit cunoscut în toată lumea datorită unei fotografii în care apărea murdar, nebărbierit și cu haine jerpelite, dar făcând semnul victoriei, în timp ce ținea în mână o cană cu cafea, iar pe brațul bandajat avea montată o atelă metalică, fixată cu șuruburi. În ciuda stării sale evident degradate, bărbatul afișa un zâmbet liniștit și o mină încrezătoare.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.

Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.

În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.

Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.

Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.

În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.

În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.

Iranul cere explicații de la ambasadele străine

Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.

Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.

Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.  

„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.

Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.

Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Activitatea de la granița ruso-finlandeză s-a mai clamat la începutul zilei de luni, însă a rămas mai ocupată decât în săptămânile precedente, a anunțat căpitanul Taneli Repo, de la autoritatea de frontieră sud-estică din Finlanda, transmite digi24.ro.

„Cozile continuă să fie ceva mai lungi față de cum erau în pandemie”, a spus el. Anunțul de miercuri al lui Vladimir Putin, că Rusia va începe prima sa mobilizare publică de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru ca dictatorul rus să aibă mai mulți oameni de trimis să moară în Ucraina, a provocat o fugă a bărbaților tineri spre granițe.

Tinerii ruși care au trecut în Finlanda pe la punctul de trecere de la Vaalimaa, săptămâna trecută, unii după o călătorie de trei ore din Sankt Petersburg, spun că au părăsit țara de frica mobilizării.

Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică. Unele excepții din motive umanitare vor fi permise, însă.

Mihailina Moisa, o nouă descoperire uimitoare la ,,Vocea României”. Moldoveanca i-a cucerit pe jurați cu timbrul vocii sale!
Articolul anterior
Anchetă în Portugalia după furtul și comercializarea documentelor NATO
Articolul următor