Rusoaicele dau vina pe ucrainence pentru infidelitățile soților lor care luptă pe front

Un teren de 15 hectare, aflat în gestiunea Primăriei Chișinău, a fost transmis cu titlu gratuit în proprietatea statului pentru construcția Centrului de Reciclare și Management Ecologic.

Potrivit Ministerului Mediului, centrul va deservi întreaga Regiune de Management a Deșeurilor 4 (RMD4), care include municipiul Chișinău și șapte raioane învecinate.

Pe de altă parte, Primăria Chișinău precizează că viitorul centru va deservi exclusiv capitala și suburbiile. Autoritățile municipale mai menționează că, după finalizarea lucrărilor, centrul va fi transmis spre gestionare Î.M. „Autosalubritate”.

„Centrul va deservi doar municipiul Chișinău, nu și întreaga regiune”, se arată în mesajul Primăriei, care face trimitere la actele emise de instituțiile de resort pentru regiunile 4/6, în care este încadrat municipiul.

Conform sursei, în prezent, autoritățile municipale construiesc infrastructura necesară – o stație de transfer – care va fi conectată ulterior la noul centru de reciclare.

Totodată, Primăria subliniază că Centrul nu va include un depozit de deșeuri – acesta urmând să fie amplasat într-o altă locație stabilită de Guvern sau instituțiile centrale.

Potrivit Ministerului Mediului, proiectul face parte din inițiativa națională „Deșeuri solide în Moldova” și prevede edificarea unei stații moderne de tratare mecano-biologică, dotată cu tehnologii avansate – senzori optici, separatoare cu aer și echipamente capabile să recupereze până la 70% din materialele reciclabile și până la 30% din deșeurile biodegradabile.

Volumul total al deșeurilor va fi redus cu până la 50%, iar conținutul biodegradabil va scădea sub 75% față de nivelul inițial.

Noul centru va contribui semnificativ la reducerea emisiilor de gaze, la prevenirea poluării apelor de suprafață și a solului, îmbunătățind astfel calitatea mediului.

Regiunea cuprinde municipiul Chișinău și raioanele Strășeni, Ialoveni, Hâncești, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi și Orhei.

Investițiile pentru proiectul „Deșeuri solide în Moldova” depășesc 200 de milioane de euro și sunt realizate în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și partenerii de grant.

Ministerul Mediului subliniază că această investiție „este un pas important spre un sistem modern și eficient de colectare, reciclare și gestionare a deșeurilor, contribuind direct la un mediu mai curat și mai sigur pentru toți cetățenii Republicii Moldova”.

Propunerea președintelui rus Vladimir Putin privind încetarea focului săptămâna viitoare de Ziua Victoriei, când Moscova sărbătorește 80 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, este „începutul negocierilor directe” cu Kievul, a declarat șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, marți, 29 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă.

„Propunerea noastră, exprimată de președintele Putin, este începutul negocierilor directe, fără condiții prealabile. În această situație, încetarea focului (pentru 30 de zile) este considerată o condiție prealabilă”, a spus Lavrov.

Nu este clar dacă Lavrov s-a referit la faptul că negocierile directe vor începe la momentul încetării focului sau dacă anunțul lui Putin marchează începutul acestora, notează The Kyiv Independent.

Oficialii ucraineni nu au comentat încă declarația lui Lavrov.

Kremlinul a respins propunerea Kievului

Kremlinul a respins marți propunerea Ucrainei de a declara un armistițiu de 30 de zile, cerând să se țină cont mai întâi de preocupările Rusiei, în timp ce a solicitat Kievului să se alăture unei încetări a focului de trei zile cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 80 de ani de la victoria asupra forțelor naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, când autoritățile ruse preconizează să organizeze o paradă militară în Piața Roșie, au relatat anterior agențiile EFE și Agerpres.

„Fără răspunsuri la aceste întrebări, este dificil să acceptăm un armistițiu atât de lung. Președintele (Vladimir) Putin a vorbit deja despre asta”, a declarat pentru presa locală purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

Peskov a insistat din nou, fără a preciza, asupra existenței unor „nuanțe” care ar împiedica Moscova să accepte contraoferta președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

În trecut, președintele Putin susținea că un astfel de armistițiu nu ar face decât să permită inamicului ucrainean să se regrupeze și să se reînarmeze cu armament occidental.

În mesajul său de luni seara, Volodimir Zelenski a calificat armistițiul de 72 de ore – 8, 9 și 10 mai – anunțat luni de Putin drept o „manipulare” și o încercare de a-i înșela pe partenerii internaționali, precum SUA.

„Suntem pregătiți să colaborăm cu partenerii internaționali pentru a opri orice război. Cu toate acestea, Rusia continuă să respingă toate propunerile și este preocupată doar de manipularea și înșelarea comunității internaționale. Acum încearcă să joace o altă farsă. De ce ar trebui ca toată lumea să aștepte până pe 8 mai și să rămânem tăcuți exact când Putin organizează o paradă”, a declarat Zelenski, citat de publicațiile ucrainene Unian și Liga.

Președintele Ucrainei a menționat că astfel de propuneri nu pot fi acceptate și a reamintit că valoarea vieții umane este mai importantă decât orice fel de paradă.

„Prețuim viața umană, nu paradele. De aceea nu are rost să așteptăm un armistițiu până pe 8 mai. Războiul trebuie să se încheie nu temporar, ci printr-un armistițiu permanent, garantat și fiabil, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile”, a afirmat liderul ucrainean.

„Încetarea focului nu ar trebui să dureze câteva zile pentru a ucide din nou. Trebuie să fie imediată, completă și necondiționată, pentru cel puțin 30 de zile”, a spus el.

În replică, Peskov, care a afirmat că armistițiul cu ocazia victoriei Armatei Roșii asupra Germaniei naziste este un „gest de bunăvoință”, l-a acuzat la rândul său pe Zelenski de manipulare, prin faptul că evită să ofere „un răspuns direct la inițiativa de pace” a lui Putin.

„Până în prezent, nu am auzit nicio reacție din partea regimului de la Kiev. În acest moment, este foarte greu de înțeles dacă regimul de la Kiev intenționează să se alăture sau nu”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, adăugând că nici liderii europeni nu au reacționat la armistițiul anunțat de Rusia.

„Aici este clar cine, într-adevăr, aspiră la pace și cine este un apologet al războiului”, a spus el.

Peskov mai susține că ucrainenii nu au răspuns nici la disponibilitatea lui Putin de a relua negocierile directe cu Kievul după armistițiul de Paște.

Kievul insistă pe integritatea teritorială

După întâlnirea cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, din 25 aprilie, Vladimir Putin a declarat SUA că este pregătit să intre în negocieri cu Ucraina „fără condiții prealabile”.

De altfel, Kremlinul a afirmat în repetate rânduri că este pregătit pentru negocieri de pace, deși pare să impună în mod constant cereri maximaliste, Kievul acuzând Moscova că blochează în mod deliberat eforturile de pace.

Marea pană de curent care a afectat luni teritoriul peninsular al Spaniei a provocat pierderi economice de 1,6 miliarde euro, echivalentul a 0,1% din Produsul Intern Brut, conform calculelor principalei confederații a oamenilor de afaceri CEOE.

La rândul său, asociația ATA, care reprezintă 850.000 de lucrători independenți, estimează că prejudiciul pentru aceștia ar putea fi, inițial, de 1,3 miliarde euro, în special în domeniul ospitalității și în comerț, dar suma ar putea fi chiar mai mare, transmite agerpres.ro.

„Este un impact uriaș”, a declarat, marți, pentru presă, președintele confederației patronale CEOE, Antonio Garamendi, adăugând că, de exemplu, rafinăriile vor întârzia câteva săptămâni până când vor fi repornite, iar furnalele din industrie vor suferi daune.

Garamendi, de asemenea, a regretat că nu au existat mai multe informații oficiale referitoare la ceea ce s-a întâmplat.

„Cred că Guvernul ar fi trebuit să fie mai rapid și ar fi trebuit să informeze în mod constant”, a precizat el.

De asemenea, acesta a criticat declarația de luni a Ministerului Muncii conform căreia angajatorii ar trebui să își asume costul absențelor de la muncă din cauza penei de curent.

„Nu trebuie să ne atenționeze pentru că deja știm ce să facem din pură responsabilitate socială, ceea ce facem permanent”, a argumentat Garamendi.