S-a stins artista Cornelia Catanga. Nu credea în Covid și a stat acasă până în ultima clipă

Artista româncă de muzică lăutărească Cornelia Catanga a murit la vârsta de 63 de ani, la Spitalul Universitar din București. Potrivit apropiaților, artista nu crea în Covid, a stat acasă, iar când nu mai putea să respire a fost chemată ambulanța.

„Din păcate, Cornelia Catanga s-a prăpădit. Sunt împietrită, efectiv. Un stop cardiorespirator suprapus cu un Covid a răpus-o, acum o oră, la Spitalul Universitar din Capitală. Dumnezeu să o ierte!”, a scris Mara Bănică pe pagina sa de Facebook vineri dimineaţa, în jurul orei 6,00.

Jurnalista a povestit că Aurel Pădureanu, soţul Corneliei Catanga, a sunat-o imediat după deces.

„M-a sunat plângând, că a murit Cornelia. Nu mi-a venit să cred. Cu greu s-a liniştit şi abia am putut să înţeleg ce s-a înţâmplat. Mi-a povestit că îi era rău, că nu mai putea să respire şi au chemat ambulanţa. La Spital i s-a făcut testul Covid, iar acesta a ieşit pozitiv. Medicii au vrut să o intubeze, dar Cornelia a făcut stop cardiorespirator. Nu a rezistat“, a declarat ea pentru Antena 3.

Jurnalista a mai afirmat că soţul Corneliei Catanga nu credea în Covid. „Din păcate, Cornelia a stat acasă şi a luat şi ivermectină, din câte am înţeles. Nea Aurel spunea că el nu crede în această boală, că nu crede în Covid. Mereu eu îi spuneam să nu mai gândească aşa…Este cumplit ce s-a întâmplat”, a mai spus jurnalista pentru Antena 3, conform adevarul.ro.

România este pregătită să livreze gaze naturale Republicii Moldova. Lucrările de interconectare dintre cele două state au fost finalizate

România este pregătită din punct de vedere tehnic să livreze gaze naturale Republicii Moldova. Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, compania care asigură transportul de gaze a finalizat lucrările de interconectare dintre cele două state, transmite TVR Moldova.

Compania olandeză Vitol a câştigat licitaţia pentru furnizarea de gaze  naturale în Republica Moldova. | СП - Știri Bălți Moldova

”Chiar dacă va fi o iarnă grea, nu cred că va depăși ceea ce avem în depozite și ceea ce producem. Suntem și în discuții cu parteneri externi pentru import de gaze, import de gaze pe care o să îl facem nu doar pentru România, ci și pentru a-i ajuta pe vecinii noștri, R. Moldova sau Ucraina, sau alți parteneri din UE.

Ajunge gazul și pentru moldoveni și o companie de stat care se ocupă de transportul de gaze a reușit să termine lucrările de interconectare între noi și Republica Moldova.

Dacă gazul curge într o direcție, acum poate pleca gazul și de la noi la ei. Dacă ei au nevoie, noi le putem oferi”, a declarat Gheorghe Agafitei, consilier în cadrul Cancelariei premierului Românei.

Un elicopter rus a încălcat spațiul aerian al Estoniei. Tallinn: „Incident extrem de grav și regretabil care este complet inacceptabil”

Estonia a raportat miercuri încălcarea spațiului sau aerian de către un elicopter rus, transmite DPA, citată de Agerpres.

Elicopterul, un model Mi-8, a intrat fără permisiune în spațiul aerian al Estoniei în seară zilei de 9 august, au anunțat forțele armate estoniene. Ministerul de Externe de la Tallinn l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în legătură cu acest incident și i-a prezentat o notă de protest.

”Estonia consideră acesta un incident extrem de grav și regretabil care este complet inacceptabil”, a menționat diplomația estoniană într-o declarație.

În timpul întâlnirii, Ministerul de Externe estonian a ”condamnat ferm agresiunea continuă a Rusiei în Ucraina. De asemenea, am accentuat că Rusia trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a statelor și dreptul internațional”, adaugă declarația citată.

Armata estoniană a precizat că această a fost a treia încălcare a spațiului aerian al Estoniei de către Rusia în acest an, după un total de cinci incidente în 2021. Incidentul s-a produs în zona Koidula, din sud-estul Estoniei, la fel la precedentul caz de acest fel, înregistrat în iunie.

Elicopterul nu avea pornit sistemul de identificare electronică și nu transmisese un plan de zbor. Pilotul nu a păstrat contactul radio cu controlul traficului aerian în timpul incidentului, care a durat mai puțin de un minut, potrivit raportului armatei estoniene.

Circa zece avioane rusești, aruncate în aer în Crimeea. Rusia susține că exploziile au fost provocate de o țigară

Forțele aeriene ucrainene au anunțat miercuri că nouă avioane de război rusești au fost distruse într-un șir de explozii la o baza aeriană din Crimeea, în contextul în care se speculează că exploziile au fost rezultatul unui atac ucrainean, scrie Associated Press. Rusia a negat că vreun avion a fost avariat în exploziile de marți – sau că a avut loc vreun atac.

Oficialii ucraineni nu au revendicat în mod public responsabilitatea pentru explozii, ironizând în același timp explicația Rusiei potrivit căreia ,,un fumător neatent ar fi putut provoca incendierea și aruncarea în aer a muniției de la baza aeriană Saki”.

Analiștii au mai spus că această explicație nu are sens și că ucrainenii ar fi putut folosi rachete anti-nava pentru a lovi baza.

Dacă forțele ucrainene au fost, de fapt, responsabile pentru explozii, ar fi primul atac major asupra unui sit militar rusesc din Peninsula Crimeea, care a fost confiscată de la Ucraina de către Kremlin în 2014. Avioanele de război rusești au decolat de la Saki pentru a lovi zone din sudul Ucrainei.

Crimeea are o semnificație strategică și simbolică uriașă pentru ambele părți. Cererea Kremlinului că Ucraina să recunoască Crimeea că parte a Rusiei a fost una dintre condițiile sale cheie pentru a pune capăt luptelor, în timp ce Ucraina a promis că îi va alungă pe ruși din peninsula și din toate celelalte teritorii ocupate.

La câteva ore după explozii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că va face din nou exact acest lucru.

„Acest război al Rusiei împotriva Ucrainei și împotriva întregii Europe libere a început cu Crimeea și trebuie să se încheie cu Crimeea – cu eliberarea ei”, a declarat el în discursul sau de seară.

Exploziile, care au ucis o persoană și au rănit 14, au făcut că turiștii să fugă panicați, în timp ce coloane de fum se ridicau deasupra coastei din apropiere.

O turistă, Natalia Lipovaya, a declarat că „pământul a dispărut de sub picioarele mele” după exploziile puternice. „Am fost atât de speriată”, a spus ea.

Serghei Milochinsky, un rezident local, și-a amintit că a auzit un vuiet și a văzut un nor sub formă de ciuperci de la fereastră să. „Totul a început să cadă în jur, să se prăbușească”, a spus el.

Liderul regional din Crimeea, Serghei Aksionov, a declarat că aproximativ 250 de locuitori au fost mutați în locuințe temporare după ce zeci de clădiri de apartamente au fost avariate.

Dar autoritățile ruse au încercat să minimalizeze miercuri exploziile, spunând că toate hotelurile și plajele nu au fost afectate în peninsula, care este o destinație turistică populară pentru mulți ruși.

Un consilier prezidențial ucrainean, Oleksii Arestovici, a declarat misterios că exploziile au fost provocate fie de o armă cu rază lungă de acțiune de fabricație ucraineană, fie sunt opera gherilelor ucrainene care operează în Crimeea.

„Oficial, Kievul a păstrat tăcerea în această privința, dar neoficial, armata recunoaște că a fost o lovitură ucraineană”, a declarat analistul militar ucrainean Oleh Zhdanov.

Baza din peninsula Marii Negre se află la cel puțin 200 de kilometri de cea mai apropiată poziție ucraineană – în afară razei de acțiune a rachetelor furnizate de SUA pentru a fi utilizate în lansatoarele HIMARS.

sursa

România trimite încă 50.400 doze de vaccinuri către Republica Moldova
Articolul anterior
Coronavirus: explozie de cazuri în rândul copiilor. În spitalele din Chișinău aproape că nu mai sunt paturi libere
Articolul următor