S-a stins din viață Regele Mihai al României

Regele Mihai I al României s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani, la locuinţa sa din Aubonne, Elveţia. În urmă cu un an, Majestatea Sa a fost diagnosticată cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică, transmite mediafax.ro.

separator

Pe 5 noiembrie, Principesa Margareta şi Principele Radu au plecat de urgenţă în Elveţia, după ce starea Regelui Mihai s-a agravat.

Printr-un Comunicat, Casa Regală anunţa: „Starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei (…) În această săptămână, Familia Regală va avea o rundă de întâlniri cu medicii Majestăţii Sale, pentru a discuta tratamentul curent al Regelui şi pentru a primi sfatul lor în circumstanţele actuale.”

Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.

A fost unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen, la care a renunţat mai târziu.

Grav bolnav, Regele Mihai a decis să se retragă din viaţa publică pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României.

Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală au fost: “carcinomepidermoid metastazant”şi “leucemie cronică”. Majestatea Sa a urmat un tratament complex şi solicitant, care l-au împiedicat să apară în public, având nevoie de o perioadă de refacere.

Regele Mihai I a decis să transmită următorul mesaj: „În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei.”

Soţia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia.

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuţiile regale erau îndeplinite de o regenţă, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieţii politice, întoarcerea inopinată şi ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistenţă. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florenţa. Privat de o veritabilă afecţiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educaţie aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.

În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârşitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herţa, Transilvania de nord-est şi Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanenţă sub supravegherea serviciilor de informaţii. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Când balanţa războiului s-a întors şi forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva şi a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistiţiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga ţară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniştilor. În semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională.

În aceşti ani, suveranul s-a profilat într-un simbol naţional al rezistenţei. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câştigat” detaşat, iar 1947 a marcat interzicerea şi decapitarea Partidului Naţional Ţărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârşitul anului a venit rândul instituţiei monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeaşi zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza ţării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzităţii. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma şi s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveţia. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. După Revoluţia din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în ţară, cu excepţia Paştelui din 1992, când a atras mulţimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, în 1997, şi-a primit înapoi cetăţenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate şi o parte din proprietăţi. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ţinut un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunţată îmbolnăvirea lui de cancer şi retragerea din viaţa publică.

Regele Mihai și Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, în Elveția. De marile sărbători creștine și, în funcție de angajamentele Lor publice, Majestățile Lor au ales să fie alaturi de cei dragi, fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta.

sursa: www.mediafax.ro

Republica Moldova anulează regimul liberalizat de vize cu o țară

Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador va fi anulat. 57 de deputați au votat, în prima lectură, pentru denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Republica Ecuador, scrie noi.md.

Inițiativa de denunțare a acestui ACORD aparține Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, în contextul unor recomandări ale Comisiei Europene. Instituția a constatat, în mai multe rapoarte, că politica statului nostru în domeniul vizelor nu este pe deplin raliată la lista țărilor terțe, ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE. În context, Comisia Europeană a recomandat Republicii Moldova să ajusteze politicile în acest domeniu, în special cele care vizează țările care prezintă riscuri de migrațiune ilegală sau de securitate pentru Uniunea Europeană. De menționat că cetățenii Republicii Ecuador au nevoie de vize pentru a călători în țările membre UE. Autoritățile menționează că denunțarea Acordului nu va avea consecințe negative, întrucît cifra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Republica Ecuador este de 300 de mii de dolari. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ecuador privind călătoriile fără vize ale cetățenilor a fost semnat în anul 2012 și a intrat în vigoare trei ani mai tîrziu.

În ce țară trăiesc cei mai mulți miliardari. Orașul care se află în fruntea listei globale a bogaților

Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite CNBC citat de nexta.ro.

Este pentru prima dată când cel mai populat oraş din India ocupă primul loc în Asia.

În fruntea listei globale a bogaţilor pe oraşe din 2024 se află New York (119), urmat de Londra (97).

În Asia, Mumbai – capitala financiară a Indiei – a avansat cu 92 de miliardari, potrivit Hurun. Urmează aproape Beijing (91) şi Shanghai (87).

În prezent, există 3.279 de miliardari la nivel global, o creştere cu 5% faţă de 2023, arată raportul.

Potrivit clasamentului ţărilor, China încă se află în fruntea listei cu 814 miliardari, chiar dacă ţara a pierdut 155 miliardari faţă de acum un an.

SUA s-au clasat pe locul al doilea, cu 800 de miliardari, în timp ce India s-a clasat pe locul trei, cu 271.

„China a avut un an prost. Crearea de bogăţie în China a trecut prin schimbări profunde în ultimii câţiva ani, cu bogăţia miliardarilor din proprietăţi imobiliare şi din surse regenerabile în scădere”, a remarcat firma de cercetare.

Zhong Shanshan din China, fondatorul şi preşedintele gigantului de apă îmbuteliată Nongfu Spring, şi-a menţinut locul de cea mai bogată persoană din China.

Colin Huang, fondatorul companiei de comerţ electronic Pinduoduo, a trecut în faţa CEO-ului Tencent, Ma Huateng, şi a luat locul al doilea în acest an.

SUA – care au adăugat 109 miliardari în 2023 – au doar cu 14 miliardari mai puţini decât China, potrivit Hurun.

Inteligenţa artificială a fost un factor important pentru creşterea numărului de oameni ultrabogaţi în SUA, arată raportul.

„În timp ce [CEO-ul Nvidia] Jensen Huang a ocupat multe titluri de ştiri în timp ce Nvidia a depăşit pragul unei capitalizări de 2.000 de miliarde de de dolari, catapultându-l în Top 30 al Hurun, miliardarii din spatele Microsoft, Google, Amazon, Oracle şi Meta au înregistrat creşteri semnificative ale averilor lor, în timp ce investitorii pariază pe valoarea generată de AI”, se arată în raport.

Indicele Bloomberg al miliardarilor a arătat că fondatorul Amazon, Jeff Bezos, şi CEO-ul Tesla, Elon Musk, sunt primii doi miliardari din SUA, cu o avere netă de 201 miliarde de dolari, respectiv 190 de miliarde de dolari.

Taylor Swift s-a alăturat listei miliardarilor Hurun Research, cu o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, după ce şi-a început turneul Eras în martie şi a cântat până acum în SUA, America de Sud, Australia, Singapore şi Tokyo.

„Peste jumătate din averea ei provine din redevenţe şi turnee, inclusiv 190 de milioane de dolari din prima etapă a turneului Eras şi 35 de milioane de dolari din filmul său concert. Restul este susţinută de valoarea catalogului său muzical, în special după ce primele şase albume ale sale au fost vândute către Shamrock Capital pentru 300 de milioane de dolari în 2020”, se arată în raport.

După SUA, India a avut al doilea cel mai mare număr de noi adăugări de miliardari, cu 84 de membri noi pe lista sa a ultra-bogaţilor.

Naţiunea din Asia de Sud este acum economia cu cea mai rapidă creştere din lume, după ce PIB-ul a crescut cu 8,4% în perioada octombrie-decembrie.

În decembrie, bursa din India a depăşit-o pe cea din Hong Kong, devenind a şaptea ca mărime din lume, iar acum este evaluată la peste 4.000 de miliarde de dolari, au arătat datele Refinitiv.

Preşedintele Reliance Industries din India, Mukesh Ambani, continuă să fie cea mai bogată persoană din Asia şi a unsprezecea cea mai bogată persoană din lume, cu o avere totală netă de 110 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg.

În ianuarie, Gautam Adani, fondatorul şi preşedintele Grupului Adani, l-a depăşit pentru scurt timp pe Ambani, dar acum este cu trei locuri în urmă, cu o avere netă de 97,9 miliarde de dolari, au arătat datele Bloomberg.

Cauzele judiciare de apărare a drepturilor minorilor vor fi scutite de taxa de stat

Cauzele de apărare a drepturilor minorilor vor fi scutite de taxa de stat. Acest lucru este prevăzut într-un proiect adoptat în cadrul ședinței plenare de astăzi, precizează un comunicat al Parlamentului Republicii Moldova, scrie radiochisinau.md.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de către deputata din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Olesea Stamate, și prevede modificarea Legii taxei de stat. De asemenea, documentul conține modificări ce vor exclude dubla impunere în ceea ce privește achitarea taxei de stat.

Proiectul mai instituie scutirea de la taxa de stat pentru radierea din evidența la domiciliu. De asemenea, proiectul prevede scutirea de taxa de stat și taxa de timbru pentru executorii judecătorești și organele cu atribuții de administrare fiscală, indiferent de calitatea lor procesuală.

Prin modificările propuse sunt eliminate incertitudinile cu referire la cererile de chemare în judecată în acțiunile cu caracter nepatrimonial și se instituie scutirea de la plata taxei de stat în contenciosul administrativ. Totodată, este adusă claritate în privința cererilor de partaj, taxa de stat, în acest caz, va fi achitată reieșind din valoarea bunurilor pretinse.

Proiectul de lege a fost votat, în a doua lectură, de 71 de deputați.

La Shopping MallDova s-a dat startul Sărbătorilor de iarnă. Ce distracții îi așteaptă pe vizitatori!
Articolul anterior
Vladimir Curbet împlinește astăzi 87 de ani. Mulți ani înainte, maestre!
Articolul următor