Scandal la Procuratură: Șeful adjunct de la Anticorupție este nepotul lui Viorel Morari. Dragalin: ”Nu-mi dau demisia!”

Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție Mihai Ivanov este finul de cununie al fostului șef al instituției Viorel Morari. Informația a fost confirmată de Ivanov într-o emisiune de la Jurnal TV. Prezentă la emisiune, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a justificat că „un act ilegal comis de către o persoană nu poate fi imputat și rudelor acesteia”, scrie newsmaker.md

Veronica Dragalin a fost întrebată cât de corect este ca Mihai Ivanov să activeze în cadrul PA, în condițiile în care el este finul ex-șefului instituției, controversatul Viorel Morari. De asemenea, moderatorul emisiunii a remarcat și faptul că Ivanov a avut o ascensiune în carieră, în perioda când Viorel Morari se afla la conducerea PA.

„Eu mi-am format echipa din persoane care înțeleg viziunea și strategia mea, dar și pe așa lucruri ca integritatea. În momentul în care cineva o să încalce acest principiu eu nu o să am nicio problemă să-l exclud”, a spus aceasta.

Ulterior, Mihai Ivanov a făcut o intervenție telefonică, în care a confirmat legătura de rudenie cu Viorel Morari.

„În ceea ce ține de faptul că în repetate rânduri ați spus că am avut o ascensiune fulminantă în perioada în care domnul Morari a deținut funcția de conducere în Procuratura Anticorupție, țin să dezmint această informație. Activez în Procuratura Anticorupție de pe 2 noiembrie 2010, atunci când dl. Morari nici nu era în funcție de procuror-șef, iar relația pe care o am cu acesta a început până ca dumnealui să devină procuror-șef sau să activeze, în general, în Procuratura Anticorupție”, a adăugat acesta.

Amintim că, pe 1 noiembrie, procurorii Mihail Ivanov și Vasile Plevan, au fost desemnați de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de șefi adjuncți interimari la Procuratura Anticorupție.

Mihai Ivanov gestionează urmărirea penală în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Politic „ȘOR”. De asemenea, Ivanov este și conducătorul grupului de anchetă în dosarul celor 13 ex-deputați transfugi (printre care Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi și Serghei Sîrbu).

Anterior, Mihail Ivanov a gestionat urmărirea penală în dosarul privatizării „Air Moldova”, precum și în dosarul licitațiilor de sute de milioane de lei câștigate de firma „Bass System”.

Viorel Morari a preluat funcția de șef al PA în 2016. A demisionat în 2019, în urma unui scandal în care a fost acuzat de implicare într-o tentativă de preluare a unei afaceri. A mers chiar și în judecată, iar în septembrie 2019, „ca urmare a tranzacției de împăcare amiabilă”, a fost restabilit în funcție de Dumitru Robu, la acel moment procuror general interimar.

Revenirea sa la PA nu a durat mult, dat fiind faptul că, la 9 decembrie 2019 – la câteva zile de la învestirea în funcție a noului procuror general, Alexandr Stoianoglo, PG a demarat un control complex la PA și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar Morari a fost înlăturat pentru o lună din funcția de șef al PA și delegat la PG.

Între timp, Judecătoria Chișinău a suspendat executarea ordinului semnat de Robu prin care Viorel Morari a fost repus în funcția de procuror-șef la PA, în urma unei cereri făcute de fostul șef PCCOCS, Nicolae Chitoroagă. Mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia primei instanțe.

La începutul lui 2020, pe numele lui Viorel Morari au fost pornite două cauze penale. În primul dosar, care a fost trimis deja în judecată, Viorel Morari este învinuit de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestecul în înfăptuirea urmăririi penale. Potrivit unui comunicat al PG, acesta a recepționat personal de la Vladimir Plahotniuc o plângere prin care fostul șef al Partidului Democrat din Moldova (PDM) solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios. Ulterior, în baza plângerii, Morari i-a ordonat unui subaltern să pornească, cu o dată din urmă, urmărirea penală în privința lui Platon..

În al doilea dosar în care a fost cercetat, Morari era bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu.

Potrivit procurorilor, Morari, prin intermediul membrilor de familiei sale și altor persoane apropiate, ar fi spălat mijloace financiare, iar, prin urmare, părinții și fratele lui s-ar fi îmbogățit cu terenuri și imobile de zeci de mii de euro.

Tot în ianuarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a admis demersul procurorului general și a decis să-l suspende pe Morari din funcția de procuror-șef al PA, până la adoptarea unei hotărâri definitive în dosarul în care este vizat.

În iunie 2020, procurorii PCCOCS au decis scoaterea de sub urmărirea penală a lui Morari, în dosarul îmbogățirii ilicite, dat fiind faptul că nu au fost adunate suficiente probe pentru al pune sub învinuire, potrivit profilului realizat de RISE Moldova.

Mai mult, Veronica Dragalin, nu intenționează să-și dea demisia în contextul scandalului scurgerilor de informații de pe Telegram. Dragalin spune ca a preluat șefia instituției în urma unui concurs transparent. Șefa Procuraturii Anticorupție spune că în condițiile în care veridicitatea informațiilor apărute pe Telegram nu a fost demonstrată, nu existe motive pentru a considera concursul unul trucat.

Mai mulți reprezentanți ai societății civile, opoziției parlamentare și extraparlamentare au cerut demisia șefei Procuraturii Anticorupție după ce în spațiul public au apărut fragmente ale unor conversații de pe Telegram care ar aparține ministrului Justiției. Potrivit discuțiilor, Sergiu Litvinenco a fost cel care i-a asigurat Veronicăi Dragalin victoria la concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, notează IPN.

„Nu-mi dau demisia de onoare. Aș vrea să văd un exemplu când cineva și-a dat demisia pentru că a fost o scurgere de informații pe Telegram, care nici până astăzi nu știm dacă sunt adevărate sau nu. Eu am participat la un concurs unde a trebuit să depun informația despre mine, plan amplu de management despre intențiile mele. A fost o comisie compusă din cinci persoane, dintre care trei din afara țării. Eu am câștigat punctajul cel mai mare. După asta, am participat la CSP la un interviu public. Toată lumea poate vedea interviul meu și interviurile celorlalți candidați. Nu văd să fi fost un concurs trucat și nu văd motive să-mi dau demisia”, a spus Veronica Dragalin în cadrul emisiunii de la Jurnal TV.

Adresarea PAS către Ceban: „Ion, nu pune mâna pe robinete și nu lipsi chișinăuienii de apă”

„Ion, nu pune mâna pe robinete și nu lipsi chișinăuienii de apă. În 3 ani de mandat Ion Ceban a băgat în datorii S.A. Apă-Canal și a dat-o în bară cu majorarea ilegală a tarifului pentru apă și canalizare, iar acum vrea să lipsească chișinăuienii de apă” este mesajul cu care se adresează partidul politic PAS către Ion Ceban.

De asemenea PAS îl învinuiește pe politician că a angajat în cadrul Întreprinderii „Apă-Canal”, persoane care îi sunt favorabile să fie în componenta acesteia „Ion Ceban și-a angajat nănașul și o persoană apropiată de la PSRM, fostul deputat Oleg Lipschi în funcție de director. Pentru a face ce vrea și pentru a nu fi monitorizată activitatea întreprinderii, acesta a scos din consiliul de administrare consilierii municipali PAS când au început a bate alarma despre ilegalitățile din întreprindere”, afirmă Dumitru Ivanov, consilier municipal PAS, conform zugo.md.

Amintim că, premier Energy a a anunțat pe data de 26 ianuarie ca urmează deconectarea instalațiilor de alimentare cu energie electrică ale SA „Apă-Canal Chișinău”. Motivul invocat a fost datoria în creștere, neachitată de întreprindere. Totuși, mai târziu, decizia a fost schimbată, ÎCS „Premier Energyˮ SRL anunțând că a decis amânarea deciziei până la data de 1 februarie 2023.

Nemulțumiți de cele întâmplate, partidul a postat vineri, 26 decembrie o declarație video:

Publicaţia online independentă Meduza, declarată „organizație indezirabilă” în Rusia

Autorităţile ruse au interzis joi de facto site-ul de ştiri Meduza prin clasificarea ca „organizaţie indezirabilă”, transmit Reuters şi AFP, citat de Agerpres.

Russia launches criminal probes on prominent Kremlin critics | PBS NewsHour

În urma deciziei anunţate de procuratura generală a Rusiei, este interzisă funcţionarea pe teritoriul ţării a site-ului gestionat din Letonia. Jurnaliştii care scriu pentru Meduza pot fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea de până la patru ani, iar organizatorii – până la şase ani. Cetăţenilor ruşi le este interzis să colaboreze cu publicaţia sau cu jurnaliştii acesteia.

Procuratura a explicat că activitatea site-ului „reprezintă o ameninţare la adresa ordinii constituţionale şi a securităţii Rusiei„.

Meduza, lansată ca publicaţie în limba rusă în martie 2014 în Letonia, pentru a evita cenzura din Rusia, fusese deja clasificată ca „agent străin” de ministerul justiţiei de la Moscova încă din aprilie 2021.

La scurt timp după ce armata rusă a invadat Ucraina, în februarie anul trecut, parlamentul Rusiei a adoptat legi care pedepsesc cu închisoarea „discreditarea” armatei şi răspândirea de „informaţii intenţionat false” despre aceasta; maximele prevăzute sunt de cinci ani de detenţie pentru prima infracţiune, respectiv 15 pentru cea de-a doua.

Kremlinul duce însă de mai mulţi ani o campanie de reprimare a presei independente şi de blocare a accesului ruşilor la informaţii din media neagreate. Ceea ce s-a întâmplat după începutul războiului a fost doar o escaladare a acestei tendinţe, apreciază Reuters.

Printre cele peste 50 de organizaţii care se află în prezent pe lista celor „indezirabile” mai figurează şi alte publicaţii de investigaţie, cum ar fi iStories, Proekt sau Bellingcat – aceasta din urmă, cu sediul în Olanda.

Evgheni Prigojin, şeful grupării de mercenari Wagner, a cerut interzicerea site-ului Meduza prin această procedură încă din iulie anul trecut.

Meduza nu a reacţionat deocamdată la interdicţie, însă unele personalităţi din opoziţie au criticat deja în mediile sociale decizia autorităţilor. Ruslan Şaveddinov, aliat al disidentului Aleksei Navalnîi, a scris pe Twitter că „organizaţie indezirabilă este mâna de oameni care au acaparat puterea în Rusia„.

Ministrul Transporturilor: Ne-am dori ca Autostrada Unirii să fie continuată până la Chişinău şi Odesa

România şi R. Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a adăugat că îşi doreşte ca Autostrada Unirii (A8) să continue până la Chişinău, în R. Moldova şi Odesa, în Ucraina, informează Agerpres, transmite Digi24.

Sorin Grindeanu s-a întâlnit, joi, 25 ianuarie, cu viceprim-ministrul R. Moldova, Andrei Spînu, aflat în vizită la Bucureşti.

„Mai întâi, am propus întrunirea, în februarie, a Comisiei Mixte bilaterale pentru coordonarea tuturor activităţilor referitoare la proiectarea şi construirea Podului peste Prut de la Ungheni. Am convenit asupra necesităţii de a identifica şi alte proiecte transfrontaliere eligibile prin fonduri europene”, a scris Grindeanu pe site-urile de socializare, după întâlnirea cu vicepremierul Andrei Spînu.

„În domeniul rutier, ne-am dori ca Autostrada Unirii (A8) să fie continuată până la Chișinău (Republica Moldova) și Odesa (Ucraina)”, a mai scris Grindeanu.

Ministrul spune că a discutat şi despre modernizarea şi construirea mai multor poduri rutiere peste Prut. Astfel, ar urma să fie modernizate Podul de la Sculeni şi Podul Oancea. Iar poduri noi ar urma să fie construite la Albiţa, Răducăneni, Bumbăta şi Fălciu.

În domeniul infrastructurii feroviare, cele două părţi au discutat despre extinderea liniei de cale ferată cu ecartament larg până la Staţia Nicolina. Astfel, trenurile ar putea circula pe cale ferată cu ecartament larg pe relaţia Ungheni-Cristeşi Jijia-Socola-Nicolina.

De asemenea, un punct de interes comun este şi reabilitarea coridorului feroviar Iaşi (Aeroportul din Iaşi)-Ungheni-Chişinău (Aeroportul din Chişinău)-Odesa, prin finanţare obţinută de la Banca Mondială.

„În contextul conflictului armat din Ucraina, am reamintit că, în septembrie 2022, au fost finalizate lucrările pentru repunerea în funcţiune a liniei de cale largă din frontiera cu R. Moldova (Giurgiuleşti) până la silozul de la dana portuară Galați. Linia cu ecartament larg permite încărcarea şi descărcarea directă a vagoanelor ucrainene, fără transbordare, care circulă pe relaţia Galaţi (România)-Giurgiuleşti (R. Moldova)-Reni (Ucraina). În domeniul aerian am discutat despre posibilitatea creşterii numărului de frecvenţe ale operatorilor aerieni români pe segmentul Bucureşti-Chişinău-Bucureşti, dar şi despre diversificarea destinaţiilor prin operarea unor noi curse de pe mai multe aeroporturi internaţionale din România”, a mai scris Grindeanu.

Toți angajații MAI vor purta același tip de uniformă
Articolul anterior
Încă un succes pentru moldoveanca Cristina Bucșa la Australian Open! A eliminat-o pe Bianca Andreescu și a câștigat o sumă record
Articolul următor