Scheletul înspăimântător al unei “femei vampir” a fost găsit într-un cimitir din Polonia. Avea o coasă în jurul gâtului și un lacăt la picior

Scheletul unei femei a fost găsit în timpul unor săpături arheologice într-un cimitir din Polonia având în jurul gâtului o coasă așezată orizontal, iar la picior, un lacăt, practici care arată că oamenii care au îngropat-o s-ar fi temut că era „vampir”, scrie digi24.ro.

Scheletul a fost descoperit de arheologii de la Universitatea Nicolaus Copernicus din Polonia în urmă cu o lună, scrie Insider. Profesorul Dariusz Poliński, care a coordonat cercetările, a declarat că din primele informații este vorba despre o femeie tânără, îngropată în secolul al XVII-lea, potrivit unui comunicat de presă. Femeia avea o coasă așezată orizontal în jurul gâtului.

„Coasa a fost așezată pe gât în ​​așa fel încât, dacă defunctul – despre care se credea că ar fi fost vampir – ar fi încercat să se ridice, cel mai probabil capul ar fi fost tăiat sau rănit”, a declarat Poliński. Totodată, arheologii au găsit un lacăt triunghiular în jurul degetului mare al piciorului ei stâng, un indiciu că oamenii care au îngropat femeia se temeau că aceasta ar putea să se ridice din mormânt, poate pentru că ei credeau că este un vampir, a mai spus arheologul. Rămășițele, care au fost descoperite luna trecută, sunt investigate în continuare de oamenii de știință.

Cum au evoluat în timp ritualurile de înmormântare a vampirilor

Practica înmormântărilor „vampirilor” s-a manifestat în Europa creștină din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, a declarat Matteo Borrini, lector principal de antropologie criminalistică la Universitatea John Moore din Liverpool.  Eticheta de „vampir” a fost pusă adesea atunci când oamenii mureau din cauze care nu puteau fi explicate conform științei vremii – cum ar fi o pandemie sau o otrăvire în masă, a spus el.   Borrini a descoperit în Veneția rămășițele unei femei care a murit în secolul al XVI-lea , despre care a arătat, printr-o examinare științifică amănunțită, că a fost înmormântată ca un „vampir”. Rămășițele au fost găsite într-o groapă comună în care erau victime ale ciumei. Femeia găsită avea o piatră în gură.

Credința la acea vreme era că oamenii ar putea deveni vampiri care înviau din morți pentru a-i mușca pe cei vii și a răspândi ciuma în jur, a spus Borrini. Mai târziu, pe măsură ce știința a evoluat, oamenii au crezut că vampirii înviau din morți și sugrumau oamenii noaptea. Borrini a spus că aceasta poate fi o modalitate de a explica durerea în piept provocată de principala cauză de deces în Europa la acea vreme: tuberculoza.  Borrini a subliniat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma că aceasta a fost înmormântarea unei persoane suspectate a fi un vampir.

Existau multe superstiții în jurul morții în Europa la acea vreme și nu toate aveau legătură cu teama legată de vampiri, a spus el. Trupurile au fost găsite încuiate în morminte, bătute în cuie, cu pietre la picioare sau cu spini de trandafir. Toate acestea erau modalități de a împiedica corpul să se ridice, care nu aveau neapărat legătură cu vampirismul, a spus arheologul. El a explicat, făcând trimitere la o cercetare din 2015, că găsirea coasei, care era unealtă agricolă, poate să fie un indiciu privind statutul social al oamenilor.

Polițiștii, în comun cu voluntari, vânători și localnici continuă căutările fetei de 19 ani din Orhei, care de o săptămână este de negăsit

Polițiștii în comun cu colegii altor subdiviziuni specializate, voluntari, vânători și localnici continuă căutările fetei de 19 ani, care de o săptămână este de negăsit, după ce a urcat într-o mașină de ocazie pe o stradă din Orhei.

Au apărut noi circumstanțe care au determinat poliția să extindă căutările și în raionul Telenești.

Oamenii legii continuă investigarea cazului, iar șoferul mașinii în care a urcat fata este în custodia poliției și refuză în continuare să colaboreze cu ancheta.

Apă otrăvită pentru un sat din țară, unde autorităţile au dat în exploatare un apeduct, pe teritoriul unei foste ferme de vaci

Apă cu amoniac în loc de apă potabilă. Peste patru mii de locuitori dintr-un sat din Republica Moldova au fost puşi în situaţia de a consuma apă cu amoniac şi alte substanţe nocive, care le poate afecta la greu sănătatea. Este vorba de satul Logăneşti din raionul Hânceşti, unde autorităţile au dat în exploatare un apeduct cu apă „potabilă”, pentru care s-au cheltuit aproape 10 milioane de lei (peste 528.000 euro), scrie evz.ro.

Mai multe analize au arătat că apa nu este bună pentru consum, însă autorităţile locale merg la orice pentru a convinge locuitorii din Logăneşti că au cea mai bună apă. În ciuda eforturilor Primăriei Logăneşti, la mai puţin de trei luni după ce a fost dat apeductul în exploatare, Agenţia Naţională pentru Suguranţă Alimentară (ANSA), a interzis consumul apei din apeductt şi obligat administraţia locală să asigure şcoala şi grădiniţa cu apă îmbuteliată.

Proiectul din Logăneşti a fot finanțat de către Fondul naţional pentru dezvoltare regională.

Cuantumul Fondului este de 1% din veniturile bugetului de stat, aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În Fond se regăsesc şi alte mijloace financiare din sectorul public şi din cel privat la nivel local, regional, naţional şi internaţional. Precum şi mijloacele oferite prin programele de asistenţă ale Uniunii Europene.

Apă de pe locul unde a fost o fermă de vaci

Primăria din Logăneşti a ales pentru sondele de apă teritoriul unei foste ferme de vite. Oamenii din sat spun că pe acest loc, timp de cel puţin 30 de ani, a fost un depozit de furaje. Şi că în perioada sovietică acestea erau tratate cu amoniac pentru a evita rozătoarele.

Mai mult, în imediata apropiere, se regăseşte şi în prezent o fermă de vite şi nu este exclus ca deşeurile de acolo să contamineze izvoarele subterane.

Întreprinderea Vipart Plus SRL, care a câştigat, în octombrie 2022, licitaţia pentru construcţia apeductului, a trimis probele de apă din viitoarele sonde la un laborator privat, înainte să înceapă lucrările. Rezultatele au arătat că apa conţine un nivel ridicat de amoniac şi nu poate fi folosită ca potabilă sau în alimentaţie.

Totuşi, cu acordul Primăriei Logăneşti, sondele au fost săpate anume în acel loc.

Consilierii locali au declarat, sub protecţia anonimatului, că primarul Valentin Danu ar fi insistat pentru acel loc din considerente economice. În apropiere se află liniile de înaltă tensiune şi nu trebuie mijloace suplimentare pentru conectarea la energia electrică. Totodată, izvoarele cu apă se află la o adâncime de până la o sută de metri.

Dar cel mai mult, edilul a economisit din timp, deoarece în mai puţin de un an urma să aibă loc alegeri locale. Şi trebuia să convingă oamenii din sat că trebui să fie reales pentru încă patru ani.

Nu se ştie a cui a fost iniţiativa, a agentului econinterzise pentru apa potabilă. În schimb, sunt mult mai ieftine.

Ţeavă folosită la apeductul din Logăneşti/ Sursa foto: EvZ

Locuitorii din Logăneşti au comunicat pentru EvZ că au consultat ingineri în domeniu şi au fost informaţi că astfel de ţevi sunt folosite la petrol. Iar materialul din care sunt confecţionate conţine compuşi cancerogeni.

Acest adevăr a fost recunoscut de Primăria Logăneşti, care a decis la scurt timp după ce a fost dat apeductul în exploatare să schimbe ţevile.

„Primarul nu ne-a spus nimic. Este curios şi pentru noi de ce au schimbat ţevile şi din ce bani au făcut-o. Noi nu am aprobat nimic în acest sens. Un lucru este clar. Primarul a dat-o în bară cu apa potabilă. Sătenii sunt foarte nemulţumiţi”, ne-a spus Tudor Rotaru, consilier din Logăneşti.

Consumatorii, îngrijoraţi de calitatea apei

Locuitorii din Logăneşti, care achită 26.7 (1.42 euro) pentru un metru cub de apă pretins potabilă, au fost alertaţi de calitatea ei.

„Doar am gustat. Parcă aveam fier în gură. Nu o folosesc în alimentaţie. Pentru băut, o cumpăr din magazin”, ne-a declarat o locuitoare din Logăneşti.

Sătenii, chiar dacă au apeduct în gospodărie, merg după apă la cele două izvoare din localitate. Iar unii şi-au făcut puţuri în gospodăriile lor.

Câţiva consumatori au dus probe de apă la două laboratoare din Chişinău – la Regia Apă-Canal şi Institutul de biochimie al Academiei de Ştiinţe. Şi în ambele cazuri s-a constatat că apa din apeductul de la Logăneşti nu este potabilă. Pentru că conţine amoniu în exces, dar şi alţi componenţi nocivi.

Citiți continuarea AICI.

Emilian Crețu, moment emoționant dedicat mamei sale în cadrul emisiunii lui Fuego

Îndrăgitul actor moldovean Emilian Crețu a sensibilizat din nou opinia publică cu un moment emoționant în cadrul emisiunii lui Fuego ”Drag de România mea” de la TVR. Acesta a venit cu un mesaj profund pentru cea care i-a dat viață, mama sa, și i-a dedicat acesteia, dar și tuturor mamemor, un moment poetic și muzical împreună cu artistul român Paul Surugiu-Fuego.

”Tot ceea ce fac în viața asta, chiar dacă, deseori, plângi, o fac în primul rând pentru ca tu să fii fericită”, a spus, cu un nod în gât, Emilian în emisiune.

Fuego a postat momentul pe pagina sa de Facebook:

”Un moment emoționant dedicat tuturor mamelor alături de actorul basarabean Emilian Crețu!”, scrie în postarea sa Fuego.

Puteți vedea AICI.

De 8 Martie, Emilian Crețu și-a felicitat mama prin intermediul unui video emoționant pe care l-a publicat pe pagina sa de facebook. Actorul i-a dedicat mamei sale cele mai dulci și prețioase gânduri pe care orice mamă și-ar dori să le audă de la fiul său.

Emilian Crețu a devenit un promotor și un exemplu frumos de grijă, susținere și dragoste pentru familia sa.

VIDEO! Elon Musk pregătește lansarea roboților umanoizi Optimus. Aceștia vor ajunge și în casele oamenilor, ca să tundă iarba și să facă sex
Articolul anterior
Un antreprenor italian a ajuns la spital, după ce a văzut factura la curent. Crescuse de 10 ori: „Nu mai vedeam nimic”. De ce sumă era vorba
Articolul următor