Scheletul înspăimântător al unei “femei vampir” a fost găsit într-un cimitir din Polonia. Avea o coasă în jurul gâtului și un lacăt la picior

Scheletul unei femei a fost găsit în timpul unor săpături arheologice într-un cimitir din Polonia având în jurul gâtului o coasă așezată orizontal, iar la picior, un lacăt, practici care arată că oamenii care au îngropat-o s-ar fi temut că era „vampir”, scrie digi24.ro.

Scheletul a fost descoperit de arheologii de la Universitatea Nicolaus Copernicus din Polonia în urmă cu o lună, scrie Insider. Profesorul Dariusz Poliński, care a coordonat cercetările, a declarat că din primele informații este vorba despre o femeie tânără, îngropată în secolul al XVII-lea, potrivit unui comunicat de presă. Femeia avea o coasă așezată orizontal în jurul gâtului.

„Coasa a fost așezată pe gât în ​​așa fel încât, dacă defunctul – despre care se credea că ar fi fost vampir – ar fi încercat să se ridice, cel mai probabil capul ar fi fost tăiat sau rănit”, a declarat Poliński. Totodată, arheologii au găsit un lacăt triunghiular în jurul degetului mare al piciorului ei stâng, un indiciu că oamenii care au îngropat femeia se temeau că aceasta ar putea să se ridice din mormânt, poate pentru că ei credeau că este un vampir, a mai spus arheologul. Rămășițele, care au fost descoperite luna trecută, sunt investigate în continuare de oamenii de știință.

Cum au evoluat în timp ritualurile de înmormântare a vampirilor

Practica înmormântărilor „vampirilor” s-a manifestat în Europa creștină din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, a declarat Matteo Borrini, lector principal de antropologie criminalistică la Universitatea John Moore din Liverpool.  Eticheta de „vampir” a fost pusă adesea atunci când oamenii mureau din cauze care nu puteau fi explicate conform științei vremii – cum ar fi o pandemie sau o otrăvire în masă, a spus el.   Borrini a descoperit în Veneția rămășițele unei femei care a murit în secolul al XVI-lea , despre care a arătat, printr-o examinare științifică amănunțită, că a fost înmormântată ca un „vampir”. Rămășițele au fost găsite într-o groapă comună în care erau victime ale ciumei. Femeia găsită avea o piatră în gură.

Credința la acea vreme era că oamenii ar putea deveni vampiri care înviau din morți pentru a-i mușca pe cei vii și a răspândi ciuma în jur, a spus Borrini. Mai târziu, pe măsură ce știința a evoluat, oamenii au crezut că vampirii înviau din morți și sugrumau oamenii noaptea. Borrini a spus că aceasta poate fi o modalitate de a explica durerea în piept provocată de principala cauză de deces în Europa la acea vreme: tuberculoza.  Borrini a subliniat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma că aceasta a fost înmormântarea unei persoane suspectate a fi un vampir.

Existau multe superstiții în jurul morții în Europa la acea vreme și nu toate aveau legătură cu teama legată de vampiri, a spus el. Trupurile au fost găsite încuiate în morminte, bătute în cuie, cu pietre la picioare sau cu spini de trandafir. Toate acestea erau modalități de a împiedica corpul să se ridice, care nu aveau neapărat legătură cu vampirismul, a spus arheologul. El a explicat, făcând trimitere la o cercetare din 2015, că găsirea coasei, care era unealtă agricolă, poate să fie un indiciu privind statutul social al oamenilor.

Povestea uimitoare a unicului chirurg care s-a operat singur: “Am simțit că-mi stă inima, mâinile mi s-au înmuiat”

Povestea lui Leonid Rogozov, singurul chirurg care s-a operat singur, rămâne un reper un istoria medicinei. Doctorul a avut de ales între a muri și a se auto-opera.

De numele lui Leonid Rogozov, un medic chirurg rus, se leagă una dintre cele mai remarcabile povești din istoria medicinei.

Leonid Rogozov, singurului chirurg care s-a operat singur. Povestea impresionantă a doctorului rus

Doctorul s-a născut pe 14 martie 1934, tocmai în Siberia, la doar 17 kilometri de graniţa dintre Rusia şi Mongolia. A avut o copilărie tristă. Când avea doar 9 ani, tatăl său a murit în cel de-al doilea Război Mondial.

Încă de mic, Leonid a fost atras de medicină, mai exact de chirurgie. Visa mereu să ajungă unul dintre cei mai buni chirurgi. Nici nu bănuia în anii de studii că trebuie să fie atât de bun încât să se opereze singur.

Povestea ”auto-operației” la care s-a supus Leonid Rogozov are loc în anul 1961. În calitate de medic generalist, acesta lua parte la o expediție sovietică în Antarctica.

Operațiunea a decurs bine până în dimineața zilei de 29 aprilie, când medicul a început să se simtă rău. Tânărul medic de la acea vreme acuza o stare de oboseală generală. Era slăbit, avea febră și stări de vomă. Imediat au apărut și dureri în zona abdominală.

A realizat rapid că suferea de apendicită și că viața sa era în pericol.

”Se pare că am apendicită. Încerc să-mi mențin calmul, chiar să zâmbesc. De ce să-mi îngrijorez prietenii? Cine ar putea să mă ajute?”, nota medicul în jurnalul său, conform Historia.ro.

Pus în fața unei situații fără ieșire, Rogozov a fost nevoit să aleagă între două variante: să moară din cauza complicațiilor sau să se opereze… singur. Leonid Rogozov nu a stat pe gânduri și a ales a doua variantă.

Auto-operația a durat o oră și 40 de minute: “Când am deschis peritoneul, am tăiat cecumul din greșeală. Am simțit că-mi stă inima, mâinile mi s-au înmuiat”

Medicul rus spera ca starea sa să se amelioreze și să nu ajungă la soluția extremă. În acest sens, a apelat la singurul tratament disponibil în acele condiții: antibiotice și răcire locală.

În ciuda tratamentului, starea generală i se înrăutățea vizibil. Temperatura creștea, iar stările de vomă au devenit mai frecvente.

Cum simptomele s-au agravat radical, pe 1 mai a fost forțat să efectueze auto-apendicectomia.

”Asta este… Trebuie să apelez la singura cale de ieșire: să mă operez singur… Este aproape imposibil, însă nu pot să-mi încrucișez brațele și să renunț la luptă”, mărturisea medicul în jurnal.

Și așa a și făcut. A fost nevoit să se opereze singur. În timpul complicatei intervenții a fost asistat de un șofer și de un meteorolog.

Cei doi îi înmânau instrumentele medicale. De asemenea, țineau oglinda pentru ca doctorul să poată observa zonele care nu erau vizibile în mod direct.

”Am lucrat fără mănuși. Vedeam foarte greu. Oglinda mă ajuta, dar mă și încurca – la urma urmei, arata lucrurile invers. Am lucrat mai mult pe pipăite. Sângerarea era puternică, dar nu m-am grăbit – am încercat să lucrez prudent.

În timp ce deschideam peritoneul, am tăiat cecumul din greșeală și am fost nevoit să-l cos… Eram tot mai slăbit, iar capul începea să se învârtă. La fiecare patru-cinci minute, luam o pauză de 20-25 de secunde. În sfârșit, l-am văzut, blestematul de apendice! Îngrozit, am remarcat pata neagră de la baza sa.

Asta însemna că o singură zi dacă mai amânam operația, probabil ar fi plesnit. În cel mai prost moment, când îndepărtam apendicele, am simțit că-mi stă inima și că mâinile mi s-au înmuiat. M-am gândit că povestea se va termina rău. Tot ce trebuia să mai fac era să îndepărtez apendicele… Apoi am realizat că, practic, eram salvat”, povestea Rogozov, într-o scrisoare trimisă familiei.

Operația lui Leonid Rogozov a fost un succes: ”A fost a doua mea naștere”

La cinci zile după operație, temperatura corpului lui Rogozov s-a întors la normal. Apoi, copcile au fost îndepărtate la șapte zile după intervenție. Medicul și-a reluat activitatea normală după aproximativ două săptămâni.

Cât timp a mai trăit de la acea zi, Rogozov a spus că această experiență a fost a doua sa naștere. Medicul rus a murit în anul 2000, la vârsta de 66 de ani, din cauza unui cancer la plămâni.

sursa: www.fanatik.ro

Veste bună! Noi granturi pentru dezvoltarea afacerilor inițiate de femei

52 de start-upuri conduse de femei, din 22 de raioane ale republicii, vor primi finanțare nerambursabilă de până la 165 mii lei din partea statului pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri, scrie bizlaw.md.

În 30 septembrie, beneficiarele ultimului Apel de proiecte din cadrul Programului Femei în Afaceri au semnat contracte de finanțare nerambursabilă cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. (ODA).  Valoarea totală a granturilor constituie 6,86 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 9,59 mil. lei și va contribui la crearea sau menținerea a 261 locuri de muncă. 

La concursul proiectelor investiționale au fost depuse în format online 153 de aplicații ale companiilor conduse de femei de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

63% din numărul total al proiectelor investiționale sunt din domeniul prestării serviciilor (servicii fotografice și cinematografice; servicii de consultanță în inginerie, azil de bătrâni,  activități educaționale, servicii în domeniul de sănătate și asistență socială; servicii de consultanță pentru afaceri și management; hotel și servicii de cazare, activități recreative, servicii turistice, servicii didactice), alte 20 la sută își vor desfășura activitatea în industria prelucrătoare (prelucrarea fructelor și legumelor; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și accesorii; industria alimentară/ fabricarea produselor de panificație), iar 17 la sută sunt din agricultură și zootehnie (creșterea legumelor; apicultură; cultivarea plantelor aromatice, fermă de păsări).

Totodată, o parte din companiile selectate pentru finanțare vor dezvolta afaceri inovative: producerea pungilor ecologice din bumbac și spunbond; prestarea serviciilor de publicitate și reprezentare media; activități de creație artistică – olărit; activități de editare a cărților; kinetoterapie, fizioterapie și masaj; creșterea arbuștilor de goji.

Programul Femei în Afaceri a fost implementat de ODA în perioada 2016- 2022. Prin intermediul Programului au fost instruite peste 1200  femei în domeniul antreprenorial și ghidate în elaborarea proiectelor investiționale, iar 762 proiecte investiționale au fost finanțate în sumă cumulativă de 113,95 milioane lei. La ora actuală, Ministerul Economiei în comun cu ODA examinează posibilitatea de a veni cu o variantă îmbunătățită a Programului.

Un tren nuclear rusesc ar fi pornit spre Ucraina. Putin ar putea testa o armă nucleară în Marea Neagră, avertizează NATO

Președintele Vladimir Putin vrea să-și demonstreze disponibilitatea de a folosi arme de distrugere în masă, printr-un test nuclear la granițele Ucrainei, relatează The Times, care precizează că NATO și-a avertizat membrii să fie în alertă.

Kremlinul este pregătit de o escaladare semnificativă, deoarece Rusia pierde teren pe câmpul de luptă. Temerile legate de sugestiile anterioare ale lui Putin că ar putea recurge la astfel de tactici au crescut luni, după apariția unor informații despre un tren operat de divizia nucleară secretă cu destinația Ucraina, notează stiriletvr.ro

Konrad Muzyka, un analist de apărare din Polonia, a declarat că trenul, depistat în centrul Rusiei, era legat de cea de-a 12-a direcție principală a Ministerului rus al Apărării și că era „responsabil pentru munițiile nucleare, depozitarea, întreținerea și transportul acestora către unități”.

O sursă înaltă din domeniul apărării a spus pentru The Times că o demonstrație a pregătirii lui Putin de a folosi arme nucleare ar putea avea loc în Marea Neagră.

Submarinul „Belgorod”

Deși credea că o asemenea demonstrație de forță ar fi mai probabilă, sursa a precizat că „nu este imposibil” ca Putin să tragă cu o armă nucleară tactică în Ucraina. Dacă va alege să facă acest lucru, se va confrunta cu un risc semnificativ. „Ar putea rata și să lovească accidental un oraș rusesc aproape de granița cu Ucraina, cum ar fi Belgorod”, a subliniat sursa.

Sursa citată de The Times au declarat că NATO a trimis un raport membrilor și aliaților săi „alertându-i asupra faptului că se așteaptă ca Rusia să testeze torpila cu capacitate nucleară Poseidon, posibil în Marea Neagră, pe care o controlează. În timp ce oficialii de la Washington elaborează posibile scenarii de răspuns, NATO a raportat că submarinul nuclear K-329 Belgorod se îndreaptă spre Arctica, după ce a devenit operațional în iulie.”

Submarinul „Belgorod”, care ar fi „dispărut” de la baza sa din Siberia și s-ar îndrepta spre Arctica, are o lungime impresionantă de 185 de metri, a fost lansat în urmă cu doar câteva luni și transportă torpile Poseidon ce pot avea încărcătură nucleară.

Cu 20 de metri lungime și 2 metri diametru, aceste torpile, denumite și „arma Apocalipsei”, sunt de 30 de ori mai mari decât unele obișnuite și au o rază de acțiune de 10.000 de kilometri.

Profesorul Andrew Futter, expert în arme nucleare la Universitatea din Leicester, a spus că submarinul nuclear ar putea îndeplini diverse funcții tactice și este mult mai mult decât o simplă platformă de livrare nucleară. El a sugerat că, la fel ca în cazul trenului, Rusia încearcă să trimită un avertisment Occidentului să nu mai amestece în conflict.

Kaliningrad

Exercițiile tactice ale formațiunilor de rachete ale Flotei Baltice ce folosesc sistemele de rachete Iskander-M au început luni în regiunea Kaliningrad. Rachetele Iskander, capabile să tragă atât rachete de croazieră, cât și rachete balistice, inclusiv cu focoase nucleare, „vor efectua mai multe serii de lansări asupra țintelor critice ale inamicului convențional”, potrivit Interfax.

Sistemele vor trebui să practice „încărcarea muniției”, precum și retragerea înainte de o posibilă lovitură de răzbunare. În acest scop, „soldații vor exersa un complex de sarcini cu schimbări repetate ale pozițiilor de tragere” – explică Marina Rusă.

Totodată, în Marea Baltică, vor avea loc exerciții aeriene și tactice, în cadrul cărora echipajele avioanelor Su-24, Su-30SM, Su-30SM2 și Su-27 vor trebui să exerseze lovirea lansatoarelor de rachete de croazieră și a bombardierelor strategice inamice, a bazelor, precum și „găsirea și urmărirea” submarinelor adverse.

VIDEO! Elon Musk pregătește lansarea roboților umanoizi Optimus. Aceștia vor ajunge și în casele oamenilor, ca să tundă iarba și să facă sex
Articolul anterior
Un antreprenor italian a ajuns la spital, după ce a văzut factura la curent. Crescuse de 10 ori: „Nu mai vedeam nimic”. De ce sumă era vorba
Articolul următor