Școli, moschei, străzi închise și măsuri de maximă securitate în Uzbekistan, unde are loc un summit la care participă Putin

Preşedinţii Xi Jinping și Vladimir Putin, se întâlnesc joi, 15 septembrie, în Uzbekistan pentru un summit regional care arată ca un front împotriva Occidentului, în pline tensiuni exacerbate de războiul din Ucraina.

Lui Jinping şi Putin li se vor alătura în oraşul Samarkand, o etapă-cheie pe străvechiul Drum al Mătăsii, liderii Indiei, Pakistanului, Turciei, Iranului şi altor ţări pentru un summit de două zile al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO).

Dacă vineri, 16 septembrie, va avea loc principala reuniune a acestui summit, întâlnirea bilaterală dintre preşedinţii chinez şi rus de joi va fi cea mai analizată, ţările lor fiind în centrul unor crize diplomatice internaţionale.

Pentru Putin, acest summit este ocazia de a arăta că Rusia nu este izolată pe scena mondială, scrie Agerpres.ro.

Xi, care face în Asia Centrală prima sa călătorie în străinătate de la începutul pandemiei de coronavirus, îşi poate consolida statura de lider de prim-plan înaintea congresului Partidului Comunist Chinez din octombrie, în cursul căruia vizează inedit al treilea mandat.

De asemenea, întâlnirea lor are un aer de sfidare lansată SUA, care au preluat conducerea sancţiunilor împotriva Moscovei şi sprijinului militar acordat Kievului şi care au stârnit furia Beijingului prin vizita mai multor oficiali americani în Taiwan.

„Organizaţia de Cooperare de la Shanghai oferă o alternativă reală la structurile orientate spre Occident”, a declarat presei marţi consilierul diplomatic al Kremlinului Iuri Uşakov. Este ”cea mai mare organizaţie din lume, care cuprinde jumătate din populaţia planetei” şi acţionează pentru o ”ordine internaţională justă”, a adăugat acesta.

Condiții dure de securitate la Samarkand

Înainte de sosirea liderilor la Samarkand, o fostă răscruce majoră a rutelor comerciale dintre China şi Europa, deplasările în oraşul plasat sub securitate întărită au fost restricţionate, iar aeroportul a fost închis pentru zborurile comerciale.

Străzile acestui oraş cunoscut pentru moscheile şi mausoleele sale acoperite cu mozaicuri albastre au fost aproape pustii miercuri, au constatat jurnalişti ai agenţiei France Presse.

Şcolile vor fi închise joi şi vineri.

Principalele teme de discuție de la summit

SCO, ai cărei membri sunt China, Rusia, India, Pakistan şi fostele republici sovietice din Asia Centrală, a fost creată în 2001 ca instrument de cooperare politică, economică şi de securitate în competiţie cu organizaţiile occidentale.

Nu este o alianţă militară precum NATO şi nici o organizaţie de integrare politică precum Uniunea Europeană, dar membrii săi lucrează împreună pentru a aborda provocările comune de securitate şi a promova comerţul.

Conflictul din Ucraina, situaţia din Afganistan sau chiar tulburările care au zguduit mai multe ţări din Asia Centrală în ultimele luni ar trebui să fie printre principalele subiecte abordate.

Sesiunea principală a summitului din această săptămână va avea loc vineri, dar atenţia va fi îndreptată mai ales spre multiplele întâlniri bilaterale programate cu această ocazie.

Cu cine se mai întâlnește Putin

Pe lângă Xi Jinping, Putin se va întâlni joi, 15 septembrie, separat cu preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, a cărui ţară doreşte să se alăture OCS, şi cu premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, iar vineri cu premierul indian, Narendra Modi, şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Înainte de summit, menționăm că Xi Jinping a mers miercuri, 14 septembrie, în Kazahstan, unde s-a întâlnit cu preşedintele Kassîm-Jomart Tokaev.

Ultima întâlnire dintre Putin şi Xi a avut loc în luna februarie, când preşedintele rus a vizitat Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, cu câteva zile înainte de lansarea războiului Moscovei împotriva Ucrainei.

Fără a sprijini în mod explicit intervenţia militară rusă, Beijingul şi-a exprimat în repetate rânduri în ultimele luni sprijinul pentru Moscova, izolată în Occident.

FOTO! Unde s-a ascuns Putin. Imagini cu palatul în care a fugit de ochii lumii și de unde dă ordine

În timp ce Rusia este un câmp de luptă între armată și familiile tinerilor chemați la mobilizare, Vladimir Putin stă ascuns de ochii lumii. Nu este la Kremlin, așa cum ar fi de așteptat, ci într-un palat uriaș unde se odihnește, potrivit presei internaționale, scrie digi24.ro.

Despre proprietatea unde stă ascuns Vladimir Putin sunt foarte puține informații publice. Există doar câteva fotografii care arată o clădire uriașă, pe care presa străină a numit-o palat, cu multe dormitoare cu o curte imensă. Casa se află la jumătatea distanței dintre Moscova și Sankt Petersburg, pe malul Lacului Valdai. Clădirea este definiția luxului. Dispune de un spa cu trei etaje, piscină, precum și un salon de înfrumusețare personal.

Potrivit Fundației Anticorupție, înființată de activistul rus Alexei Navalnîi, casa aceasta este locul favorit al lui Putin. Din alte informații furnizate publicului de aceeași sursă, se pare că locuința de lux nu este deținută în totalitate de președintele Rusiei, ci parțial ar fi și pe numele miliardarului Iuri Covalciuc, cunoscut drept bancherul personal al lui Putin.

O jurnalistă independentă, Farida Rustamova, susține că a aflat că Vladimir Putin intenționează să petreacă aici mai multe zile și că ar fi preînregistrat mai multe videoclipuri care vor fi lansate public. Încearcă în acest fel președintele Rusiei să mascheze lipsa din fața publicului.

Aceeași sursă spune că președintele și-a odihnit „trupul și sufletul” la complexul de lux.

Rusia l-a expulzat pe consulul Japoniei la Vladivostok. Ce informații ”secrete” ar fi divulgat diplomatul

Agenția de securitate a Rusiei (FSB) a anunțat luni, 26 septembrie, că a reținut un consul japonez în orașul-port Vladivostok, pentru presupus spionaj și i-a ordonat să părăsească țara, au declarat agențiile de presă ruse, scrie ziare.com.

FSB a declarat că consulul a fost declarat persona non grata după ce a fost prins „în flagrant” primind informații secrete despre efectul sancțiunilor occidentale asupra situației economice din Extremul Orient al Rusiei.

Agenții ruși spun că informațiile clasificate, care priveau și cooperarea Rusiei cu o țară din Asia-Pacific fără nume, au fost obținute în schimbul unei „recompense monetare”.

Rusia a protestat în fața Japoniei, au declarat agențiile citate de FSB. Nu a existat nicio reacție imediată de la Tokyo.

”Bucătarul lui Putin” recunoaște, în premieră, că a fondat grupul de mercenari Wagner, care de mai mulți ani pune în practică planurile Kremlinului

Un om de afaceri apropiat de Kremlin, Evgheni Prigojin, a admis luni că a fondat, în 2014, grupul paramilitar Wagner pentru a lupta în Ucraina şi a recunoscut prezenţa lui în special în Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Într-o postare pe reţelele sociale ale companiei sale Concord, Prigojin a spus că a fondat grupul paramilitar în scopul trimiterii de combatanţi competenţi în regiunea ucraineană Donbas, în 2014.

„La acel moment, 1 mai 2014, a luat naştere un grup de patrioţi care şi-a luat numele Grupul tactic al batalionului Wagner”, a afirmat omul de afaceri într-un comunicat.

Grupul Wagner este suspectat de mai mulţi ani că pune în practică planurile Kremlinului în diferite teatre de operaţiuni, ceea ce Moscova a dezminţit constant.

Evgheni Prigojin este acuzat de numeroase puteri occidentale şi de media ruse de finanţarea grupului Wagner, ai cărui combatanţi au fost văzuţi mai ales în Siria, Libia, Ucraina şi Republica Centrafricană.

Evgheni Prigojin este pe lista de sancțiuni a statelor occidentale

În luna iulie mercenarii Wagner au început să facă recrutări în penitenciarele din Rusia și să caute voluntari pentru războiul din Ucraina în țările din Asia Centrală în contextul pierderilor ridicate suferite de forțele armate ale Moscovei în cursul „operațiunii militare speciale” pe care Vladimir Putin a declanșat-o pe 24 februarie.

Kremlinul a respins întotdeauna că are legături cu grupări paramilitare.

Supranumit „bucătarul lui Putin” din cauza faptului că firme ale sale se ocupă de catering pentru Kremlin, Prigojin a fost vizat de primul pachet de sancțiuni anunțat de UE pe 23 februarie ca răspuns față de invazia Ucrainei.

Relatări despre faptul că acesta a început să efectueze personal vizite în penitenciarele din Rusia pentru a recruta criminali și infractori au apărut încă din luna august, dar aceasta este pentru prima dată când Prigojin recunoaște că este fondatorul grupui de mercenari Wagner.

sursa: www.hotnews.ro

Îmbrăcăminte cu inscripții de branduri, descoperită la Telenești
Articolul anterior
Soldații ucraineni au capturat unul dintre ”dinozaurii” ocupanților ruși
Articolul următor