Se poartă cartea! Costum, spectacol și literatură de Ziua Limbii Române la Teatrul Alexie Mateevici de la Chișinău

24/08/2024

News

Editura Paralela 45, în parteneriat cu Teatrul Alexie Mateevici de la Chișinău, vă invită pe 31 august, de la ora 17.00, într-un spațiu artistic comun, la un dialog între treatru, literatură și modă, pornind de la antologia de proză scurtă „Garderoba”, coordonată de Diana Iepure. Astfel, vă propunem să marcăm Ziua Limbii Române cu un dialog real despre sincronizare din toate punctele de vedere în rândul artiștilor de pe ambele maluri ale Prutului, depășind diferite forme de festivism inutil.

Vom avea ocazia să ne convingem, actori, scriitori, scenografi și designeri, deopotrivă, cât de mult avem nevoie de abrodări noi, nonconformiste. Vă așteptăm, în număr cât mai mare, în curtea primitoare a teatrului Alexie Mateevici, la un eveniment în care și publicul poate deveni actor, dacă își dorește asta. Seara va începe cu un performance al actorilor Teatrului Alexie Mateevici, inspirat din Garderoba și va continua cu un dialog, având la bază textele antologate, alături de autorii lor, dar și de oameni de cultură din Republica Moldova.

Evenimentul este organizat cu sprijinul „Purcari”, liderul incontestabil în rândul vinurilor de clasă premium din Republica Moldova, care ne va oferi câte un pahar de spumant răcoros.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Invitați: Elena Hatman, Maria Ivanov, Anda Vahnovan, Dumitru Crudu, Ivan Pilchin, Emanuela Iurkin, Maria Pilchin, Iulian Fruntașu, Cătălina Bălan, Diana Iepure, Victor Untilă, Alexandra Zosim, Ilinca Hatman, Diana Boșcov, Giasti Sirah, Valentina Ostap, Cătălina Budu, Ludmila Botnaru.

Despre Teatrul Alexie Mateevici

Teatrul „Alexie Mateevici” este o instituție publică, fondată de Ministerul Culturii în Republica Moldova, care are drept misiune promovarea artei teatrale lirice, dramatice și a educației non-formale pentru toate categoriile de public. Primele reprezentații teatrale au loc în 1979, în cadrul Filarmonicii de Stat din Moldova, colectivul fiind ghidat de actorul și regizorul Andrei Vartic.

De-a lungul anilor, trupa teatrului a fost formată din actori precum: Nina Hasnaș, Rodica Alici, Eliza Bodean, Gheorghe Târțău, Vasile Cașu, Nicolae Jelescu, Margareta Nazarchevici, Ludmila Botnaru, Boris Bechet, Alexandru Grecu, Lina Mândru, Ion Popescu, Vitalie Rusu etc. Din 1989, trupa de actori de pe lângă Filarmonica de Stat a Moldovei devine Teatrul de Stat „Alexie Mateevici”, atestat cu sediul pe strada Alexei Șciusev 93, unde se află până în prezent. Printre spectacolele montate în acea perioadă au fost: „Oameni, păsări și animale”, „Pânze la orizont”, „Halta viscolelor”, „Soacra cu două nurori”, „Oamenii de paie”, „Revine Marea Sarmațiană”, „Avatarii faraonului Tla”.

Funcția de secretar literar a fost deținută de nume mari din cultura națională, precum: academicianul Mihai Cimpoi, jurnaliștii Alexandru Buhanțov și Rodica Mahu, cineastul și poetul Anatol Codru.

Despre Colecția Se poartă cartea

Purtăm în noi cărțile pe care le iubim și care ne-au modelat, de-a lungul timpului, viziunea asupra lumii. Colecția „Se poartă cartea“ a Editurii Paralela 45 mizează pe puterea transformatoare a lecturii și ne invită să privim lumea prin filtrul modei, construind un fel de garderobă livrescă, văzută din perspectiva literaturii și a nonficțiunii. Colecția s-a lansat anul acesta la Bookfest București, cu două volume : „O nouă victimă a modei”, de Ovidiu Buta și „Garderoba. Anthologie de proză scurtă”, coordonată de Diana Iepure.

Despre Editura Paralela 45

Înﬁințată în 1994, Editura Paralela 45 este una dintre cele mai mari și mai prestigioase edituri românești. Oferim biblioﬁlilor de toate vârstele colecții de cărți educaționale, literatură pentru copii și adolescenți, ﬁcțiune și nonﬁcțiune. Mottoul nostru este „O editură pentru generații”, iar cărțile din cele patru domenii editoriale principale pe care le dezvoltăm se adresează cititorilor de toate vârstele, însoțindu-i pe copii de la etapa învățării literelor, împreună cu părinții și profesorii lor, și până la etapa pregătirii pentru admiterea la facultăți prestigioase. Îi încurajăm pe cititorii noștri să le transmită celor dragi dragostea pentru citit, astfel încât Ziua Lecturii să nu ﬁe doar un eveniment anual, ci un ritual de zi cu zi.

Despre brandul Sasha Sesame Space

Sasha Sesame Space este un brand dedicat creării accesoriilor din piele naturală, fabricate manual care combină moda, funcționalitatea și individualitatea și dezvoltă un laborator experimental dedicat biomaterialelor. Aici, inovația și sustenabilitatea se îmbină pentru a crea materiale alternative. Accesoriile din piele Sasha Sesame sunt o combinație perfectă între artă și meșteșug.

Despre vinurile DOR

Lansate în 2015, Vinurile DOR constituie un omagiu adus celui mai profund și românesc dintre sentimente – dorul. În 2017, colecția este suplinită cu o serie de vinuri spumante, menite a da culoare momentelor de reîntâlnire a oamenilor care și-au dus dorul.

Un milion de morţi şi răniţi ucraineni şi ruşi în doi ani şi jumătate de război în Ucraina şi consecinţe demografice grave pe termen lung

Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.

Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.

Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.

În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.

Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.

Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.

În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.

”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.

În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.

În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.

Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.

Dezastru în Ucraina! Armata rusă a bombardat puternic orașul Sumî, unde au fost puse la pământ un cămin de bătrâni și un orfelinat

Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia (zona Kursk) este bombardat intens de forțele militare ruse, aproape în fiecare zi. Un cămin de bătrâni și un orfelinat au fost puse la pământ doar în ultimele 24 de ore, scrie digi24.ro.

Forţele Rusiei au atacat un centru pentru vârstnici din oraşul Sumî din Ucraina şi au vizat sectorul energetic, într-un nou val de atacuri aeriene desfăşurat joi, provocând moartea a cel puţin unui civil, afirmă oficialii ucraineni, citaţi de Reuters.

Un organism de monitorizare al ONU afirmă că atacurile asupra reţelei de electricitate au încălcat, probabil, dreptul umanitar, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie a arătat, într-un raport, că deficitul de electricitate al Ucrainei în lunile critice de iarnă ar putea ajunge la o treime din vârful cererii estimate.

În timpul unui atac din timpul zilei asupra oraşului Sumî din nord, o bombă rusească ghidată a lovit o clădire cu cinci etaje, afirmă oficiali regionali şi militari. O persoană a murit şi 12 au fost rănite, a arătat Ministerul de Interne pe Telegram.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipele de salvarea încearcă să vadă dacă au rămas oameni prinşi sub dărâmături. Imaginile de acolo publicate odată cu postarea ministerului arată pacienţi în vârstă în timp ce sunt evacuaţi din clădirea avariată, fiind întinşi pe jos pe covoare şi pături.

În discursul său nocturn, Zelenski a afirmat că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore. Într-un alt bombardament a fost lovit satul Pavlivka, la 3 km distanță de graniță, în regiunea Sumî. Un bloc de locuințe și, un orfelinat și un Centrul de reabilitare pentru copii au fost lovite.

Un total de 18 persoane au fost rănite, 6 copii și 12 adulți. A fost incălcat dreptul umanitar internațional Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina afirmă că atacurile Rusiei au încălcat dreptul umanitar internaţional, punând în pericol servicii esenţiale, ameninţând sănătatea publică, educaţia şi economia, potrivit unui raport. Kievul spune că vizarea sistemului energetic este o crimă de război, iar Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru patru oficiali şi ofiţeri militari ruşi pentru bombardarea infrastructurii energetice civile.

Moscova susţine că infrastructura energetică este o ţintă militară legitimă şi respinge acuzaţiile ca irelevante. Sumî, o ţintă frecventă Moscova a atacat în mod repetat regiunea Sumî, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, locul unei incursiuni majore a ucrainenilor, în timp căreia Kievul afirmă că a cucerit peste o sută de localităţi.

Miercuri seară, bombardamentele ruse au ucis trei persoane în apropier de Krasnopillia, în regiunea Sumî, afirmă procurorii locali. Joi, alte bombardamente au rănit două persoane şi au avariat o instituţie medicală.

Ursula von der Leyen, din nou la Kiev: „Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit vineri la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni despre sprijinul Uniunii Europene în pregătirea pentru iarnă, consolidarea apărării și progresele în legătură cu împrumuturile G7, scrie adevărul.ro.

Ursula von der Leyen a ajuns pentru a opta oară la Kiev pentru a discuta sprijinul UE pentru Ucraina în pragul iernii, conform Reuters, relatează Agerpres.

„A opta mea vizită la Kiev are loc în contextul în care sezonul rece începe în curând, iar Rusia continuă să țintească infrastructura energetică. Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase. Am venit aici pentru a discuta despre sprijinul Europei. De la pregătirea pentru iarnă la apărare, la aderare și la progresele privind împrumuturile G7”, a scris Ursula von der Leyen pe rețeaua de socializare X.

Ursula von der Leyen a anunțat joi că 160 de milioane de euro din veniturile înghețate ale activelor rusești vor fi direcționate pentru a acoperi nevoile umanitare urgente ale Ucrainei în această iarnă.

Rusia a distrus aproximativ 9 gigawați (GW) din capacitatea de producție a infrastructurii energetice ucrainene, o pierdere pe care Ursula von der Leyen a descris-o ca fiind „echivalentul energetic al celor trei state baltice”.

Von der Leyen a adăugat că UE intenționează să restabilească 2,5 GW din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei și să crească exporturile pentru a furniza 2 GW de energie electrică Ucrainei.

Von der Leyen urmează să aibă o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt.