Se prăbușește Signature Bank, al treilea mare faliment bancar din istoria SUA

Signature Bank, o bancă regională cu sediul în New York, care a devenit lider în creditarea criptomonedei, s-a închis brusc duminică, marcând al treilea cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite, la doar două zile după cel de-al doilea cel mai mare eșec – Silicon Valley Bank, cădere care a zguduit piața de valori și a reaprins frica de vremuri economice „provocatoare și turbulente”, relatează Forbes.com, conform digi24.ro.

sediul central al signature bank din new york

Autoritățile de reglementare bancară din New York au închis Signature Bank – o bancă regională care a fost înființată în urmă cu 23 de ani, care s-a concentrat pe active digitale, devenind una dintre puținele bănci care au acceptat depozite cripto.

Departamentul de Servicii Financiare din New York a anunțat duminică că a preluat activele băncii în valoare de peste 110 miliarde de dolari și depozite de peste 88 de miliarde de dolari.

Signature Bank a devenit a treia bancă regională care se prăbușește în câteva săptămâni, după instiuțiile bancare cripto-prietenoase Silvergate Bank și Silicon Valley Bank, ambele din California.

Căderea Silvergate Bank și Silicon Valley Bank i-a făcut pe investitori să se teamă de o posibilă vulnerabilitate financiară la scară largă.

Signature a anunțat noi date financiare joi și a declarat că are solduri limitate de depozite cripto, în încercarea de a-și diversifica serviciile, spunând investitorilor că „dorim să subliniem că Signature Bank este o bancă comercială bine diversificată, cu servicii complete, cu mai mult de două decenii de performanță în domeniul afacerilor de nivel mediu”.

Banca a anunțat anterior, mai exact în decembrie, că își va limita depozitele de criptomonede la o valoare cuprinse între 8 și 10 miliarde de dolari.

Vineri, totuși, clienții și-au retras rapid depozitele, a relatat New York Times, după ce acțiunile Signature au scăzut cu aproape 25%, la 70 de dolari, în cea mai proastă zi a băncii pe Wall Street, și după ce au fost oprite de la tranzacționare pentru scurt timp, vineri dimineață, din cauza temerilor de volatilitate.

Temându-se că Signature ar putea suferi aceeași soartă ca și SVB cu câteva zile mai înainte, clienții și-au mutat depozitele către bănci mai mari, inclusiv la JPMorgan Chase și Citigroup.

Ilya Volkov, CEO al platformei fintech YouHodler, a spus că nu crede că eșecul băncii va avea un impact pe termen lung asupra pieței cripto, argumentând că giganții cripto Bitcoin și Ethereum și-au revenit deja după prăbușirea băncilor, pe care el a numit-o un „semn al încrederii crescute în activele independente descentralizate”.

Volkov consideră că cel mai mare impact al eșecului Signature va fi, cel mai probabil, o sporire a exigenței reglementărilor bancare, a modului în care băncile stabilesc strategia de gestionare a riscurilor, și a modului în care se asociază cu companiile cripto, spunând că „nu este clar ce noi instituții financiare vor să mai devină partenere ale companiilor cripto, după căderea Silvergate, SVB și acum Signature.”

Luni, în primul său discurs despre bănci, de după eșecul SVB de săptămâna trecută, președintele Joe Biden a spus că americanii pot „respira ușurați”, după măsuri luate de administrația sa în ultimele zile, despre care el a susținut că plasează sistemul bancar „în siguranță”.

Aceste măsuri au inclus un plan anunțat de Departamentul Trezoreriei, FDIC și Rezerva Federală într-o declarație comună, duminică, pentru a proteja toate depozitele la Signature Bank și SVB și pentru a oferi deponenților de la SVB acces deplin la depozitele lor, începând de luni dimineață.

Biden a mai spus că va cere Congresului și autorităților bancare să „consolideze regulile pentru bănci”, menite să reducă riscul unui viitor faliment bancar.

Nu toți economiștii sau factorii de decizie politică au fost optimiști cu privire la abordarea administrației Biden. Într-un articol publicat de New York Times, senatoarea Elizabeth Warren și-a exprimat scepticismul față de obiectivul autorităților federale de reglementare a domeniului bancar, în așa fel încât băncile, și nu contribuabilii, să „suporte costul protecției federale a depozitelor”. „Vom vedea dacă este adevărat”, a scris aceasta.

Străinii care au probleme cu legea nu vor mai putea evita extrădarea

Cetățenii străini care au probleme cu legea nu vor mai putea să se folosească de tertipuri juridice pentru a evita extrădarea din Republica Moldova și eschivarea de la răspundere penală. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură de către 59 de deputați.

Potrivit autorilor proiectului, în prezent termenele de deținere în arest a persoanelor în vederea extrădării și termenele prevăzute pentru emiterea unei decizii irevocabile privind cererile de azil nu corespund. Din această cauză, este imposibil să se asigure deținerea persoanei extrădabile în arest până la predarea către statul solicitant, transmite Știri.md.

Astfel, autorii propun majorarea de la 180 de zile la 12 luni a termenului maxim de deținere în arest preventiv a persoanei în vederea extrădării. 

Totodată, legea privind azilul în țara noastră va fi completată cu o nouă categorie de cereri care trebuie examinate în procedură rapidă. 

„Este vorba despre cererile persoanelor în privința cărora a fost inițiată procedura de extrădare. În așa fel, se va reduce termenul de examinare a cererilor de azil depuse de aceste persoane”, se explică într-un comunicat.

De asemenea, se mai propune modificarea termenelor de examinare și a căilor de atac aplicabil hotărârilor emise de instanțele judecătorești privind contestațiile împotriva deciziilor Inspectoratului General pentru Migrație. 

„Respectiv, decizia de respingere a cererii de azil va putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ, fără procedură prealabilă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării. Hotărârea instanței de judecată privind menținerea sau anularea deciziei de respingere a cererii de azil va putea fi atacată la Curtea de Apel, iar hotărârea Curții de Apel nu va putea fi supusă niciunei căi de atac, fiind irevocabilă. De menționat că vor fi modificate doar termenele care vizează cererile de azil examinate de Inspectoratul General pentru Migrație în procedură rapidă”, se mai arată în comunicat.

De menționat că proiectul de lege urmează a fi propus pentru examinare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

În context, amintim că, la începutul acestei săptămâni, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități au organizat audieri cu instituțiile statului, după ce, la data de 10 iulie, o persoană a fost asasinată în timp ce se afla la terasa unui local din sectorul Râșcani al capitalei. 

Grigore Belostecinic, fostul rector al ASEM, va candida la alegerile prezidențiale din toamnă

Partidul Social Democrat European (PSDE) – fostul PDM – și-a anunțat candidatul la alegerile prezidențiale. Este vorba despre fostul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Grigore Belostecinic, scrie ziar.md.

Economist de profesie, Belostecinic a fost rector al ASEM în perioada 2001 – 2022. În 2012, a fost ales vice-preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), responsabil de domeniul educației.

Grigore Belostecinic a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Acesta și-a depus mandatul pentru a-și continua activitatea în calitate de rector.

Astfel, Belostecinic devine al cincilea politician care și-a anunțat în mod oficial candidatura la alegerile prezidențiale din toamnă. În cursa prezidențială va mai concura președinta Maia Sandu, fostul ministru de Externe în Guvernul Filip  – Tudor Ulianovschi, politicianul Andrei Năstase, fostul premier Vlad Filat, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, fosta bașcană Irina Vlah și jurnalista Natalia Morari.

Anterior, atât fostul premier Ion Chicu, cât și ex-primarul de Bălți Renato Usatîi au declarat că intenționează să candideze la funcția de șef al statului. În timp ce cei doi politicieni nu au luat o decizie definitivă, edilul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din toamnă.

O bătrânică pierdută în Sankt Petersburg a reușit să-și găsească rudele din Moldova după 18 ani

O poveste care îți dă pielea de găină s-a întâmplat într-un azil din Sankt Petersburg, unde o femeie singuratică, oarbă, în vârstă de 84 de ani, care se numește cu un nume fals, a petrecut ultimele două luni. S-a dovedit că timp de 18 ani rudele din Moldova au căutat-o pe bătrâna dispărută, scrie portalul NevaToday.

Pensionara fusese internată într-un spital din Sankt Petersburg și nu avea documente cu ea. Căutările rudelor pacientei nu au dat rezultat – femeia în vârstă nu a putut oferi nici adresa, nici numele apropiaților. Ea s-a prezentat Elena Pavlovna.

După ce a primit tratament, femeia a ajuns în azilul din Pokrovskaya, unde sunt îngrijite persoanele cu dizabilități fără adăpost. Acolo, persoanele sunt, de asemenea, ajutate în căutarea rudelor, dacă există o astfel de cerere. Elena Pavlovna dorea cu adevărat să-și găsească familia, a plâns tot timpul și a cerut ajutor.

La început, Elena Pavlovna a pus personalul pe o cale greșită, spunând că fiicele ei lucrau în Sankt Petersburg, dar această informație nu a fost confirmată.

Ea și-a amintit ulterior numele satului de baștină. Cei de la azil l-au ontactat pe preotul din sat și l-a întrebat despre Elena Pavlovna.

Preotul a trimis un videoclip și o fotografie cu ea, iar 15 minute mai târziu a spus că bătrâna a fost recunoscută! Numele ei s-a dovedit Maria Tomovna. Vestea bună a fost că și apropiații locuiesc în același sat.

S-a dovedit că în Moldova, Maria Tomovna a fost dată dispărută acum 18 ani.

Rudele au trimis scanări ale documentelor femeii dispărute, iar voluntarii LizaAlert au ajutat la contactarea Ambasadei Republicii Moldova. Acum sunt pregătite actele, astfel încât bătrâna să poată veni acasă.

22 moldoveni au murit de Covid, în ultima săptămână. Alți 2836, testați pozitiv
Articolul anterior
Lidia Buble a fost jignită din cauza nasului său
Articolul următor