Se prăbușește Signature Bank, al treilea mare faliment bancar din istoria SUA

Signature Bank, o bancă regională cu sediul în New York, care a devenit lider în creditarea criptomonedei, s-a închis brusc duminică, marcând al treilea cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite, la doar două zile după cel de-al doilea cel mai mare eșec – Silicon Valley Bank, cădere care a zguduit piața de valori și a reaprins frica de vremuri economice „provocatoare și turbulente”, relatează Forbes.com, conform digi24.ro.

sediul central al signature bank din new york

Autoritățile de reglementare bancară din New York au închis Signature Bank – o bancă regională care a fost înființată în urmă cu 23 de ani, care s-a concentrat pe active digitale, devenind una dintre puținele bănci care au acceptat depozite cripto.

Departamentul de Servicii Financiare din New York a anunțat duminică că a preluat activele băncii în valoare de peste 110 miliarde de dolari și depozite de peste 88 de miliarde de dolari.

Signature Bank a devenit a treia bancă regională care se prăbușește în câteva săptămâni, după instiuțiile bancare cripto-prietenoase Silvergate Bank și Silicon Valley Bank, ambele din California.

Căderea Silvergate Bank și Silicon Valley Bank i-a făcut pe investitori să se teamă de o posibilă vulnerabilitate financiară la scară largă.

Signature a anunțat noi date financiare joi și a declarat că are solduri limitate de depozite cripto, în încercarea de a-și diversifica serviciile, spunând investitorilor că „dorim să subliniem că Signature Bank este o bancă comercială bine diversificată, cu servicii complete, cu mai mult de două decenii de performanță în domeniul afacerilor de nivel mediu”.

Banca a anunțat anterior, mai exact în decembrie, că își va limita depozitele de criptomonede la o valoare cuprinse între 8 și 10 miliarde de dolari.

Vineri, totuși, clienții și-au retras rapid depozitele, a relatat New York Times, după ce acțiunile Signature au scăzut cu aproape 25%, la 70 de dolari, în cea mai proastă zi a băncii pe Wall Street, și după ce au fost oprite de la tranzacționare pentru scurt timp, vineri dimineață, din cauza temerilor de volatilitate.

Temându-se că Signature ar putea suferi aceeași soartă ca și SVB cu câteva zile mai înainte, clienții și-au mutat depozitele către bănci mai mari, inclusiv la JPMorgan Chase și Citigroup.

Ilya Volkov, CEO al platformei fintech YouHodler, a spus că nu crede că eșecul băncii va avea un impact pe termen lung asupra pieței cripto, argumentând că giganții cripto Bitcoin și Ethereum și-au revenit deja după prăbușirea băncilor, pe care el a numit-o un „semn al încrederii crescute în activele independente descentralizate”.

Volkov consideră că cel mai mare impact al eșecului Signature va fi, cel mai probabil, o sporire a exigenței reglementărilor bancare, a modului în care băncile stabilesc strategia de gestionare a riscurilor, și a modului în care se asociază cu companiile cripto, spunând că „nu este clar ce noi instituții financiare vor să mai devină partenere ale companiilor cripto, după căderea Silvergate, SVB și acum Signature.”

Luni, în primul său discurs despre bănci, de după eșecul SVB de săptămâna trecută, președintele Joe Biden a spus că americanii pot „respira ușurați”, după măsuri luate de administrația sa în ultimele zile, despre care el a susținut că plasează sistemul bancar „în siguranță”.

Aceste măsuri au inclus un plan anunțat de Departamentul Trezoreriei, FDIC și Rezerva Federală într-o declarație comună, duminică, pentru a proteja toate depozitele la Signature Bank și SVB și pentru a oferi deponenților de la SVB acces deplin la depozitele lor, începând de luni dimineață.

Biden a mai spus că va cere Congresului și autorităților bancare să „consolideze regulile pentru bănci”, menite să reducă riscul unui viitor faliment bancar.

Nu toți economiștii sau factorii de decizie politică au fost optimiști cu privire la abordarea administrației Biden. Într-un articol publicat de New York Times, senatoarea Elizabeth Warren și-a exprimat scepticismul față de obiectivul autorităților federale de reglementare a domeniului bancar, în așa fel încât băncile, și nu contribuabilii, să „suporte costul protecției federale a depozitelor”. „Vom vedea dacă este adevărat”, a scris aceasta.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Copii/Captură video

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

  • Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
  • Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
  • Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
  • Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
  • Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
  • Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

22 moldoveni au murit de Covid, în ultima săptămână. Alți 2836, testați pozitiv
Articolul anterior
Lidia Buble a fost jignită din cauza nasului său
Articolul următor