20 de ani de închisoare pentru moldoveanul care a ucis tânără găsită moartă în Nistru

Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca să NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german: „Vedem că Rusia produce mult material de luptă… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”.

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters.

„Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat comandantul armatei germane, generalul-locotenent Carsten Breuer, în timpul unei vizite în Polonia.

„Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. „Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. „Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.

Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.

Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.

Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.

Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.

La Chișinău se află 14 Înalți Consilieri ai Uniunii Europene (UE), pentru a ajuta autoritățile în procesul de reforme și de apropiere a R. Moldova de UE.

Jumătate dintre Înalții Consilieri UE vin din România și sunt experți în domenii precum servicii financiare (Nicolae Grigore), justiție și procuratură (Gabriela Scutea), coordonare a reformelor (Dragoș Ciuparu), afaceri de securitate internă (Victor Wili Apreutesei), reforma administrației publice locale inclusiv descentralizarea și fuzionarea voluntară (Victor Giosan), educație și cercetare (Daniel Funeriu) și energie (Alexandru Săndulescu).

Misiunea Înalților Consilieri UE la Chișinău a început în ianuarie 2023 și va dura până în ianuarie 2025.

Doi dintre experții români – Dragoș Ciuparu și Victor Giosan – activează în oficiul premierului Dorin Recean, iar ceilalți îi consiliază pe factorii de decizie de la ministerele de profil, precum și de la Banca Națională a Moldovei.

Alți trei Înalți Consilieri ai UE sunt originari din Lituania și sunt experți în prevenirea, combaterea spălării banilor, recuperarea și administrarea bunurilor infracționale (Žydrūnas Bartkus), în dezvoltarea sectorului agroalimentar (Rolandas Taraškevičius) și în mediu și tranziția verde (Justina Grigaraviciene).

Totodată, un Înalt Consilier UE este specialist în managementul finanțelor publice și vine din Letonia (Janis Jankovskis), altul este expert în domeniul anticorupției din Polonia (Pawel Wojtunik) și lucrează în oficiul premierului, iar al treilea a fost detașat la Serviciul Vamal, fiind expert din Italia în politica vamală și fiscală, mobilizarea veniturilor interne (Rosario De Blasio).

Al 14-lea Înalt Consilier UE vine din Germania (Hans Martin Sieg), este specialist în coordonare strategică și afaceri europene și a fost detașat la Administrația Prezidențială de la Chișinău.

sursa

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a vorbit într-un interviu pentru presa rusă despre războiul din Ucraina și despre posibile discuții de pace. Acesta spune că ucrainenii trebuie să accepte „noile realități” și că în cazul unor negocieri Rusia nu va anunța încetarea focului pe front.

„Am spus că suntem pregătiți pentru discuții, dar spre deosebire de povestea de la Istanbul, nu vom anunța nicio pauză în luptă pe durata discuțiilor. Procesul trebuie să continue”, a spus Lavrov, potrivit TASS, citează Digi24.ro.

Ministrul rus de externe susține că „nu se poate avea încredere în autoritățile ucrainene”. „În primul rând, el (președintele ucrainean Volodimir Zelenski) și-a interzis să negocieze” cu Rusia, a menționat Lavrov, adăugând: „În al doilea rând, nu se poate avea încredere în ei”.

Lavrov a subliniat că situația de pe teren s-a schimbat semnificativ. „Aceste realități trebuie luate în considerare. Când spun „realități”, mă refer nu numai la linia de angajare și la pozițiile militare, ci și la amendamentele la Constituția noastră care privesc cele patru noi regiuni ale noastre, care sunt pământurile noastre primordiale. Să fie clar pentru toată lumea”, a adăugat el.

„Este clar că ei nu înțeleg. Nici nu sunt pregătiți să caute eventuale compromisuri. Este doar formula Zelenski pentru ei, fără alternative”, a concluzionat Lavrov. Ucraina a precizat în mai multe rânduri că nu este dispusă să cedeze teritorii în schimbul păcii.

La sfârşitul anului 2022, Zelenski a enunţat o „formulă de pace” prin care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti.

Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Ucrainei să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

Ucraina încearcă, în prezent, să atragă sprijin internaţional pentru poziţia sa la reuniuni ce exclud Rusia. O astfel de reuniune va avea loc în Elveţia pe 15-16 iunie. Potrivit anunţului guvernului elveţian, această „Conferinţă la nivel înalt asupra păcii în Ucraina” va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă în Ucraina, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, iar un obiectiv al reuniunii va fi crearea „unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace”.

Rusia a transmis despre această reuniune că nu va lua parte la ea nici dacă va fi invitată, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră, şi a apreciat, prin urmare, că fără participarea sa o asemenea conferinţă nu are sens şi va fi organizată în zadar.