2

Natalia Gavrilița îi răspunde lui Putin: Moldova este o țară suverană și decide singură unde-și stochează gazul pe care îl procură

Republica Moldova este o țară suverană și decide singură unde-și stochează gazul pe care îl procură! Este răspunsul premierului Natalia Gavrilița după ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a arătat indignat de faptul că gazul procurat de Republica Moldova de la Gazprom este stocat pe teritoriul Ucrainei. În același timp, premierul dă asigurări că semnarea contractului cu MGRES este o decizie avantajoasă pentru ambele maluri, întrucât le oferă cetățenilor energie electrică la un preț mai mic și posibilitatea de a evita deconectările în cazul unor noi bombardamente asupra Ucrainei, notează IPN.

Acum două zile, președintele Federației Ruse și-a manifestat nedumerirea față de decizia Chișinăului de a-și păstra stocurile de gaz în Ucraina. Vladimir Putin i-a cerut ministrului Energiei din Rusia să analizeze situația.

„Republica Moldova este o țară suverană și gazul pe care îl procură și pentru care plătește poate să-l stocheze acolo unde decide. Noi nu avem stocuri de gaze naturale în Republica Moldova, stocăm o anumită cantitate de gaze naturale în România, însă acolo stocurile sunt destul de pline, și stocăm anumite cantități în Ucraina, pentru că există capacități de stocare și pentru că aceste stocuri sunt sigure. De aceea, gazul pe care noi îl procurăm și îl plătim suntem liberi să-l stocăm acolo unde decidem”, a spus în replică Natalia Gavrilița în cadrul unui interviu la Vocea Basarabiei.

În același timp, prim-ministrul spune că decizia de a semna contractul de achiziție a energiei electrice cu MGRES le oferă cetățenilor tarife mai mici la electricitate. De asemenea, potrivit premierului, acest contract oferă posibilitatea de a evita deconectările sau de a restabili rapid aprovizionarea țării cu electricitate, în cazul în care Rusia va continua să atace cu brutalitate Ucraina.

„Semnarea contractului cu MGRES ne-a ajutat și să obținem un preț mai bun, și să ne asigurăm că atunci când sunt aceste bombardamente asupra infrastructurii critice din Ucraina avem posibilitatea fie să le evităm, fie să recuperăm frecvența și energia în sistem mult mai repede, pentru că, de fapt, este o producere pe teritoriul nostru, chiar dacă este necontrolat. În același timp, ne dăm foarte bine seama că trebuie să facem toate analizele corect, să avem fundamentare economică și să comunicăm cu oamenii despre importanța acestei decizii. Ea a fost consultată cu partenerii noștri, deci, este vorba despre o decizie într-un context mai larg și ea a fost analizată și consultată înainte de a fi luată”, a mai spus prim-ministrul.

În urma semnării contractului cu MGRES, malul drept al Nistrului procură energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 73 de dolari / MW. Reducerea prețului de achiziție a determinat ANRE să revizuiască în scădere tarifele la energie electrică. Acum prețul energiei furnizate de Premier Energy este de 4,62 lei/kWh, în loc de 5,91 lei/kWh. De asemenea, consumatorii FEE Nord achită 4,65 lei/kWh, în loc 5,60 lei/kWh.

Pictorița română Mirela Iordache și-a expus lucrările la Chișinău

O expoziție personală de pictură cu genericul ”Aterniger (”Negru întreg”)” a artistei plastice Mirela Iordache din România a fost vernisată astăzi la Muzeul Național de Artă al Moldovei, informează Moldpres.

Solicitată de agenție, Mirela Iordache a menționat că expoziția cuprinde 14 lucrări. ”Totul pornește de la o lucrare mai mare. Acesta e nucleul de la care am pornit celelalte lucrări, in jurul căreia gravitează toată expoziția. Negrul nu are nuanțe, este absolut. Unul singur. Fără sfârșit, precum infinitul însuși. Negru este umbra care ne urmărește implacabil, oricât am încerca să o lăsăm în urmă”, a precizat Mirela Iordache.

Potrivit directorului instituției, Tudor Zbârnea, expoziția în cauză este un proiect gândit special pentru acest spațiu. ”Autoarea este preocupată de negru. Vine cu o incursiune de culoare. Este o expoziție ca un tot întreg”, a subliniat Tudor Zbârnea.

În context, istoricul de artă din Bistrița, Vasile Duda, a specificat că expoziția ”Aterniger” susținută de Mirela Iordache s-a născut din revelația unei experiențe urbane. Urmând umbrele vegetației pe asfalt, artista și-a ghidat privirea dincolo de pereții obișnuinței și a reușit să vadă peste aparențele vizuale ale culorii și nonculorii.

Mirela Iordache s-a născut în anul 1978 și trăiește în București. Este licențiată a Universității din București în 2002, secția [Arte Plastice / Patrimoniu Cultural – Restaurare], și deține un Masterat în Pictură acordat de UNARTE – Universitatea Națională de Arte București în 2014. De-a lungul a aproape 20 ani de carieră a expus în peste 90 de expoziții personale, de grup și colective în România, Franța, Germania, Belgia și Japonia. Cunoscută pentru lucrările sale experimental-abstracte, Mirela Iordache este un artist foarte versatil, acoperind o gamă largă de stiluri și tehnici, de la fotorealism și neoexpresionism până la abstract, de la pictură, linogravură și pointe sèche până la fotografie, colaj, asamblaj și land-art. Lucrările realizate în ultimii ani se situează la confluența stilistică dintre expresionismul abstract, gestualism și abstractul liric.

De ce își decorează ucrainenii bradul de Crăciun cu pânze de păianjen

Ucrainenii sunt de părere că păienjenii și pânzele lor nu au nimic de-a face cu Halloweenul sau cu ceva înfricoșător. Dimpotrivă, le aduc noroc. Care e legenda? Această tradiție nu este specifică doar Ucrainei, ci poate fi întâlnită și în Polonia și în câteva părți din Germania.

Peste tot în lume, pânzele de păianjen sunt asociate cu Halloweenul. În Ucraina, însă, bradul de Crăciun este îmbodobit cu pânze de păianjen.

Totul a pornit de la o legendă, care a promovat păienjenii și pânzele lor ca pe ceva benefic, de care nu trebuie să-ți fie frică sau scârbă. Dimpotrivă. Păienjenii țin noroc, lucru care îi face pe ucraineni să-și decoreze și casele cu pânzele lor, nu numai bradul de Crăciun.

Conform Ukraine.com, legenda spune că a fost odată ca niciodată o văduvă care locuia cu copiii ei și care era prea săracă pentru a da vreun ban pe decorațiile de Crăciun. Într-una din zile, copiii văduvei au descoperit că un copac se înrădăcinase în apropierea casei lor și s-au gândit pe loc că, în acel an, pot avea și ei parte de un brad de Crăciun.

Bradul de Crăciun a provenit din Europa de Est, după cum ne informează Britannica. Pe undeva prin Germania, lângă Ucraina, a prins contur acest obicei de-a avea brad de Crăciun în casele oamenilor, în cea mai frumoasă sărbătoare din an.

Copiii văduvei și-au dat seama că nu aveau cu ce să decoreze bradul de Crăciun, însă, chiar și în ciuda acestui lucru, micuții au avut grijă de copac de parcă ar fi fost cel mai frumos din lume. În Ajunul Crăciunului, aceștia s-au dus la culcare resemnați că bradul lor nu va arăta niciodată ca unul de Crăciun, din cauza lipsei decorațiunilor. Însă, când s-au trezit a doua zi dimineață, un miracol a avut loc și tradiția de Crăciun a luat naștere!

Legenda spune că, în dimineața de Crăciun, bradul văduvei și al copiilor ei era îmbodobit cu o frumoasă pânză de păianjen, care strălucea minunat în lumina dimineții, de parcă ar fi fost niște globuri strălucitoare și o beteală ca-n poveste. Mai mult, se pare că familia bietei femei a început să aibă noroc începând cu acel Crăciun.

În ziua de azi, ucrainenii folosesc decorațiuni de Crăciun sub formă de păienjeni sau pânzele lor, pentru a le purta noroc în restul anului. Decorațiunile acestea – realizate din hârtie sau sârmulițe argintii – se numesc „pavuchky” și fac parte din tradiția de Crăciun a vecinilor noștri.

sursa