Detalii noi în cazul bebelușului vândut de părinți

16/02/2017

Social

Miercuri, poliţiştii de frontieră de la punctul de trecere Leuşeni au oprit o femeie şi doi bărbaţi, care încercau să treacă vama moldo-română cu un copil străin de doar 12 zile.

Cei trei suspecţi şi nou-născutul au ajuns în vamă în jurul orei 13:00. În timpul controlului paşapoartelor, poliţistului de frontieră i s-a părut suspect că un bebeluş de doar 12 zile nu este însoţit de părinţi. Aşa că bănuiţii au fost interogaţi separat. Întrucât se încurcau în declaraţii, verificările au durat mai bine de patru ore, anunță publika.md.

Cetăţeana Germaniei a anunţat că duce copilul peste hotare la un tratament. Femeia nu a putut prezenta însă niciun act medical, care ar confirma problemele de sănătate ale bebeluşului.

„Ea avea un consimţământ care era eliberat, de asemeni, de un notar din municipiul Bălţi in care era scris incorent denumirea legii după care era făcută declaraţia data. Şi după aceea, perioada de însoţire se începea din luna martie. 04:09 Astea au fost părimele suspiciuni”, a precizat şefa de schimb a Poliţiei de Frontieră Leuşeni, Nadeja Căzănescu.

Potrivit şefului poliţiei de frontieră, Fredolin Lecari, femeia care a încercat să scoată fetiţa din țară este cetățeană a Germaniei și are antecedente penale. Aceasta a fost judecată, anterior, pentru tâlhărie. Lecari mai spune că fetiţa a fost născută prematur, la doar 35 de săptămâni.

„Cetățeana născută în 1979, șoferul din 1985 și tatăl copilului din 1989 au fost reținute pe un termen de 72 de ore. Copilașul este în siguranță, a fost transportat de către angajații Poliției de Frontieră la Centrul de plasament și reabilitare pentru copii de vârstă fragedă din municipiul Chișinău”, a menţionat Fredolin Lecari.

Pe acest caz a fost pornit un dosar penal pentru tentativă de a scoate ilegal copilul din ţară. Persoanele, care se fac vinovate riscă până la 6 ani de închisoare.

Mod sănătos de viață după gratii: Cursuri gratuite de fitness pentru deținutele de la Rusca

Pentru prima oară în istoria penitenciarului de femei din Rusca sunt organizate și desfășurate cursuri de instruire fitness. O antrenoare celebră în lumea sportului din Republica Moldova, Natalia Șveț s-a oferit să instruiască, gratis, timp de 6 săptămâni, femeile aflate în detenție, scrie unimedia.info.

„În scop de solidaritate, dar și de promovare a unui mod sănătos de viață după gratii, la prima ședință de sport, alături de femeile din detenție s-au antrenat și doamnele din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în frunte cu directoarea adjunctă Liuba Jignea-Suveica.

Înainte de a purcede la antrenamentul propriu-zis, directoarea adjunctă a ANP și-a exprimat mulțumirea pentru un astfel de eveniment, menționând că cea mai bună pastilă antistres este efortul fizic, îndemnând persoanele din custodia penitenciarului gazdă să practice sportul, indiferent de starea de spirit.

Pe lângă antrenamentele performante, trainer-ul Natalia Șveț, a venit cu un șir de recomandări în fața celor prezenți ce ține de o poziționare corectă, respirație corespunzătoare, stare de sănătate pozitivă și altele. Totodată, antrenoarea a dat promisiuni că timp de 6 săptămâni va depune toată străduința ca să transmită femeilor din detenție o parte din dragostea sa față de sport, dar și experiența acumulată, astfel încât, pe viitor, aceste antrenamente să aibă continuitate în cadrul penitenciarului.

„Rănile câștigătorilor se vindecă mai repede, este un fenomen stabilit științific. La fel ca și faptul că frica și stresul slăbesc imunitatea. Trăim un stres continuu și acest lucru este cu certitudine dăunător pentru sănătate. A venit timpul să schimbăm lucrurile!„ a menționat înainte de a purcede la „treabă„ Natalia.

Administrația Națională a Penitenciarelor aduce sincere mulțumiri antrenoarei Natalia Șveț pentru efortul și contribuția sa la reintegrarea persoanelor din detenție”, menționează ANP.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață sănătos, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Onlin de Nutriție și Sport al Galinei Tomaș, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

Condiții moderne la Hubul educațional de la Colegiul „Iulia Hasdeu” din Cahul, renovat și dotat cu mobilier. Ce alte instituții urmează

Hubul educațional de la Colegiul „Iulia Hasdeu” din Cahul a fost renovat și dotat cu mobilier modern pentru elevi și profesori. Încăperea are o suprafață de 500 de metri pătrați și cuprinde mai multe laboratoare și săli de clasă, un spațiu de consiliere psihologică, un laborator de creație video și o sală multifuncțională.

Modernizările au fost făcute din cadrul proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială. Suma investițiilor alocate colegiului din Cahul se ridică la 339 175 euro.

În total, în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” sunt prevăzute aproape 25 mln euro pentru modernizarea a 7 universități și 6 colegii pedagogice din țară.

Lacăte pe la porți și gospodării fără stăpân! Recensământul dezvăluie o situație tristă a satelor din R. Moldova

Lacăte la porţi şi case fără stăpân. E tabloul pe care-l găsesc, în această perioadă, recenzorii care numără populaţia din satele Republicii Moldova. Migrarea masivă din ultimii ani o observăm chiar şi în localităţi care au propriile primării, iar satele mai mici ajung să aibă chiar şi câteva zeci de locuitori, scrie tvrmoldova.md.

Elena Damaschin este recenzor în satul Călimăneşti din raionul Nisporeni. Născută aici, ştie practic fiecare gospodărie şi consătean.

ELENA DAMASCHIN, recenzor, satul Călimăneşti: Harta îmi arată că aici există o gospodărie, însă nu am găsit pe nimeni acasă. A fost o bunicuţă, dar a decedat cu câţiva ani în urmă şi în acest moment aici nu locuieşte nimeni. În următoarea casă la fel, nu este nimeni… dar oricum, vin copiii, duc cont că e casa părintească şi au grijă să nu se demoleze.

În jur de 530 de locuitori. Atâţia au mai rămas la casele părinteşti. În 2014, aici trăiau peste 800 de oameni. Iar recensământul din 2004 arată că în sat locuiau mai bine de 1000 de persoane.

„S-au împuţinat… într-adevăr s-au împuţinat. În mahalaua asta, erau vreo 47 de copii… dar dintre ei, cei care erau când erau şi fetele mele, poate au rămas vreo patru-cinci. Nivelul de trai eu aş zice că e bun. Dacă munceşti, ai, nu munceşti – nu ai. Dumnezeu îţi dă, dar în pod nu-ţi pune.”

Într-o situaţie similară sunt şi alte localităţi din raion. Deşi au propriile primării, ceea ce ar însemna o populaţie de cel puţin 1500 de oameni, cum ar fi în satele Bărboieni şi Vînători, acum zece ani, aici erau sub 1000 de persoane.

SATE CU MAI PUŢIN DE 1000 DE OAMENI, CONFORM RPL 2014 Bărboieni 815 Călimănești 819 Vînători 919 Bolțun 936

În satele mai mici e şi mai multă linişte.

LILIA CIBOTARU, recenzor, comuna Şişcani: Ne aflăm în satul Drojdieni, din raionul Nisporeni, pe o stradă unde din numărul total de locuinţe, mai puţin de jumătate sunt locuite. Ca să fac o comparaţie cu recensământul precedent, din 2014, atunci toate casele erau locuite.

Deşi harta îi arată că va avea de recenzat în jur de 150 de gospodării în satul Drojdieni din comuna Şişcani, Lilia Cibotaru spune că a găsit unele străzi altfel decât acum zece ani.

LILIA CIBOTARU, recenzor, comuna Şişcani: În majoritatea caselor, cel puţin o persoană este plecată peste hotare, dar sunt şi multe locuinţe care au devenit sezoniere. Persoanele sunt duse peste hotare.

Chiar şi unii bătrâni se gândesc să se mute din sat.

„Peste hotare poate nu, dar la fecior, la Chişinău, da. Cine să te ajute?! Căci sunt plecaţi nu 50%, dar 80%, nu găseşti pe nimeni, nici pe drum, nici… nimic. Sunt vreo câteva case aici unde nu e nimeni. Unde un pic buruianul e crescut în grădină, gata, asta e casă părăsită.Foarte greu pentru cei care au investit la stat. Dar drumurile iată am pus eu bani pentru toată mahalaua şi care ne-a dat şi care nu ne-a dat.

„Vreo câţiva bătrâni am rămas aici. Dacă ne mai ducem şi noi, păi… Sunt case care nu sunt locuite, dar totuşi vin copiii. Ca şi copiii mei. Cât eu voi fi în viaţă, ei o să vină la casa asta. Şi mai apoi cred că tot. – De câte ori vă vizitează? – Care şi cum… Am care… şi mai mult de doi ani nu m-a vizitat.”

„Schimbări sunt, pentru că au migrat mulţi, mulţi au plecat peste hotare. Şi acum sunt foarte puţini, mai mult oameni în vârstă. Oamenii pleacă peste hotare şi vin şi investesc pentru ca să îmbunătăţească nivelul de trai.”

Până acum au fost recenzate peste 400 de mii de persoane şi 290 de mii de locuinţe. Numărul exact al locuitorilor din Republica Moldova va fi cunoscut şi făcut public în decembrie 2025.